Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 30 noiembrie 2011

5 asocieri alimentare nefaste


Deşi mănânci puţin, kilogramele continuă să se acumuleze şi, în plus, ai probleme digestive în mod frecvent? Dacă eşti în căutarea motivelor, află că de vină poate fi modul în care combini alimentele.

Organismul tău este construit astfel încât să absoarbă nutrienţii câte unui aliment pe rând. Asta pentru că fiecare tip de aliment are nevoie de o enzimă specifică pentru a fi digerat. De aceea, trebuie să consumi împreună doar alimente care au nevoie de aceleaşi enzime pentru a fi metabolizate şi să le eviţi pe restul.
1. Carne cu cartofi
Regulile de nutriţie recomandă să nu combinăm proteinele (carne, peşte, ouă sau brânză) cu carbohidraţi (pâine, paste, cereale, cartofi sau dulciuri). Această asociere încetineşte absorbţia principiilor nutritive, pentru că necesită condiţii diferite de digestie. Rezultatul este unul deloc favorabil: scăderea imunităţii organismului şi acumularea kilogramelor în plus.
2. Carne cu lapte
Dacă tocmai ai mâncat o friptură şi apoi vrei să bei un pahar cu lapte ar fi bine să te opreşti. Laptele neutralizează mediul acid din stomac, necesar pentru digestia cărnii.
Evită şi combinaţiile de carne sau brânză cu nuci ori cu ouă, pentru că ar putea apărea indigestia. De altfel, laptele ar trebui consumat întotdeauna singur.
3. Pâine cu salată de roşii
Roşiile, dar şi fructele acide, precum portocalele, grepfrutul sau lămâile, nu trebuie mâncate la aceeaşi masă cu carbohidraţii.
Această combinaţie face ca enzimele care ar trebui să descompună carbohidraţii să fie distruse de mediul acid. Fructele şi legumele acide, precum şi sucul de fructe trebuie consumate între mese pentru că produc fermentaţie în stomac.
4. Cartofi copţi cu unt
Nu este bine să combini grăsimi saturate cu amidon, iar în această categorie se încadrează piureul, pâinea cu unt, macaroanele cu brânză, pâinea cu şuncă sau cartofii cu unt ori smântână.
Dacă vei face acest lucru, activitatea pancreasului scade şi, implicit, şi secreţia de insulină, crescând riscul apariţiei diabetului zaharat. Poţi consuma în schimb grăsimile cu proteine sau cu acizi.
5. Făinoase cu zahăr
Prăjiturile sunt delicioase, dar combinarea amidonului din făinoase cu zahăr, dulceaţă, miere, sirop sau chiar cu fructe dulci de tipul curmalelor, stafidelor sau smochinelor este contraindicată.
Pe lângă acţiunea nocivă asupra activităţii pancreasului, această asociere produce şi fermentaţie, favorizând apariţia arsurilor la stomac.
Cum să mănânci?
Meniul tău zilnic trebuie să cuprindă citrice, legume cu frunze verzi, carne, peşte şi ouă, pentru a-ţi asigura necesarul zilnic de vitamine şi de minerale.
Una dintre mesele tale zilnice trebuie să fie alcătuită dintr-o sursă de proteine şi o salată de verdeţuri sau legume fără amidon, fierte la abur.
Carbohidraţii trebuie să-i consumi întotdeauna singuri, la o masă. Ideal ar fi să alegi făinoasele şi cerealele integrale şi să excluzi definitiv din dietă carbohidraţii procesaţi, precum pâinea albă, snacksurile, produsele de patiserie sau prăjiturile.
Consumă doar fructe proaspete, între mese, nu ca desert. Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul laptelui dulce.

DESPRE CATINA

Catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.

Catina, cel mai puternic antioxidant al organismului
Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decat macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele.
La noi in tara intalnim catina alba si rosie, ambele cu un puternic efect antoxidant pentru organism.
De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta.
SCURT ISTORIC
Catina este un arbust fructifer ale carui beneficii se cunosc inca din antichitate. Se pare ca ar fi originara din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani in medicina traditionala.
In Romania, catina creste in mod salbatic in zona subcarpatica din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt.

Catina si proprietatile sale


Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten (mai mult decat contine morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
UZ INTERN

Catina sub forma de ulei (uleiul de catina) este benefic in afectiuni precum ulcerul gastric si duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. El mai este folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. Un efect demn de luat in seama il are si asupra depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor bucale, faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoxicatiilor si leucemiei.
Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor.
arbust catina
Arbust catina
UZ EXTERN

Catina este folosita sub forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataracta), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. Catina este un bun sudorific si mai este folosita si in tratarea anumitor afectiuni ginecologice.
Poate fi folosita in curele de slabire deoarece inhiba pofta de mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul.
Uleiul de catina tine sub control nivelul colesterolului.
Trebuie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si antibiotice sunt detinute si de scoarta arbustului de catina.

Catina ajuta la pastrarea tineretii


Catina sau mai bine zic, mugurii de catina sub forma de tinctura sunt un excelent remediu impotriva procesului de imbatranire.
Mugurii de catina au, se pare, si un efect afrodisiac.
catina
Catina
Catina este folosita nu doar in industria alimentara si ci in non-alimentara.
Catina, cu fruct dulce-actrisor, poate fi consumata in stare pura sau in amestec cu miere, in principal. Mai poate fi folosita la prepararea ceaiului, prajituri, etc.
Dimineata pe stomacul gol o lingurita de catina cu miere va face minuni pentru organismul tau. Daca pretul unui kilogram de catina vi se va parea mare incercati sa curatati macar o ramurica de fructele de catina si va veti lamuri de ce are un pret mai ridicat.

O reteta pe zi


Sirop de catina
1 litru suc de catina obtinut din 2 kilograme de catina data prin storcatorul de rosii; 1,5kilograme de zahar sau 1 litru de miere de albine.
Sucul obtinut se pune cu zaharul sau mierea intr-un vas si se amesteca de 4-5 ori pe zi (timp de 3-4 zile) pana se topeste zaharul. (gustos.ro)
sirop catina

ELIXIR PENTRU IMUNITATE CU CATINA SI MIERE

Catina, cel mai puternic antioxidant al organismului

Ingrediente:
- o sticluta cu tinctura de propolis;
- o sticluta cu tinctura de echinaceea;
- o sticluta cu ulei de catina sau 100 gr de catina proaspata sau congelata;
- 100 gr de polen;
- miere poliflora raw cat sa se umple un borcan de 800 gr.

Tehnologie:
Se pun, intr-un borcan de 800 gr, curat si sterilizat, toate ingredientele, mai putin mierea si se amesteca bine, cu o spatula de lemn, dupa care, se adauga miere pana se umple borcanul si se amesteca din nou. Se inchide ermetic si se pune la macerat, la rece (chiar si la frigider) si intuneric (eventual intr-o punga inchisa la culoare) 4-7 zile, timp in care, de doua ori/zi se agita bine borcanul, dupa care ... este gata.
Se pastreaza in continuare la frigider si se consuma, in fiecare zi, dimineata pe stomacul gol, cate o lingurita.
Atentie!!! Este si energizant, nu numai intaritor al imunitatii.
Cand este pe terminate puteti prepara inca unul si ...tot asa...

A fost creată cea mai nimicitoare boală din istorie

A fost creată cea mai nimicitoare boală din istorie, ce ar putea ucide miliarde de oameni!


Un cercetător olandez a creat un virus ce are potenţialul de a ucide jumătate din populaţia planetei. Acum, cercetătorii şi experţii în bioterorism dezbat dacă este o idee bună ca «reţeta» virusului să fie publicată. Totodată, mai multe voci susţin că astfel de cercetări nu ar fi trebuit să aibă loc.

Virusul este o tulpină de gripă aviară H5N1 modificată genetic pentru a fi mult mai contagioasă. Acesta a fost creat de cercetătorul Ron Fouchier de la Centrul Medical Erasmus din Rotterdam, Olanda, acesta prezentând pentru prima dată opera sa la o conferinţă dedicată gripei ce a avut loc în septembrie în Malta.

Gripa aviară a apărut acum aproximativ 10 ani în Asia, timp în care au fost înregistrate mai puţin de 600 de infecţii la oameni. Dar tulpina cu care a lucrat Fouchier este extrem de periculoasă, ucigând aproximativ 50% din pacienţii infectaţi. Această tulpină nu reprezintă un pericol global, deoarece se transmite greu de la păsări la oameni. Sau, cel puţin, se transmitea greu înainte să fie modificată genetic de Fouchier.

Cercetătorii din echipa lui Fouchier au folosit dihori de casă ca animale de test, pentru acestea reacţionează într-un mod similar omului la virusul gripei. Cercetătorii au transmis gripă de la un dihor la altul, pentru a face virusul mai adaptabil la noua gazdă. După 10 generaţii, virusul a suferit o mutaţie care îi permitea să se transmită pe calea aerului, ceea ce însemna că dihorii se puteau îmbolnăvi doar aflându-se în apropierea altui animal.

Un studiu genetic a arătat că noua tulpină a suferit 5 mutaţii faţă de virusul original, iar toate aceste mutaţii au fost observate şi în natură - doar că fiecare separat, nu toate 5 odată. Tulpina concepută de Fouchier este la fel de contagioasă ca gripa umană sezonieră, care ucide anual zeci de mii de oameni, doar că mult mai letală.

"Nu mă pot gândi la un organism patogen care să fie la fel de înfricoşător ca acesta", a comentat Paul Keim, un specialist în genetică microbiană care a lucrat timp de mulţi ani cu bacilul anthrax. "Cred că anthrax-ul nu e deloc înfricoşător în comparaţie cu acest virus", a adăugat el.

Keim este coordonatorul Comitetului Naţional al SUA dedicat problemelor de biosecuritate, iar acest organism trebuie să ia acum o decizie. Fouchier vrea să publice studiul care detaliază modul în care a fost creat virusul, iar Comitetul condus de Keim trebuie să aprobe această decizie.

Mulţi oameni de ştiinţă sunt îngrijoraţi de posibilele consecinţe negative ale publicării acestei cercetări, temându-se că un bioterorist ar putea găsi în acest studiu o reţetă utilă cu care să terorizeze planeta. Unii chiar susţin că astfel de studii nu ar trebui să aibă loc şi solicită fondarea unui organism internaţional care să monitorizeze astfel de cercetări periculoase.

"Este o idee proastă ca oamenii de ştiinţă să transforme un virus letal într-un virus letal şi contagios. Şi este o idee şi mai proastă să publice reţeta care detaliază cum au făcut acest lucru, ca alţii să-i poată copia", a declarat Dr. Thomas Inglesby, expert în bioterorism şi director al Centrului pentru Biosecuritate de la Centrul Medical al Universităţii din Pittsburgh.

Pe de altă parte, dacă studiul va deveni disponibil comunităţii ştiinţifice, acesta ar putea permite cercetătorilor să se pregătească pentru o potenţială pandemie H5N1, mai ales că studiul lui Fouchier sugerează că riscul ca acest lucru să aibă loc este mai mare decât se credea până acum. Unii cercetători cred că dacă nu se va permite publicarea acestui studiu, omenirea va fi lipsită de apărare în cazul în care acest virus contagios va apărea în mod natural.

Decizia asupra publicării va fi luată în scurt timp, anunţă Keim, care a concluzionat: "Vom avea multe de spus referitor la această cercetare".

Cea mai mare epidemie de gripă din istoria omenirii a avut loc în 1918, când gripa spaniolă a omorât între 50 şi 100 de milioane de oameni, adică aproximativ 3% din populaţia planetei. Aproximativ 500 de milioane de persoane fuseseră infectate, adică 27% din populaţia planetei.

Sursa: RT

http://www.descopera.ro/dnews/9011672-a-fost-c...

Cum sa desfunzi o chiuveta infundata

Chiuvetele de la baie si bucatarie se infunda in mod frecvent din cauza alimentelor sau a resturilor menajere aruncate in mod iresponsabil sau din greseala. Chiar daca pare ca scurgerea este rezistenta si cateva frimituri de paine sau zatul de la cafea nu au cum sa ii dauneze, lucrurile nu stau deloc asa.

Resturile de pe farfurii, zatul de la cafea, grasimile si alte produse care ajung pe scurgerea de la chiuveta nu fac decat sa se depuna pe furtunul de la scurgere si sa duca la ingustarea canalului pana la infundarea acestuia.

In aceasta situatie unica solutie pare a fi apelarea la un instalator, insa iti propunem cateva trucuri clasice care ar putea sa te scape de niste cheltuieli in plus.

Foloseste o pompa speciala

Este posibil sa ai in casa o pompa de desfundat chiuveta, asa ca foloseste-o cu incredere. Umple chiuveta cu apa pana la un nivel de 3 - 4 centimetri si apoi pune in functiune pompa respectiva. Cu cat vei incerca sa desfunzi mai mult, cu atat mizeriile si resturile vor iesi la suprafata. Daca problema este totusi foarte grava, nu vei reusi sa o rezolvi doar cu acest accesoriu, motiv pentru care trebuie sa treci la pasul urmator.

Apa fiarta cu otet

Apa fiarta va ajuta la dezlipirea rezidurilor de pe teava de scurgere, in timp ce otetul va elimina mirosurile, va degresa teava si o va dezinfecta. Fierbe 3 - 4 litri de apa in care adaugi jumatate de litru de otet. Dupa ce a dat in clocot opreste focul si toarna amestecul format in chiuveta, astfel incat sa se scurga intr-o cantitate mare pe teava.

Imediat dupa ce ai turnat toata apa, adauga si cealalta jumatate de litru de otet, astfel incat sa actioneze mai bine asupra rezidurilor care au fost deja inmuiate de apa fierbinte. Este foarte posibil ca acest truc sa functioneze foarte bine si teava sa se desfunde in totalitate.

Bicarbonat

Bicarbonatul are si el importanta in dezinfectarea, curatarea si eliminarea mirosurilor care vin de pe scurgere. Fierbe jumatate de litru de apa in care torni un plic de bicarbonat si varsa aceasta solutie formata in chiuveta.

Desfa teava

Este un pas destul de dificil, insa este ultima solutie pe care o ai inainte de a chema instalatorul. Tevile noi sunt din plastic si pot fi desfacute destul de usor. Este indicat sa te "inarmezi" cu o pereche de manusi de plastic si o masca al carui scop este sa te protejeze de mirosurile neplacute. Este foarte posibil sa te scarbeasca rezidurile pe care le vei gasi pe interiorul tevei de scurgere, asa ca ia-ti masuri de precautie.

Dupa ce desfaci teava, arunca toata mizeria gasita intr-o punga de unica folosinta, iar apoi curata bine interiorul tevei cu o perie pentru sticle (perie pe care trebuie sa o arunci imediat dupa utilizare), dupa care mai ramane doar sa montezi teava la loc.

Sfaturi:

Incearca sa montezi, atat la chiuveta de la baie, cat si la cea de la bucatarie, o sita care sa impiedice patrunderea resturilor alimentare si a altor obiecte pe teava de scurgere. Doar asa vei reusi sa pastrezi teava mereu curata.

Din cand in cand mai toarna cate 2 litri de apa fierbinte in combinatie cu otet pentru a degresa teava si pentru a distruge o parte din microbi.

http://casasigradina.ele.ro

Suntem otraviti zilnic, cu aprobarea noastra

Majoritatea românilor nu dau doi bani pentru ce îngurgitează, bun şi gustos, două cuvinte ce sunt încrustrate în mentalitatea noastră. Scăpaţi din sistemul criminal, comunist, am căzut pradă şacalilor care vând otravă la suta de grame. Toate jegurile Uniunii Europene, mizeriile şi porcăriile ce sunt interzise în ţările „civilizate” au ajuns să fie vândute în vitrinele strălucitoare ale hipermarketurilor. Vânzătorii morţii la pachet, nu au suflet, profitul fiind cel ce dictează politica comercială, binele şi sănătatea clientului sunt cuvinte rostite în vânt. Românii nu sunt de condamnat, şi - Doamne fereşte -, nu vreau să se înţeleagă acest lucru, sunt victime, care îşi plătesc scurtare vieţii. Sărăcia îl obligă pe student, pensionar şi muncitor să cumpere alimente scufundate în Euri. Cancerul a început să-şi ceară plata, tinerii au căzut pradă acestei molime care pare să nu întrebe vârsta persoanelor când pleacă la secerat de suflete. Cancerul nu este luat în serios, deoarece nu se conştientizează complicaţiile şi durerea imensă care afectează individul şi familia îndurerată. Un bolnav de cancer imploră venirea morţii, durerile provocate de chimioterapie, transfigurează fizic şi psihic pacientul. De câte ori nu aţi auzit următoarele cuvinte: „Mor, şi ce dacă, dar vreau să-mi satisfac toate poftele”, inconştienţă gravă care agrenează, din păcate, coruperea persoanelor apropiate.
Eurile, a treia cauză a mortalităţii pe plan mondial

Moartea invizibilă, Eurile, sunt considerate pe plan mondial a treia cauză a mortalităţii, după cea cauzată de consumul de droguri şi medicamente, şi după accidentele de circulaţie, iar consumul lor, se crede, duce la distrugere sistemului imunitar şi pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori benigne şi maligne.

Aditivii alimentari reprezintă cea mai nouă provocare în materie de nutriţie. Un subiect la moda în zilele noastre, când problema necesarului caloric zilnic a devenit desuetă, când febra aportului de vitamine şi oligoelemente pare să fi trecut, iar sloganul „alimentul sănătos este cel nepreparat, cu un conţinut enzimatic intact” cedează locul ideii că naturală şi sănătoasă este alimentaţia fără aditivi.

Ce sunt aditivii alimentari?

Iată câteva definiţii: 1. Aditivii alimentari sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare. (Ordinul Ministerului Sanătăţii Nr .975/1999). 2. Substanţe care la origine nu reprezintă o parte constituentă a alimentelor, adăugate în scopul de a modifica - favorabil - însuşirile organoleptice sau ca o necesitate directă de desfăşurare a anumitor procese tehnologice. (Tratat de Igienă-Sebastian Dumitrache). 3. Aditivul alimentar reprezintă orice substanţă care nu este consumată ca aliment în sine şi nu este folosită ca ingredient constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritivă şi care se adaugă intenţionat, cu un scop tehnologic (incluzând modificări organoleptice) în timpul producerii, procesării, preparării, tratării, împachetarii, ambalării, transportului şi stocării unui aliment, devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se adaugă. Acest termen nu include substanţele contaminante sau pe cele adăugate pentru a îmbunătăţi sau menţine calităţile nutritive şi nici clorura de sodiu. (Codex Alimentarius FAO-WHO)

Eurile care sunt necesare organismului

Sunt însă şi Euri sănătoase, care contribuie la menţinerea şi revigorarea organismului uman, acestea sunt:
E140 - clorofila şi clorofilina (pigmentul verde din frunze) – sunt importante pentru menţinerea unui pH normal (echilibrul acido-bazic) şi pentru eliminarea toxinelor din organismul uman.
E160 (a) - beta-carotenul, substanţa care se găseşte, de exemplu, în morcovi, are efect antioxidant şi anticancerigen. Este substanţa din care ia naştere vitamina A. De asemenea, este un scut natural împotriva unor toxine alimentare (radicalii liberi). Cercetări medicale recente au descoperit că alimentele bogate în beta-caroten reduc riscul producerii cancerului, în special cancerul pulmonar.
E181 - acid tanic din cojile de nucă şi ceaiul verde şi negru, cunoscut pentru efectele antiinflamatorii şi proprietăţile germicide (antibacteriene).
E552 - silicat de calciu, ce este similar cu pulberea din farmacii, administrată împotriva arsurilor de stomac.
Spalaţi legumele şi fructele


Acestea se constituie într-o importantă sursă de energie pentru organism, şi asta datorită în primul rând glucidelor pe care le conţin, în special glucozei, levulozei şi fructozei, de departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente în cadrul naturii verzi. În aceeaşi măsură, fructele şi zarzavaturile sunt mari depozitare de vitamine, şi înca de o mare varietate. Tot fructele şi zarzavaturile sunt, de asemenea mari depozitare de oligoelemente, deci de săruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vieţii, asemenea vitaminelor.
Fructele şi legumele reprezintă, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care le avem la dispoziţie de la natura verde, în ceea ce priveşte conţinutul în fibre alimentare, deci în celuloză. Aceste fibre alcătuiesc cel de-al şaptelea stâlp de rezistenţă al alimentaţiei umane, ceilalţi stâlpi fiind reprezentaţi de glucide, proteine, lipide, apă, vitamine şi de sărurile minerale.

Esenţa tinereţii

Prin marea lor bogăţie în fibre alimentare, fructele şi zarzavaturile sunt stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicaţii dintre cele mai deosebite în ceea ce priveşte echilibrul corporal, ca şi în ceea ce priveşte echilibrul psihic şi stările de spirit.

Ţelina şi cicoarea sunt aperitive, adică sporesc apetitul; ridichile şi salata sunt depurative, contribuie la curăţirea internă a organismului; sparanghelul, prazul, pepenii şi fructele în general sunt diuretice, favorizând eliminarea urinei; usturoiul şi ceapa sunt printre altele şi vermifuge, adică contribuie la eliminarea paraziţilor intestinali; varza roşie este expectorantă, în vreme ce cea albă, graţie vitaminei U pe care o conţine în cantităţi semnificative, este cicatrizantă pentru ulcerele tubului digestiv; anghinarea este colagoga, adică favorizează eliminarea bilei, contribuind pe această cale la optimizarea digestiei intestinale.

Fructele, şi în special merele, consumate fie coapte, fie rase, fie sub formă de zeamă, s-au dovedit de o mare utilitate în tratamentul colitelor şi enterocolitelor, mai ales când acestea ţin de vârsta copilăriei, şi asta datorită sărurilor de pectină pe care aceste fructe le conţin, şi în special acestui constituent deosebit al acestor săruri, reprezentat de pectatul de nichel.

Sursa: ATAC

luni, 28 noiembrie 2011

5 simptome care «trădează» cancerul pulmonar

Dacă pacientul este fumător, tutunul  fiind principalul factor de risc în apariţia  cancerului de plămâni, prezentarea  la medic nu trebuie amânată
Dacă pacientul este fumător, tutunul fiind principalul factor de risc în apariţia cancerului de plămâni, prezentarea la medic nu trebuie amânată
Deşi este recunoscută ca o boală tăcută, există anumite semne care îţi trag atenţia că poţi suferi de cancer pulmonar.
Dr. Dana Stănculeanu, medic primar oncolog Inst. Oncologic „Prof. dr. Alex. Trestioreanu" din Bucureşti, sfătuieşte pacienţii, prin intermediul campaniei „Respiră adânc şi gândeşte-te bine!", să se adreseze unui medic imediat ce prezintă simptomele unei afecţiuni pulmonare sau respiratorii.
Tusea apărută brusc, la un fumător cronic, sau tusea care devine mai violentă, mai chinuitoare şi care-şi modifică tonalitatea.
Durerea toracică apare la 1 din 4 bolnavi. Durerea este cronică, surdă şi se localizează difuz, fiind datorată afectării, prin invazie tumorală, a structurilor din jurul plămânilor.
Infecţii repetate pulmonare şi de tract respirator, cum ar fi pneumonii sau bronşite.
Tulburări de respiraţie, care pot fi cauzate de tumoarea în sine, care prin dimensiunile ei poate să apese pe structurile arborelui respirator.
Tuse expectorantă cu urme de sânge apare la mulţi pacienţi şi poate fi primul simptom al bolii.

Afectiuni hepatice


In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele hepatice. Sepune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7- sidupa ce da in cateva clocote, se adauga in el 5 gramede rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cuun capac si se aseaza la cald, intre perne, pana adoua zi dimineata la ora 7. Atunci se strecoara si seamesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolvacomplet, si se pune intr-o sticla. Din ora in ora, seia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pezi. Acest tratament se poate repeta doar dupa saseluni.

  HEPATITA VIRALA

     De mai bine de un deceniu, bolile hepatice fac ravagii la noi in tara. ?Clasicei? hepatite de tip A i s-au adaugat hepatita de tip B si, mai nou, hepatita de tip C, ultimele doua fiind extrem de greu de tratat si avand consecinte asupra sanatatii, pe termen mediu si lung, foarte grave. In acest context, medicina naturala este de un imens ajutor, sprijinind tratamentul alopat clasic si, important, completand adesea lipsurile acestuia. Exista, vom vedea, si cazuri in care arsenalul medicinii naturale a dat rezultate acolo unde cele mai noi tratamente chimioterapice nu au avut eficienta scontata.
Plantele medicinale
   Armurariul - este campionul absolut in lupta cu toate tipurile de hepatita virala, adica A, B si C. Comisia Europeana a medicamentelor a aprobat utilizarea plantei ca tratament de sustinere in boli inflamatorii cronice ale ficatului si in ciroza, pentru afectarea toxica a ficatului. Principiile sale active actioneaza prin modificarea si intarirea structurii membranelor exterioare ale celulelor hepatice, prevenind patrunderea toxinelor in ficat, stimuland capacitatea regenerativa a acestuia si formarea de noi celule hepatice. Se foloseste sub forma de pulbere de seminte (obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea), din care se iau patru lingurite pe zi, in cure de 6 luni, cu trei saptamani de pauza.
    
Lemnul-dulce - este o planta foarte intens studiata in spitalele universitare si in laboratoarele de medicina experimentala din Japonia. Lucrarile publicate de dr. Okuno Takahaze si colaboratorii sai arata ca administrarea radacinii de lemn-dulce reduce riscul aparitiei cirozei si a cancerului hepatic (complicatii frecvente ale hepatitei B si mai ales C), inhiba si, in unele cazuri, distruge virusurile care produc hepatita. Mai mult, administrarea de lemn-dulce in timpul tratamentelor cu Interferon reduce efectele adverse ale acestuia si ii potenteaza actiunea terapeutica. Se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia cate o jumatate de lingurita, de 4-6 ori pe zi, in cure de cate 20 de zile cu 7 zile de pauza.
    
Frunzele de anghinare - se administreaza sub forma de infuzie combinata, obtinuta astfel: 3 lingurite de planta uscata si maruntita se lasa sa stea intr-un sfert de litru de apa calduta de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se lasa deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca un sfert de litru de apa clocotita si se lasa sa se raceasca pana ajunge la temperatura camerei; se filtreaza infuzia astfel obtinuta si se combina cu maceratul pus deoparte anterior, obtinandu-se aproximativ doua pahare de preparat. Acest remediu se bea pe stomacul gol, cate doua pahare pe zi, in cure de minimum 60 de zile. Anghinarea ajuta la mentinerea si refacerea structurii normale a ficatului, sustine activitatea hepatica si combate complicatiile tuturor formelor de hepatita.
Terapia cu muguri si tesuturi tinere de plante

     Gemoterapia este o mare speranta in tratamentul tuturor formelor de hepatita virala, atat acuta, cat si cronica. Iata cele mai eficiente remedii de acest tip:
    
Radicelele de porumb (Zea mays) - maceratul glicerinat se gaseste in magazinele si in farmaciile naturiste, avand un rol foarte important in hepatitele acute. Prin mecanisme inca necunoscute, extractul in apa, glicerina si alcool, din radacinile plantelor foarte tinere de porumb combate eficient virusurile care produc hepatita. Se fac tratamente de 6 luni, in care se administreaza, de doua ori pe zi, cate 30-50 de picaturi de macerat glicerinat de porumb, eventual in combinatie cu urmatoarele extracte:
    
Mladitele de alun (Corylus avellana) - intervin foarte puternic in metabolismul proteinelor, crescand in organism nivelul albuminei, normalizand valorile gama si beta globulinelor. Se iau cate 30 de picaturi, de doua ori pe zi, in cure de 3-6 luni.
    
Mugurii de anin alb (Alnus incana) - impiedica sclerozarea celulelor hepatice si aparitia cirozei. Se iau cate 100 de picaturi pe zi, in doza unica, pe o perioada de trei luni, cu 10-20 de zile de repaus intre doua cure.
    
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis) - maceratul glicerinat din mladitele si radacinile sale tinere ajuta in cazurile de insuficienta hepatica. Se iau cate 30-50 de picaturi de doua ori pe zi, in cure de 3 luni, cu doua saptamani de pauza.
Sucurile de legume si de fructe

     Sunt extrem de importante in terapia hepatitei virale, acute sau cronice. De altfel, alimentatia pe ansamblu este un pilon esential al vindecarii persoanelor cu hepatita, fie ea de tip A, B sau C. Inainte insa de a vorbi despre regulile de fier ale alimentatiei in cazul bolnavilor hepatici, sa vorbim despre cele mai eficiente remedii dieto-terapeutice contra hepatitei:3
    
Sucul de frunze verzi de patrunjel - se obtine cu ajutorul mixerului electric, in care se pun doua legaturi de patrunjel bine spalate si un pahar cu apa de izvor. Intreg amestecul se mixeaza vreme de doua minute si apoi se lasa sa macereze alte zece minute, inainte de a fi consumat pe stomacul gol. Se beau doua asemenea pahare pe zi. Tratamentul activeaza sistemul imunitar, ajutand organismul sa lupte singur impotriva microorganismelor care produc hepatita si, mai mult, are o actiune directa de inhibare a mutiplicarii acestor virusuri. Pe perioada verii si a toamnei, cand se gasesc frunze proaspete de patrunjel (asa incat sa secrete maximum de principii active), se bea acest suc. El este inlocuit pe timpul sezonului rece de cel obtinut din radacina.
    
Sucul de radacina de patrunjel - se obtine cu ajutorul storcatorului electric centrifugal. Se consuma cate 50 ml (un sfert de pahar) pe zi, in combinatie cu suc de morcov.
    
Sucul de cartof - anumite substante din compozitia tuberculului de cartof au efecte antivirale puternice. Se consuma zilnic un pahar de suc obtinut cu ajutorul storcatorului electric centrifugal, din cartofii cu coaja (se spala foarte bine in prealabil).
    
Sucul de fructe de catina - se obtine din fructe proaspete, prin zdrobire, urmata de filtrare. Se beau doua-patru linguri pe zi, administrandu-se in combinatie cu suc de mere. Are efecte drenoare hepatice si vitaminizante foarte puternice.
Dieta naturista

     Dieta are un rol decisiv in reusita tratamentului acestei afectiuni si, mai mult decat atat, respectarea ei este chiar o conditie pentru supravietuirea pacientului:
    
eliminati toate produsele cu aditivi sintetici - afanatorii, aromele sintetice, conservantii si colorantii artificiali, in marea lor majoritate, suprasolicita ficatul, care este obligat sa le ?filtreze?. Ele inhiba activitatea sistemului imunitar, blocand procesul de vindecare naturala. Renuntati la aceste otravuri, la fel ca si la alimente cum ar fi zaharul, margarina, faina alba, conservele de tot felul.
    
nu mancati prajit - in procesul prajirii se formeaza substante grase care supun ficatul la eforturi imposibile, accelerand evolutia bolii.
    
renuntati complet la consumul de carne - proteinele animale suprasolicita ficatul obosit, blocheaza procesele de eliminare, contin toxine care favorizeaza evolutia spre cancer hepatic si ciroza.
    
consumati salate de legume crude - prin continutul lor de enzime, de vitamine, de minerale si de fibre alimentare, acestea constituie un adevarat elixir in tratamentul hepatitei.
    
mancati fructe din belsug - ele sunt un adevarat catalizator pentru digestie, elimina constipatia, confera tonus si energie. In tratamentul hepatitei (cronice sau acute), 60-70% din hrana trebuie sa fie alcatuita din legume si fructe crude.
    
eliminati imediat alcoolul si tutunul - aceasta regula nu mai are nevoie de justificare. Este demn de mentionat insa ca cele doua vicii sunt un catalizator al evolutiei hepatitei spre ciroza si, mai ales, spre cancer.
    
consumati proteine si grasimi vegetale naturale - din leguminoase (linte, naut, soia), din nuci, din arahide si alune neprajite, din seminte de dovleac si de floarea-soarelui, din susan. Acestea constituie alimentele cu toxicitatea cea mai scazuta si care confera in schimb organismului o energie extraordinara, menita sa-l ajute sa lupte si sa invinga boala. Pentru ca organismul fiecarei fiinte umane este programat de natura astfel ca in conditii favorabile sa invinga orice boala, inclusiv hepatita virala.
Seleniul

     De mai multi ani, tine capul de afis al suplimentelor nutritive folosite pentru prevenirea si pentru combaterea infectiilor de tot felul. Secretul acestui mineral, cu eficienta dovedita in terapie, este ca stimuleaza producerea anumitor celulele ale sistemului imunitar si le face mai ?agresive? fata de microbi pe cele existente. Ca atare, seleniul este recomandat mai ales persoanelor la care hepatita are o evolutie rapida, datorata lipsei de imunitate a organismului. Suplimentele pe baza de seleniu se gasesc in toate farmaciile de la noi din tara, sub forma de tablete, care se administreaza conform indicatiilor producatorului.
Drojdia de bere

     Este valoroasa in tratamentul hepatitei, mai ales datorita continutului sau extrem de ridicat in vitamine din complexul B, care sunt esentiale pentru mentinerea echilibrului organismului bolnavilor hepatici. Se administreaza sub forma de tablete, pe care le gasim in farmacii si in magazinele naturiste, fiind extracte atomizate de drojdie, conditionate sub forma de comprimate. Sunt, de regula, foarte eficiente in terapie, fiind obtinute din culturi de drojdie selectionate, asa incat sa aiba o concentratie ridicata de vitamine din complexul B si de seleniu. Se administreaza conform prospectului. O cura cu drojdie dureaza 30 de zile (pentru a nu afecta flora intestinala), urmate de o saptamana de pauza, dupa care tratamentul se poate relua.
Apiterapia

   Propolisul se administreaza in miere - 50-75 de picaturi de tinctura de propolis se amesteca bine cu doua-trei linguri de miere si se administreaza pe stomacul gol, o data pe zi. Are efecte antivirale directe si, in plus, stimuleaza sistemul imunitar. Se tin cure de cate 30 de zile cu aceasta tinctura de propolis, care diluata cu suficienta miere (asa incat sa fie diminuata concentratia alcoolica) nu are efecte daunatoare asupra ficatului.
    
Laptisorul de matca se administreaza contra hepatitei, in cure de zece zile, cu doua saptamani de pauza. Pe timpul curei, se administreaza laptisorul de matca diluat in miere (se gaseste in magazinele apicole si in farmaciile naturiste), cate 500 mg pe zi. Intareste organismul pe ansamblu, impiedica sau reduce scaderile in greutate si, important, ajuta la mentinerea tonusului psihic.

     Este recunoscuta de forurile medicale oficiale din Statele Unite ca adjuvant pretios in tratamentul diferitelor forme de hepatita. Nu s-a demonstrat ca aceasta forma traditionala chineza de tratament poate vindeca direct hepatita, in schimb, ajuta enorm organismul pacientului sa lupte singur impotriva bolii. In principal, actiunea medicului acupuncturist asupra meridianelor energetice urmareste blocarea unor simptome ale hepatitei si cirozei, cum ar fi: lipsa de apetit alimentar (corelat cu pierderea in greutate), greata, acumularea de apa in exces in organism, senzatia continua de oboseala.
ILIE TUDOR

Sursa: Formula AS

LEACURI RUSESTI


Reumatism si artrita

Unguent cu mustar contra reumatismului

Este un leac vechi din Urali. Unguentul a fost folosit timp de secole pentru a usura durerile reumatice si de artrita si pentru a reduce umflaturile artritice. Este foarte usor de preparat in casa si rezultatele sunt adesea remarcabile, in special in zonele localizate. Mod de preparare: amestecati 225 g de mustar uscat. Adaugati parafina pura sau gaz lampant pana cand unguentul are consistenta unei creme. Se pastreaza o noapte la loc cald, dupa care se poate folosi.
Masati puternic zona afectata seara, pana cand alifia a patruns complet in piele. Dimineata, se spala locul cu apa calduta (in cazul umflaturilor mari, se folosesc noaptea bandaje calde). Repetand acest tratament, durerile vor disparea si umflaturile vor scadea. Acelasi preparat se folosea in Rusia si Siberia ca emolient al pielii mainilor.

Alifie cu muguri de mesteacan, pentru dureri reumatice si artritice

Se spune ca atat mugurii, cat si frunzele de mesteacan poseda o putere curativa pentru toate felurile de suferinte reumatice si artritice. (Se prefera muguri si frunze verzi, dar se pot folosi si plante uscate, mai ales iarna.)
Prepararea alifiei: se amesteca doua parti unt proaspat nesarat cu o parte muguri de mesteacan. Totul se aseaza in straturi alternative, intr-un vas de pamant inchis ermetic. Vasul se pune la cald pentru 24 de ore (48 ore pentru muguri uscati). Compozitia este trecuta apoi prin sita, dupa care i se adauga putina pudra de camfor. Se amesteca si se tine la racoare. Se unge zona afectata seara. Adesea se obtine o usurare completa doar dupa cateva zile.

Unguent pentru umflaturi de artrita

Se amesteca 50 g de camfor uscat cu 50 g mustar uscat si 10 g alcool pur. Se amesteca pana cand se dizolva camforul si mustarul, apoi se adauga 6 albusuri de ou continuand amestecatul. Aceasta alifie se aplica pe zona afectata, lasand un strat subtire de piele. Dupa cam 15 minute, alifia se indeparteaza cu o carpa inmuiata in apa calda. Tratamentul este recomandat pentru umflaturile artritice. Se poate repeta in cursul noptii, pana la usurarea completa. Alifia trebuie preparata pentru fiecare aplicare.

O frectie preparata in casa, pentru dureri reumatice si artrita

Era folosita in intreaga Rusie si Siberia. Ingrediente: 473 g terebentina pura, 473 g alcool pur, 473 g ulei de masline, 1/3 lingurita camfor. Mod de preparare: se dizolva camforul in terebentina, se adauga uleiul de masline (in Rusia se folosea gazul) si apoi alcoolul. Agitati inainte de folosire. Frectionati partile bolnave pana cand frectia intra complet in piele, apoi bandajati cu o bucata de lana, pastrand bandajul toata noaptea. Se spune ca tratamentul opreste rapid durerile reumatice si artritice. Poate fi folosit si pentru dureri musculare sau crampe.

Doua preparate sigure pentru frectie

Erau folosite ca frectii dupa baile cu frunze de mesteacan sau cu fan, considerandu-se ca grabeau vindecarea.
1. Se amesteca o cantitate egala de hrean cu parafina pura. Mixtura se foloseste dupa baie, inainte de a ne baga in pat.
2. Se amesteca 473 g ulei de masline pur cu 473 g de parafina. Se adauga la amestec 10-20 ardei iuti rosii, taiati marunt. Se lasa la cald 10 zile, agitand zilnic sticla. De obicei, zona unsa se acopera cu un bandaj de lana care se pastreaza peste noapte.

Ceaiuri anti-reumatice din plante

Decoct de matase de porumb: acest preparat este prescris pentru toate formele de reumatism si artrita si poate fi folosit impreuna cu alte metode. Matasea de porumb (o lingurita, cel putin, de matase praf sau tocata, la un pahar de apa) se fierbe timp de 10 minute. Se poate indulci dupa voie, cu miere. Se consuma de 2-3 ori pe zi, fiind complet inofensiva.
Decoct de telina: 230 g telina cu radacina se fierbe la foc mic cu 950 ml de apa. Cand jumatate din lichid s-a evaporat, amestecul se strecoara. Lichidul rezultat reprezinta doza zilnica, impartita in 3 portii, care se consuma fierbinte. Trebuie preparata zilnic si este inofensiva, dar trebuie respectat dozajul.

Remedii simpatetice

1. Pentru durerile reumatice de la brat sau picior se infasura membrul dureros intr-o fasie de lana rosie, preferabil tricotata.
2. Castanele salbatice purtate in buzunar sau in captuseala hainei se presupune ca apara pe cel care le poarta de reumatism si guta.
3. Se spune ca radacina cruda a unei plante pusa in ureche calmeaza durerile reumatice sau de dinti.

Pietre la vezica urinara, rinichi si ficat

Trei metode de incredere pentru dizolvarea pietrelor la rinichi, ficat, vezica urinara si vezica biliara.
1. Se spune ca aceasta metoda este infailibila pentru eliminarea pietrelor. Timp de 24 de ore, se bea apa si numai apa. Apoi se face o clisma (se pune putin ulei vegetal in apa), care se repeta, daca efectul nu este destul de puteric. O ora dupa scaun, se bea un pahar cu ulei de masline si un pahar cu suc de lamaie sau grapefruit si se sta intins. Pentru evitarea vomei, se mananca o felie de lamaie. Nu se bea apa, in caz de mare sete, ci una sau doua inghitituri de apa sarata, preferabil insa deloc. Dupa 15 minute de la luarea uleiului, este necesara administrarea unui laxativ lichid (in Rusia, se dadea un pahar si jumatate de zeama de varza). In lipsa de altceva, se poate bea apa simpla. Dupa 24 de ore, se repeta procedeul. De data aceasta, pietrele dizolvate incep sa apara in urina, sub forma de picaturi verzui-cafenii, care se depun pe fundul vasului. Procedeul va continua atata timp cat aceste pete vor continua sa apara. Uneori, sunt suficiente numai trei zile, alteori dureaza mai mult. La sfarsitul tratamentului, este bine sa se faca o radiografie, pentru a vedea daca toate pietrele s-au dizolvat.
2. Adesea, o cura cu suc de sfecla - 3 cesti pe zi, timp de mai multe luni - era considerata suficienta pentru dizolvarea pietrelor mici.
3. Daca nu se putea procura sfecla proaspata, se fierbea sfecla curatata, pana cand se transforma intr-un sirop gros. Aceasta putea fi pastrata la rece toata iarna, doza fiind de cateva paharele mici pe zi.
Pentru o mai mare eficacitate, practicienii medicinii populare recomandau diluarea siropului cu o cantitate egala de infuzie de coada-calului (Equisetum arvense). Aceasta planta era folosita ca panaceu in mai toate formulele medicinale.

Doar pentru pietrele la vezica urinara

Tratamentul pentru acest organ se baza pe uleiul vegetal, in special uleiul de in si cel de masline. El consta in luarea uleiului cu o jumatate de ora inaintea mesei. Doza: se pleca de la o jumatate de lingurita, crescandu-se cantitatea treptat, cu fiecare masa, pana la un pahar. Tratamentul dura doua-patru saptamani, si multi practicanti il considerau suficient pentru a se ajunge la dizolvarea si eliminarea tuturor pietricelelor mici existente.

Contra epilepsiei

* In timpul unei crize puneti mana stanga a epilepticului pe podea si calcati pe degetul mic. Criza inceteaza imediat.
* Un post foarte strict, pe o perioada de timp mai indelungata, sub supravegherea medicului, este necesar.
* Mancati ceapa cruda cat de multa sau, mai bine, beti suc de ceapa. Crizele sunt diminuate si mai putin puternice.
* Toti epilepticii sunt sfatuiti sa evite orice fel de excitare nervoasa, intreruperea pe cat posibil a actelor sexuale si interzicerea consumarii oricarui fel de alcool.

Contra SUGHITULUI

* Luati 10-15 picaturi de rom intr-un sfert de pahar cu apa.
* Luati infuzie de spanz (Veratrum album) si sughitul va inceta imediat. Dar deoarece aceasta planta este foarte otravitoare, se va lua o doza foarte mica (doua picaturi intr-o lingura de apa). Se ia sub supraveghere medicala.
* Se beau cateva inghitituri de apa rece ca gheata, cu urechile bine astupate.
* Se aplica pe limba un amestec de otet si mustar (limba se acopera pe jumatate). Acest remediu ajuta imediat la incetarea sughitului.
* Se bea un pahar cu apa pe nerasuflate, pana la fund, dar persoana trebuie sa stea aplecata.

Iata acum cateva remedii "simpatice":

* Retinerea respiratiei si unirea degetelor mici de la mana cu cele mari, incat sa se formeze doua cercuri. Metoda este foarte eficace.
* Se pune un cutit pe puntea nasului pacientului, acesta trebuind sa se uite la el fara sa clipeasca. Metoda a dat rezultate aproape in toate cazurile.

Apiterapia in bolile hepatice

         Dintre toate produsele apicole, de departe se detaseaza ca importanta polenul. In literatura medicala de specialitate este cel mai des citat remediu si nutrient apicol in bolile de ficat.
         Pe locul doi se situeaza laptisorul de matca (cu efect nutritiv, antiviral si de stimulare a unei regenerari normale a hepatocitelor).
         Pe locul trei este mierea, ca produs apicol cu aport energetic maxim, dar avand si efecte de tip depurativ (eliminare de toxine) si dupa unele studii recente, efect antiviral.
         Propolisul are efect antiviral cert, dar si rol protector al celulelor hepatice, prin marea lui concentratie in bioflavonoide.

Cum se administreaza produsele apicole?

         In primul rand, respectand toate regulile de mai sus. Se pot lua separat, in special la inceputul tratamentului, pentru a verifica daca sunt bine tolerate, apoi este bine sa se ia combinat, pentru a obtine mai usor un efect sinergic (de exemplu, produsul “Hercules” - contine miere, polen si catina sau produsul “Apivitas forte” - contine miere, extract de polen, apilarnil). Se vor respecta dozele recomandate de producator.
         Pentru un adult, dozele recomandate sunt in general urmatoarele:
         - Miere proaspata (ideal poliflora): aproximativ 30-60 g/zi (interzisa diabeticilor insulino-dependenti; cu mare atentie, sub control medical, 5-10 g/zi la diabeticii insulino-independenti).
         - Polen (ideal proaspat recoltat, procurat de la apicultorul cel mai apropiat de domiciliul bolnavului, uscat la o temperatura de maxim 35?C): 30-60 g/zi. In absenta polenului recoltat prin metoda descrisa mai sus, se poate folosi si polenul existent pe piata, amestecat cu miere si apoi cu iaurt sau amestecat in suc proaspat de fructe si legume (lamai, portocale, morcovi, sfecla rosie, varza, cirese, fragi, mere, catina, struguri, banane).
         - Laptisor de matca (ideal cel proaspat, cu maxima putere antivirala si regeneratoare): 1-2 g/zi, obligatoriu sublingual.
         - Propolis in forma de extract uscat. Proposept (6-8 tablete/zi); propolis brut proaspat, direct de la apicultori (3-5 g/zi - se suge, apoi se mesteca inainte de inghitire); extract alcoolic (tinctura 30%) - 1 picatura la fiecare kilogram de greutate corporala.
         Copiii intre 6 si 12 ani pot lua jumatate din doza adultului, iar copiii intre 1 si 5 ani - aproximativ 1/4 din doza adultului. Este foarte bine ca toate produsele apicole (ca si remediile din plante) sa se tina cat mai mult timp sub limba inainte de inghitire. Aceasta metoda permite absorbtia anumitor substante, chiar daca in cantitate foarte mica, totusi extrem de utile pentru functionarea intregului organism, inclusiv a ficatului.

Fitoterapia in bolile hepatice

         Exista o gama foarte larga de plante medicinale utile in bolile hepatice, cu actiune directa in eliminarea sau neutralizarea cauzelor bolii sau cu efect de ajutorare a functionarii ficatului si a vezicii biliare. Dintre acestea, cele mai importante sunt: semintele de armurariu (cu actiune antihepatotoxica) - care se vor pisa inainte de utilizare; anghinarea (efect de ameliorare a functionarii vezicii biliare), rostopasca (efect favorabil asupra vezicii biliare), cimbrul (foarte bun efect antibacterian), sunatoarea, sofranul, turita mare, coada-soricelului, sulfina, urzica vie (efect depurativ si mineralizant), coada-calului (efect mineralizant, antihemoragic), matasea de porumb (efect diuretic), cerentelul (antihemoragic), pedicuta, anasonul, cicoarea (antiobstruante).
        In hepatita cronica se recomanda urmatoarele plante medicinale: afin (frunze si fructe), alun (muguri), anghinare, catina, cicoare, levantica, lichen de piatra, radacina si iarba de papadie (depurativa, diuretica), pin (muguri), pufulita cu flori mici, sulfina, sunatoare, urzica vie.
        In ciroza hepatica se recomanda: catina, pedicuta, pufulita, sulfina, cerentel, traista ciobanului si coada-calului (antihemoragice).
        Este bine de retinut ca numai medicul specializat in terapii complementare este acela care poate stabili care dintre remediile de mai sus sunt cele mai utile si numai el poate recomanda doza si modul de administrare cele mai adecvate fiecarui caz in parte.

   
1. Reteta din patru radacini

         Este un remediu care include doua componente inedite: radacina de dud si cea de maces. Acest tratament ne-a fost semnalat de o cititoare din Brasov, care a asistat la o vindecare miraculoasa a unui pacient bolnav de ciroza in ultima faza, pacient care fusese pur si simplu trimis acasa sa moara si care cu acest remediu a fost complet restabilit in cateva luni. De asemenea, cu acest tratament s-a vindecat o cititoare din Magurele - Prahova, d-na Georgeta Stanciu, de hepatita acuta si psoriazis. Iata reteta:
         Mod de preparare: In 3 l de apa se pun la fiert 3 lingurite de radacina de dud maruntita (Morus alba) si cate 1 lingurita din radacinile urmatoarelor plante: maces (Rosa canina), pir (Agropurym repens) si urzica vie (Urtica dioica). Se lasa sa fiarba la foc mediu pana cand mai ramane 1 l de apa, dupa care se da deoparte vasul, se adauga jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa se raceasca, dupa care se filtreaza.
         Administrare:  se consuma 1 l de preparat pe stomacul gol, pe parcursul unei zile, iar a doua zi se face o noua portie (intotdeauna se consuma ceai proaspat). In cazul ascitei, se face tratament pana abdomenul ajunge la volumul normal, dupa care se face o pauza de doua saptamani si apoi se reia.
         Cateva observatii importante:
         - pentru a marunti radacinile de dud si maces - specii arborescente cu radacini foarte tari, lemnoase
         - se recurge la o lama cu care se taie aschii subtiri din radacina, ca si cum am ascuti un creion.
         - radacina de dud este extrem de importanta in ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala), ajutand la eliminarea lichidului respectiv prin urina. Din cauza acestei radacini, cat timp va lua ceaiul, pacientul va urina foarte des, iar la inceputul tratamentului urina va fi de culoare rosie - simptome normale, care arata ca procesul de vindecare a inceput.
         - pe timpul tratamentului se tine regim sever (fara carne, grasimi, alcool, prajeli) si se recomanda odihna absoluta la pat in primele doua-trei saptamani.
         - dupa vindecare se va relua tratamentul in fiecare an cate una-doua luni.

 

2. Tratament cu pedicuta, obligeana si cataplasme cu coada-calului

         Este un tratament ceva mai complex, care foloseste doua "vedete" ale fitoterapiei: pedicuta (Lycopodium clavatum) - o planta amara, extrem de eficienta in tratamentul hepatitei si cirozei - si obligeana (Acorus calamus) - o planta aromatica foarte complexa ca actiune terapeutica. Tratamentul este eficient in hepatita virala A si B, in ciroza, in cancerul hepatic, precum si contra hemangioamelor pe ficat. Este important de retinut ca pedicuta (una dintre cele mai puternice plante anti-alcoolice cunoscute) face cura extrem de eficienta si pentru persoanele care si-au distrus ficatul prin consumul repetat de alcool.
         Mod de preparare si administrare: Reteta 1 - Ceai de pedicuta: intr-o cana de apa se pune 1-1 1/2 lingurita de pedicuta maruntita si 2 lingurite de frunza de urzica; se lasa sa macereze de seara pana dimineata (8-10 ore), dupa care se strecoara, iar maceratul se pune deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o cana de apa fierbinte, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se filtreaza. Se combina in final cele doua preparate, obtinandu-se astfel aproximativ 1/2 l (doua cani) de ceai. Se bea o cana dimineata pe stomacul gol si o cana seara, cu jumatate de ora inainte de masa. In cazul in care este contraindicat aportul de lichide, se foloseste pulberea din aceleasi plante. Se amesteca 1 lingurita de pulbere de pedicuta cu 2 lingurite de urzica si se administreaza aceasta cantitate de planta in doua reprize, pe stomacul gol, dimineata si seara.
        Reteta 2 - Macerat la rece de obligeana: 1 lingura de radacina maruntita se pune seara la macerat in 250 ml de apa rece. A doua zi dimineata se strecoara si se beau cate 2 linguri, cu o jumatate de ora inainte si dupa mesele principale, adica de sase ori pe zi.
        Reteta 3 - Cataplasme cu coada-calului: 2 pumni de planta se pun intr-o sita, deasupra unei oale in care se fierbe apa, astfel incat planta sa fie atinsa numai de aburi. Cand se inmoaie si devine fierbinte, se pune intr-o carpa de bumbac sau tifon, apoi se aplica pe locul ficatului, acoperind-o cu un prosop si cu un fular de lana. Dupa aceea, pacientul se va baga in pat unde va sta bine acoperit (daca se poate, toata noaptea). Important: daca apare o senzatie de disconfort la punerea cataplasmei fierbinti, atunci planta se va lasa sa se raceasca putin inainte de aplicare.

Un caz concludent

         D-na Draganescu Olga din Simeria, judetul Hunedoara, a facut tratamentul cu aceste plante, cu un succes deosebit in cazul unei boli de ficat la care medicii au ridicat neputinciosi din umeri. Iata povestea ei, spusa cu propriile-i cuvinte: "In anul 1996, la doi ani dupa o operatie pe colecist, mi-au aparut pe cei doi lobi ai ficatului doua hemangioame de marimi diferite (18 si 8 mm). Intr-o luna, am slabit 6 kg si oboseam foarte tare. Am fost trimisa la Cluj, la un medic care a confirmat diagnosticul, spunandu-mi ca nu se poate face nimic, ca nu exista tratament pentru asa ceva. Fiind abonata la revista <>, am inceput sa caut retete naturiste recomandate pentru bolile de ficat: hepatita, ciroza. Asa mi-am facut un tratament cu ceai de pedicuta si de urzica, cu macerat de obligeana si comprese fierbinti de coada-calului, aplicate pe ficat. Tratamentul acesta l-am tinut trei luni, dublat si de urmatorul regim: multa urda de vaca, iaurt, paine prajita, foarte putina carne fiarta si foarte multe fructe. In urma acestui tratament, am mers la control si medicii au fost foarte mirati, constatand ca unul din hemangioame a disparut, iar celalalt s-a micsorat. Acum, cand va scriu, ma simt foarte bine. Mi-am facut de curand o ecografie si hematoamele au disparut. Nu vreau sa inchei aceasta povestire inainte de-a spune ca am mare incredere in revista <>".


3. Plamadeala de ceapa in tuica

         Acest remediu ne-a fost semnalat de d-na Felicia C. din Pitesti, care a asistat la vindecarea unui coleg bolnav de ciroza, caruia i se mai dadusera maximum trei saptamani de viata. Fara doar si poate ca este remediul pentru boli de ficat cel mai contrariant pe care l-am intalnit, deoarece foloseste doua ingrediente neobisnuite: tuica (alcoolul fiind inamicul nr. 1 al ficatului) si ceapa (care este destul de deranjanta pentru un ficat obosit). Singurul motiv pentru care acest remediu a fost inclus in grupajul de fata este chiar eficienta sa dovedita. Iata reteta:
         Mod de preparare: In 5 litri de tuica (tescovina tare, care se face din boasca de la struguri) se introduce 1 kg de ceapa de apa (este ceva mai lunguiata, iar la gust este dulce), taiata marunt, si se lasa la macerat langa o sursa de caldura vreme de 15 zile, timp in care se agita de doua-trei ori pe zi. Dupa trecerea timpului de macerare, preparatul capata o culoare galbuie, ca aceea a paiului. Atunci se strecoara, se pune in sticle de 1 litru bine astupate si se pastreaza la loc racoros si intunecos. Se beau zilnic 30 ml (aproximativ 2 linguri) din acest preparat, dimineata, pe stomacul gol, si se sta 30 de minute culcat pe partea dreapta. Dupa aceea se poate manca (se tine un regim strict lacto-vegetarian). Se exclud pe timpul tratamentului tigarile, cafeaua, alcoolul, condimentele, sifonul, sucurile sintetice. Dupa terminarea intregii cantitati de preparat, numai daca este nevoie, tratamentul se va relua dupa o pauza de 30 de zile.
         Observatii importante:
         - pentru ca alcoolul sa nu afecteze ficatul, extrem de solicitat de boala, preparatul va fi dizolvat in apa (minimum o cana pentru o doza de 2 linguri), ceea ce va face concentratia de alcool sa ajunga la un prag acceptabil.
         - in paralel cu acest tratament pot fi luate si alte remedii.
         - cea care ne-a trimis reteta a tinut sa ne precizeze la sfarsitul scrisorii (publicata in F. AS nr. 351): "Daca aceasta reteta-minune este asociata cu rugaciuni si credinta in Dumnezeu, insanatosirea va fi mult mai rapida".

4. Rostopasca, pufulita si anghinarea

         Acest trio de plante este fara indoiala imbatabil in lupta cu bolile de ficat. Despre fiecare planta in parte am vorbit in nenumarate randuri in paginile revistei noastre. Punctam acum doar cateva dintre calitatile lor esentiale: Rostopasca (Chelidonium majus) este materia prima pentru aproape 20 de medicamente contra bolilor hepatice produse in Occident (Franta, Elvetia, Germania), fiind recunoscuta pentru proprietatile sale antivirale (este eficienta in toate tipurile de hepatita A, B, C, D, E), drenoare si regenerative ale celulei hepatice. Anghinarea (Cinara scolymus), pe langa calitatea sa de tonic hepatic neintrecut, are darul de a ajuta ficatul sa-si recapete structura normala (element extrem de important la persoanele cu ciroza in faze avansate). Pufulita (Epilobium montana, E. hirsutum) este un remediu de mare traditie in medicina populara romaneasca, extrem de eficient in ciroza si hepatita. Printre terapeutii care folosesc aceasta planta se numara si d-l ing. Ioan Groza din Arad, care a aflat secretul utilizarii ei de la un satean din comuna Varciorog, jud. Bihor.
         Iata cum se folosesc aceste plante:
         Mod de preparare: fiecare planta se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne prin sita fina pentru faina alba. Anghinarea si pufulita se amesteca in proportii egale, apoi se ia 1 lingurita din acest amestec, la care se adauga un varf de cutit (0,25 g) de pulbere de rostopasca. Se iau patru asemenea doze pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine sub limba 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.     Tratamentul dureaza minimum 6 luni in hepatita acuta si cronica si 2 ani in ciroza hepatica. In diskinezie biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate doua saptamani cu o saptamana pauza.
         Observatii importante:
         - este foarte important ca pulberea de rostopasca sa fie dozata separat, deoarece are o toxicitate ridicata si amestecata neomogen cu alte pulberi poate produce otraviri prin supradozare.
         - pulberile de plante vor fi date prin sita cu multa grija, deoarece la tratamente de lunga durata cu plante luate sublingual pot aparea rani in gura, extrem de neplacute, din cauza actiunii mecanice a bucatilor de planta insuficient macinate.


5. Cura cu aloe

         Aloe este o planta cu frunze lunguiete, carnoase, acoperite cu un strat ca de ceara. Ea poate fi cultivata acasa in ghivece sau poate fi cumparata de la vanzatorii din piete sau de la florarii, unde se gaseste tot mai frecvent (pretul mediu al unui ghiveci de aloe matur, in functie de marimea plantei, este de 50.000 - 100.000 lei). De obicei se folosesc plantele de 3-5 ani, cand au maximum de putere terapeutica. Aloe vera este extrem de eficienta in tratamentul bolilor de ficat prin cele doua substante active pe care le secreta: latexul - o substanta cu gust amar, cu efecte tonice hepatice, laxative, stimulente si gelul - cu un gust neutru, cu proprietati imunostimulatoare, stimulente ale proceselor de dezintoxicare. Aloe si anghinarea sunt singurele plante din lume cunoscute pana in prezent care ajuta la refacerea structurii normale a ficatului - element esential in vindecarea cirozei. De asemenea, cura cu aloe este extrem de eficienta in vindecarea hepatitelor virale de toate tipurile (A, B, C, D, E), atat in faza cronica, cat si acuta.
         Mod de administrare: se consuma planta cruda, din care se rupe cate o bucata de frunza de o lungime egala cu dublul distantei degetului aratator, care se consuma pe stomacul gol - una dimineata si una seara. Frunza se rupe, se spala bine sub jet de apa rece, apoi se mananca imediat, mestecand foarte bine (de 40 de ori minimum). Frunza se recolteaza chiar in momentul in care urmeaza sa fie consumata, pentru ca altfel proprietatile ei se altereaza. Durata minima a tratamentului este de 4 saptamani, perioada in care avem nevoie de 2-3 exemplare mature (peste 3 ani) de aloe.
        Cateva precizari importante
        Acest tratament aparent rudimentar pune in valoare extrem de bine aceasta planta exceptionala care este aloe. Mai ales gelul de aloe, care este extrem de instabil si se oxideaza imediat dupa preparare, este foarte bine asimilat de organism prin acest mijloc de administrare. Gelurile de aloe din import, pe langa faptul ca sunt extrem de scumpe (tratamentul pentru 5 zile ajunge la aproape un milion de lei), contin stabilizatori sintetici (in special benzoat de sodiu) daunatori sanatatii. Reteta cu aloe macerata in vin si miere nu este de asemenea recomandata, deoarece in cursul macerarii sunt degradate foarte multe substante folositoare ale acestei plante. Cura cu aloe poate fi asociata cu orice alt tratament, naturist sau alopat, neavand nici un fel de contraindicatie, in afara cazurilor de diaree cronica sau acuta.


Remedii naturiste impotriva bolilor de ficat

Un aliat al ficatului Rostopasca este un adevarat panaceu pentru bolile de ficat de orice natura. Si-e dovedit eficienta in tratarea hepatitei A, hepatitei B, cirozei hepatice. Prin efectele sale drenoare si tonice stimuleaza regenerarea celulei hepatice. Totodata functioneaza si ca un bun antiviral, motiv pentru care hepatitele se pot ameliora sau chiar vindeca in urma administrarii preparatelor de rostopasca. Este indicata si in afectiunile biliare precum diskinezii sau inflamatii ale vezicii biliare datorita efectelor drenoare biliare.

Pentru un efect maxim al terapiei cu rostopasca, in timpul administrarii sale trebuie sa se evite consumul alimentelor greu digerabile si solicitante pentru ficat precum carnea de porc, grasimi, prajeli, margarina, alimente conservate si se evita tutunul si alcoolul.

In bolile de ficat, chiar si pentru hepatita C se recomanda un macerat din sfecla. Se taie in bucati un kilogram de sfecla si se adauga o legatura de patrunjel, o legatura de marar, o legatura de leustean, o capatana de usturoi si o lingurita de drojdie sau o mana de malai. Deasupra acestui amestec se toarna apa si se lasa la macerat la temperatura camerei. Cand lichidul este acrit se strecoara si poate fi consumat. Se beau doua pahare pe zi. Amestecul ramas dupa strecurare mai poate fi folosit a doua oara, dar rezulta un macerat mai slab si in acest caz se beau patru pahare pe zi. Acest macerat curata organismul de toxine si poate fi folosit de mai multe ori in cursul anului


Fructe recomandate: catina, agrise, cirese, fragi, gutui, lamaie, masline, prune, visine, struguri, pepene verde. Datorita continutului de zaharuri, fructele maresc rezerva de glicogen a ficatului, imbunatatesc starea lui functionala, protejandu-l impotriva substantelor toxice, iar vitaminele ajuta la regenerarea celulelor. Sarurile de Mg din fructe stimuleaza secretia si evacuarea bilei in intestin. in general, sunt indicate toate fructele proaspete si preparatele dietetice din fructe .
Sunt contraindicate fructele cu continut ridicat in celuloza si cu miezul tare : nuci, alune, migdale.

Sucul de orz verde este benefic in cazul bolilor de ficat si bila.

Vitamine si saruri minerale recomandate : vitamina B5 sau acid pantotenic, C, vitamina F cu B6 si A, P, B8, K, Mg, S, Mn, glucide, ionul fosfat, mezoinozitol. Curatarea ficatului de toxine prin diferite metode (de exemplu, regim de cruditati etc.) se va face dupa efectuarea de clisme prin care se realizeaza purgarea intestinului gros. Altfel, in timpul curatirii ficatului se poate produce reintoxicarea sangelui prin absorbirea din intestin a reziduurilor stagnate.
Dr. Ladislau Ludovic Elthes din Oradea a descoperit medicamentul „Elcohep"
- remediu naturist pentru bolile cronice de ficat, hepatice, ciroze. Se reface tesutul hepatic.
Fructe recomandate: catina, agrise, cirese, fragi, gutui, lamaie, masline, prune, visine, struguri, pepene verde. Datorita continutului de zaharuri, fructele maresc rezerva de glicogen a ficatului, imbunatatesc starea lui functionala, protejandu-1 impotriva substantelor toxice, iar vitaminele ajuta la regenerarea celulelor. Sarurile de Mg din fructe stimuleaza secretia si evacuarea bilei in intestin. in general, sunt indicate toate fructele proaspete si preparatele dietetice din fructe.
Sunt contraindicate fructele cu continut ridicat in celuloza si cu miezul tare : nuci, alune, migdale.
•    Saponinele din ginseng au actiune antihepatotoxica.
•    „Livecom", produs al medicinii ayurvedice indiene, comercializat de STAR INTER¬NATIONAL MED SRL. Este produs natural care imbunatateste functiile ficatului. Combate hepatotoxicitatea indusa de medicamente, alcool, droguri. Stopeaza evolutia cirozelor, diminueaza fibroza, regularizeaza secretia biliara si sustine activitatea metabolica.
•    Produsul LIV 52 produs de Himalaya Drug Company, India, si comercializat de Prisum International SRL Bucuresti. Ajuta in hepatite, ciroze, detoxifica, amelioreaza functiile
digestive. Produsul contine cicoare si coada-soricelului, care au efect hepatoprotector, dar si planta din muntii Himalaya - Tamarix gallica, cu rol tonic, reglator al metabolismului hepatic.
•    „Hepatobil" produs de Planta-Vorel din Piatra-Neamt pentru boli de ficat (mai ales hepatita) si biliare.
•    „Hercules si Multifruct Total Forte 1" si produse de Natura Medica intaresc organismul slabit de boala si stimuleaza imunitatea.
•    Salata de frunze si flori de „banuti" are efecte drenoare hepatice deosebite.
•    Se va face cura cu argila care detoxifica si reda mineralele lipsa.
Legume recomandate : fasole, morcovi, ridichi, salata, spanac.
•    Se bea suc de ridiche (50-200 ml/zi) + morcov, pastarnac, patrunjel.
•    Se consuma lamaie, gutuie, orz (drenor hepatic), papadie (in caz de congestie a ficatului), pruna, telina, fasole verde. Seara turnam apa clocotita peste 3 lamai taiate si bem a doua zi pe nemancate. Se recomanda grau incoltit.
•    Se bea ceai de anghinare (tonic, stimuleaza functia antitoxica a ficatului si diureza, eliminand din corp toxinele. Scade colesterolul). Infuzie din 1 lingura frunze la 500 ml apa. Se indulceste cu miere. O parte se bea dimineata, pe stomacul gol, dupa care se sta culcat, 1/2 h, pe dreapta. Restul de ceai se bea in cursul zilei, cu o ora inaintea meselor.
•    Infuzie din 1 lingurita de fructe zdrobite de armurariu /1 cana de apa. Are actiune hepatoprotectoare (contine silimarina). Se beau 2 cani/zi, prima dimineata, pe stomacul gol, dupa care se sta culcat, 1/2 h, pe dreapta, iar cea de a doua cana se bea in doua randuri: o jumatate dupa masa de seara. Se indulceste cu miere de salcam. Are rezultate bune in sechelele dupa hepatita. Se bea 20 zile, 10 zile pauza, timp de trei luni.
•    Decoct cu 2 lingurite de radacina maruntita de cicoare sau lichen de munte (se neutralizeaza cu bicarbonat sau se amesteca cu lapte), la 200 ml apa rece. Se fierbe 5 min. si se bea caldut, in 3 reprize, inaintea meselor. Stimuleaza functiile hepatice.
•    Infuzie de rostopasca din 1/2 lingurita/cana (este descongestiv hepatic). Se bea o cana/zi. Se ia cate 1 lingura la 3 h. Administrat in exces provoaca dureri de pancreas, iritatii, hepatita si icter.
•    Infuzie cu o lingura de planta de sunatoare/cana. Este antiinflamator hepatic si intestinal, lipotrop.
•    Infuzie din: crusin, pastai de fasole (depurativ), isop, mesteacan, musetel, papadie, porumb, schinel, sulfina, cimbru, coada-soricelului, izma, catina alba (fructe), trifoistea de balta (stimuleaza functiile hepatice), levantica (antiseptica, mareste secretia biliara si diureza), pedicuta (si comprese), muguri de alun, cimisir (antiviral), tintaura, pufulita cu flori mici (se poate folosi si pulbere de pufulita amestecata cu anghinare, care se tine sub limba 10 min. si apoi se inghite cu apa - pe stomacul gol de 3-4 ori/zi in cure de min. 2 saptamani), turita-mare, galbenele, cimbrisor, sunatoare in asociere cu : patlagina, coada--calului si traista-ciobanului.
•    Ulei de : lamaie, salvie, rozmarin, menta.
•    Rezultate bune a dat urinoterapia.
•    Gaz dublu rafinat, bun pentru toate bolile (contine hidrocarburi). Se ia 1 lingurita dimineata pe stomacul gol. Se mananca dupa 1 h. Se mai ia 1 lingurita seara, dupa care nu se mai mananca nimic. Se ia timp de 2 saptamani, cu o pauza de 7 zile. Se reia. O alta metoda cu gaz rafinat 100-120° folosita in caz de cancer este aceea de a lua timp de 6 saptamani cate 1 lingura de petrol dimineata pe stomacul gol, apoi se mananca dupa 1 h. Se face pauza 4 saptamani, apoi se reia tratamentul alte 4 saptamani. Un terapeut va stabili metoda de tratament, in functie de afectiune.
Unii s-au vindecat de ciroza hepatica uscata (scleroza ficatului), cu petrol dublu rafinat, ceaiuri, regim alimentar.
O recomandare este titeiul brut din apropierea locului de nastere, consumat astfel: o mana frunze de patrunjel + 1 lingurita titei se mesteca.
Apoi se mesteca patrunjel si coditele se dau jos (aceasta pentru cei care nu suporta mirosul de titei). Dupa aceea nu se mai mananca nimic 3 h. Nu se beau lactate in timpul tratamentului.
•    Miere si polen.
•    Caldura pe zona ficatului (comprese calde, parafina) 10-20 zile, mai ales la dureri; cataplasme cu argila pe abdomen (pentru stimularea apararii organismului); aplicarea de cataplasme de ceapa cu varza si tarate pentru a descongestiona ficatul si a debloca rinichii; cataplasme cu coada-calului incalzita in abur si pusa pe un tifon. Pentru mai multe preparari, se iau 4 foi de varza, 3 cepe, 250 g tarate. Se adauga atata apa cat sa iasa un terci gros. Se fierbe pana ce apa scade complet (10 min.). Se intinde amestecul pe o bucata de panza subtire (muselina) in strat de 2 cm grosime, iar suprafata cataplasmei sa fie mai mare decat partea bolnava. Se indoaie panza si se aplica cataplasma foarte calda. Se leaga cu o fasa (elastica) si se lasa cel putin o jumatate de ora.
•    Recomandare pentru ficat - ceaiul din planta numita zamosita.
•    Dna Tudor recomanda ceaiul de salvie (fiert 3 min. la foc mic pentru a se elimina din uleiul volatil toxic).
•    Cu prudenta (nu mai mult de 7 zile), se poate lua pe stomacul gol cate 1 lingurita cu pulbere de pelin, apoi se sta culcat pe partea dreapta (cel putin prima data). Daca se face ceai de pelin, acesta se fierbe ca si salvia, 3 min. Pelinul nu este recomandat celor cu afectiuni nervoase.
•    Cura cu Aloe vera timp de min. 1 luna. Se mesteca cate 3 cm de frunza de aloe in varsta de min. 3 ani.
•    Macerat (timp de 8 h) in 250 ml apa amestecat cu infuzia acelorasi plante de pedicuta (planta anti-alcoolica eficienta si in hepatita si ciroza) si urzica - 1-2 lingurite/1 cana apa. Se obtine 1/2 1 de ceai. Se bea pe stomacul gol cate o cana dimineata si seara. in cazul in care nu este permis sa se bea lichide, se va administra pulberea acestor plante.
•    Pulbere de radacina de macris (Rumex acetosa) combinata cu alte plante hepatoprotectoare : anghinare, tintaura, armurariu, pelin, gentiana etc. Se administreaza de 3 ori/zi, inainte de mesele principale, in cure de min. 2 saptamani pana la 2-3 luni. in functie de gravitatea bolii.
•    Ape minerale alcaline, oligominerale si carbogazoase, calde.
•    Masarea zonelor reflexogene stomac - duoden, ficat - vezica biliara. in caz de infectie, masarea punctelor limfatice.
•    Golden Yacca, produs american, extract vegetal cu care se trateaza hepatitele cronice. El curata corpul de reziduuri, de la malul biliar si nisipul renal pana la depunerile gutoase din articulatii si colesterolul din artere. Golden Yacca influenteaza favorabil nivelul transaminazelor, amilazelor, glicemiei si lipidelor serice. Are actiune antiinflamatoare ca si Cortizonul, dar fara reactii secundare. Este distribuit prin colaboratori ai firmei „Homeoplant Select" SRL.
•    Decoct pana cand lichidul scade la jumatate din radacina si floare uscata de lumanarica. La un litru apa se pun 2 linguri de planta. Se beau in fiecare dimineata 100 ml decoct la temperatura camerei si apoi se sta pe partea dreapta o jumatate de ora.
•    Contra durerilor de ficat se face macerat pe timp de noapte din radacini de papadie (1 lingurita/250 ml apa) care dimineata se incalzeste la 100 °C. Se filtreaza si se bea cate un pahar inainte si dupa micul dejun. Se tine regim alimentar care sa includa si salate de papadie. Pentru accelerarea vindecarii, aplicati comprese cu saculeti cu floare de fan opariti, pe regiunea toracica, 2 h. Culoarea galben este recomandata pentru ficat. Vertebrele 4 sau 5 toracice pot fi dislocate in tulburari ficat sau vezica biliara. Preparatul „IMUNO-MAX", care are succes in eliminarea virusurilor hepatice, poate fi gasit la „Centrul stiintific aplicativ-Insect Farm" din Bucuresti. Descoperitorul produsului este dr. doc. biolog Mircea Ciuhrii.
Macerat de obligeana - 6 inghitituri/zi, in cure de 1 luna cu pauza de 2 saptamani. Se consuma cate 3 inghitituri inainte si dupa masa de pranz. Maceratul se face cu o lingurita planta tocata/1 cana apa, care se lasa de seara pana dimineata. Se consuma dupa ce se
incalzeste putin.
•    Medicamentele naturiste chinezesti Cordiceps cu Biozinc, Verican etc. regenereaza ficatul. Pentru detalii, vezi la „Ciroza hepatica".
•    „Redigest" este un produs al firmei Hofigal SA, ce contine concentrat de silimarina extrasa din Armurariu si cuticula de pe pipota de pasare. Este mineralizam, antialergic, regleaza peristaltismul gastric si intestinal, antiinflamator digestiv, detoxifiant hepatic, hepatoregenerator, hepatoprotector. Aceeasi firma produce „Uleiul de catina", care este detoxifiant (si la metale grele), antioxidant, antiinflamator, antibacterian, antiviral, antifungic, antimicotic, antiparazitar, antialergic, stimulator al sistemului nervos central, vitaminizant, mineralizam, coleretic, colagog, hepatoprotector si regenerator, hipocoles-terolemiant, hipotensiv, imunomodulator ca si interferonul, regenereaza tesuturile si sangele, regleaza metabolismul si activitatea glandelor endocrine.
•    „Hepavit", produs de Laboratoarele Medica din Romania. Contine anghinare, armurariu si polen. Ajuta in colecistite, ciroze, hepatita.
•    „Propolis". Actiunea hepatoprotectoare a propolisului asupra ficatului se datoreaza scaderii glucozei sangvine, cresterii nivelului glicogenului si actiunii sale antioxidante.
•    Sucul de orz verde este benefic in cazul bolilor de ficat si bila.


Tratamente naturiste pentru vindecarea afecŢiunilor la ficat

Natura vindecă! Acest lucru este dovedit de zecile şi sutele de oameni, care s-au tămăduit cu leacuri din plante, miere, legume şi fructe, de cele mai diverse afecţiuni, de la banalele guturaiuri la ciroză sau scleroză în plăci. Bolile ficatului nu fac, nici ele, excepţie.


1. Reţetă din patru rădăcini
Este un remediu care include două componente inedite: rădăcină de dud şi cea de măceş.

l Mod de preparare: În 3 l de apă se pun la fiert 3 linguriţe de rădăcină de dud mărunţită (Morus alba) şi câte 1 linguriţă din rădăcinile următoarelor plante: măceş (Rosa canina), pir (Agropurym repens) şi urzică vie (Urtica dioica). Se lasă să fiarbă la foc mediu până când mai rămâne 1 l de apă, după care se dă deoparte vasul, se adaugă jumătate de linguriţă de iarbă de rostopască şi se lasă să se răcească, după care se filtrează.

l Administrare: se consumă 1 l de preparat pe stomacul gol, pe parcursul unei zile, iar a doua zi se face o nouă porţie (întotdeauna se consumă ceai proaspăt). În cazul ascitei, se face tratament până abdomenul ajunge la volumul normal, după care se face o pauză de două săptămâni şi apoi se reia.

Câteva observaţii importante:
- pentru a mărunţi rădăcinile de dud şi măceş - specii arborescente cu rădăcini foarte tari, lemnoase se recurge la o lamă cu care se taie aşchii subţiri din rădăcină, ca şi cum am ascuţi un creion.
- rădăcina de dud este extrem de importantă în ascită (acumularea de lichid în cavitatea abdominală, ajutând la eliminarea lichidului respectiv prin urină. Din cauza acestei rădăcini, cât timp va lua ceaiul, pacientul va urina foarte des, iar la începutul tratamentului urina va fi de culoare roşie - simptome normale, care arată că procesul de vindecare a început.
- pe timpul tratamentului se ţine regim sever (fără carne, grăsimi, alcool, prăjeli) şi se recomandă odihnă absolută la pat în primele două-trei săptămâni.
- după vindecare se va relua tratamentul în fiecare an câte una-două luni.
uTratament cu pedicuţă, obligeană şi cataplasme cu coada-calului
Este un tratament ceva mai complex, care foloseşte două "vedete" ale fitoterapiei: pedicuţa (Lycopodium clavatum) - o plantă amară, extrem de eficientă în tratamentul hepatitei şi cirozei - şi obligeana (Acorus calamus) - o plantă aromatică foarte complexă ca acţiune terapeutică. Tratamentul este eficient în hepatita virală A şi B, în ciroză, în cancerul hepatic, precum şi contra hemangioamelor pe ficat. Este important de reţinut că pedicuţa (una dintre cele mai puternice plante anti-alcoolice cunoscute) face cura extrem de eficientă şi pentru persoanele care şi-au distrus ficatul prin consumul repetat de alcool.

Mod de preparare şi administrare:

l Reţeta 1 - Ceai de pedicuţă: într-o cană de apă se pune 1-1 1/2 linguriţă de pedicuţă mărunţită şi 2 linguriţe de frunză de urzică. Se lasă să macereze de seara până dimineaţa (8-10 ore), după care se strecoară, iar maceratul se pune deoparte. Planta rămasă după filtrare se opăreşte cu încă o cană de apă fierbinte, după care se lasă să se răcească şi apoi se filtrează. Se combină în final cele două preparate, obţinându-se astfel aproximativ 1/2 l (două căni) de ceai. Se bea o cană dimineaţa pe stomacul gol şi o cană seara, cu jumătate de oră înainte de masă. În cazul în care este contraindicat aportul de lichide, se foloseşte pulberea din aceleaşi plante. Se amestecă 1 linguriţă de pulbere de pedicuţă cu 2 linguriţe de urzică şi se administrează această cantitate de plantă în două reprize, pe stomacul gol, dimineaţa şi seara.

l Reţeta 2 - Macerat la rece de obligeana: 1 lingură de rădăcină mărunţită se pune seara la macerat în 250 ml de apă rece. A doua zi dimineaţa se strecoară şi se beau câte 2 linguri, cu o jumătate de oră înainte şi după mesele principale, adică de şase ori pe zi.

l Reţeta 3 - Cataplasme cu coada-calului: 2 pumni de plantă se pun într-o sită, deasupra unei oale în care se fierbe apă, astfel încât planta să fie atinsă numai de aburi. Când se înmoaie şi devine fierbinte, se pune într-o cârpă de bumbac sau tifon, apoi se aplică pe locul ficatului, acoperind-o cu un prosop şi cu un fular de lână. După aceea, pacientul se va băga în pat unde va sta bine acoperit (dacă se poate, toată noaptea).
uPlămădeală de ceapă în ţuică
Fără doar şi poate că este remediul pentru boli de ficat cel mai contrariant, deoarece foloseşte două ingrediente neobişnuite: ţuica (alcoolul fiind inamicul nr. 1 al ficatului) şi ceapa (care este destul de deranjantă pentru un ficat obosit).

l Mod de preparare: În 5 litri de ţuică tare, se introduce 1 kg de ceapă de apă (este ceva mai lunguiaţă, iar la gust este dulce), tăiată mărunt, şi se lasă la macerat lângă o sursă de căldură vreme
de 15 zile, timp în care se agită de două-trei ori pe zi. După trecerea timpului de macerare, preparatul capătă o culoare gălbuie, ca aceea a paiului.    Atunci se strecoară, se pune în sticle de 1 litru bine astupate şi se păstrează la loc răcoros şi întunecos. Se beau zilnic 30 ml (aproximativ 2 linguri) din acest preparat, dimineaţa, pe stomacul gol, şi se stă 30 de minute culcat pe partea dreaptă. După aceea se poate mânca (se ţine un regim strict lacto-vegetarian). Se exclud pe timpul tratamentului ţigările, cafeaua, alcoolul, condimentele, sifonul, sucurile sintetice. După terminarea întregii cantităţi de preparat, numai dacă este nevoie, tratamentul se va relua după o pauză de 30 de zile.

Observaţii importante:

- pentru ca alcoolul să nu afecteze ficatul, extrem de solicitat de boală, preparatul va fi dizolvat în apă (minimum o cană pentru o doză de 2 linguri), ceea ce va face concentraţia de alcool să ajungă la un prag acceptabil.
- în paralel cu acest tratament pot fi luate şi alte remedii.

Pentru eliminarea pietrelor de la ficat, siropul de sfecla rosie face minuni. Se taie 5-6 sfecle si se fierb inrt-un  litru de apa, la foc mic, pina apa se ingroasa.
Se beau cu inghitituri mici cite 150ml, de citeva ori pe zi, timp de 2 luni.
2. Rostopasca, pufuliţa şi anghinarea
Acest trio de plante este fără îndoială imbatabil în lupta cu bolile de ficat. Rostopasca (Chelidonium majus) este materia primă pentru aproape 20 de medicamente contra bolilor hepatice produse în Occident (Franţa, Elveţia, Germania), fiind recunoscută pentru proprietăţile sale antivirale (este eficientă în toate tipurile de hepatită A, B, C, D, E), drenoare şi regenerative ale celulei hepatice. Anghinarea (Cinara scolymus), pe lângă calitatea sa de tonic hepatic neîntrecut, are darul de a ajuta ficatul să-şi recapete structura normală (element extrem de important la persoanele cu ciroză în faze avansate). Pufuliţa (Epilobium montana, E. hirsutum) este un remediu de mare tradiţie în medicina populară românească, extrem de eficient în ciroză şi hepatită.
l Mod de preparare: fiecare plantă se macină fin cu râşniţa electrică de cafea, după care se cerne prin sita fină pentru făină albă. Anghinarea şi pufuliţa se amestecă în proporţii egale, apoi se ia 1 linguriţă din acest amestec, la care se adaugă un vârf de cuţit (0,25 g) de pulbere de rostopască. Se iau patru asemenea doze pe zi, pe stomacul gol. Planta se ţine sub limbă 10-15 minute, după care se înghite cu apă. Tratamentul durează minimum 6 luni în hepatita acută şi cronică şi 2 ani în ciroza hepatică. În diskinezie biliară, colecistită, dispepsii se fac cure de câte două săptămâni cu o săptămână pauză.

Observaţii importante:

- este foarte important ca pulberea de rostopască să fie dozată separat, deoarece are o toxicitate ridicată şi amestecată neomogen cu alte pulberi poate produce otrăviri prin supradozare.

- pulberile de plante vor fi date prin sită cu multă grijă, deoarece la tratamente de lungă durată cu plante luate sublingual pot apărea răni în gură, extrem de neplăcute, din cauza acţiunii mecanice a bucăţilor de plantă insuficient măcinate.

3. Cura cu aloe

Aloe este o plantă cu frunze lunguieţe, cărnoase, acoperite cu un strat ca de ceară. Ea poate fi cultivată acasă în ghivece sau poate fi cumpărată de la vânzătorii din pieţe sau de la florării, unde se găseşte tot mai frecvent. De obicei se folosesc plantele de 3-5 ani, când au maximum de putere terapeutică. Aloe vera este extrem de eficientă în tratamentul bolilor de ficat prin cele două substanţe active pe care le secretă: latexul - o substanţă cu gust amar, cu efecte tonice hepatice, laxative, stimulente şi gelul - cu un gust neutru, cu proprietăţi imunostimulatoare, stimulente ale proceselor de dezintoxicare. Aloe şi anghinarea sunt singurele plante din lume cunoscute până în prezent care ajută la refacerea structurii normale a ficatului - element esenţial în vindecarea cirozei. De asemenea, cura cu aloe este extrem de eficientă în vindecarea hepatitelor virale de toate tipurile (A, B, C, D, E), atât în faza cronică, cât şi acută.

l Mod de administrare: se consumă planta crudă, din care se rupe câte o bucată de frunză de o lungime egală cu dublul distanţei degetului arătător, care se consumă pe stomacul gol - una dimineaţa şi una seara. Frunza se rupe, se spală bine sub jet de apă rece, apoi să mănâncă imediat, mestecând foarte bine (de 40 de ori minimum). Frunza se recoltează chiar în momentul în care urmează să fie consumată, pentru că altfel proprietăţile ei se alterează. Durata minimă a tratamentului este de 4 săptămâni, perioadă în care avem nevoie de 2-3 exemplare mature (peste 3 ani) de aloe.
Câteva precizări importante
Acest tratament aparent rudimentar pune în valoare extrem de bine această plantă excepţională care este aloe. Mai ales gelul de aloe, care este extrem de instabil şi se oxidează imediat după preparare, este foarte bine asimilat de organism prin acest mijloc de administrare.

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Postări populare