SFATUL SPECIALISTULUI

Când vine vorba de alimentaţie, fiecare dintre noi are opinii. De exemplu, multe persoane cerd că trebuie să excludă pâinea din alimentaţie pentru a se menţine supli sau că trebuie să ocolească produsele fără grăsimi. Specialiştii în nutriţie contrazic aceste idei preconcepute.

1. Apa minerală este cea mai bună pentru consumul zilnic

Ea conţine săruri minerale benefice pentru sănătate, însă există riscul ca un consum zilnic să favorizeze formarea pietrelor la rinichi sau să influenţeze negativ evoluţia unor afecţiuni. Pentru a preîntâmpina aceste probleme, cel mai indicat este să alternezi mărcile de apă minerală, pentru că fiecare are o concentraţie diferită de săruri.

2. Pâinea îngraşă, aşa că trebuie exclusă din alimentaţie

Este adevărat doar în cazul în care alegi pâinea albă, obţinută din făină rafinată. Pâinea obţinută din făină integrală conţine vitamine din complexul B, săruri minerale şi fibre alimentare, fiind deci hrănitoare şi recomandată în alimentaţia zilnică. Cu specificaţia că, precum orice alt aliment, trebuie consumată cu moderaţie.

Un alt aspect important este asocierea cu alte alimente. Şi pâinea integrală îngraşă dacă este consumată cu alţi carbohidraţi, precum cartofii şi orezul. Foarte important este să eviţi pâinea care are în compoziţie ingrediente precum E-urile (conservanţii, coloranţii, emulgatorii) şi zahărul.

3. Sarea de mare este mai sănătoasă decât cea normală

O linguriţă de sare obişnuită conţine 2.300 de miligrame de sodiu. Sarea de mare conţine aceeaşi cantitate de sodiu, aşa încât, din acest punct de vedere, nu există diferenţe între cele două. Despre sarea de mare se spune că are în compoziţie şi alte minerale benefice pentru sănătate, cum ar fi magneziul şi fierul, însă mulţi nutriţionişti susţin că sunt în cantităţi nesemnificative. Pentru că sarea de masă are în compoziţie şi iod, poate constitui un avantaj, fiind necesară pentru menţinerea echilibrului hormonilor tiroidieni.

4. Ouăle cresc nivelul colesterolului

Acest mit rezistă de multe decenii, în ciuda faptului că au apărut o multitudine de studii care au demonstrat că nivelul colesterolului „rău" nu este influenţat semnificativ de consumul de ouă. Nutriţioniştii chiar insistă ca acest aliment să fie parte a unui regim alimentar sănătos, datorită faptului că are o compoziţie complexă. Oul conţine proteine de calitate şi toţi cei nouă aminoacizi esenţiali, pe care corpul nu-i poate produce.

5. Doar produsele „fără grăsimi" sunt bune

Cu toţii încercăm să ne ferim de grăsimi, însă aceasta nu înseamnă că alimentele care nu le conţin nu au o cantitate mare de calorii. Multe dintre produsele etichetate astfel sunt bogate în carbohidraţi, sare sau zahăr. Aceste ingrediente sunt un duşman al siluetei şi al sănătăţii în egală măsură ca grăsimile. În plus, nu ar trebui să evităm în totalitate grăsimile, pentru că ele fac posibilă absorbţia unor vitamine şi susţin activitatea cerebrală. Alege grăsimile „bune" din peşte, uleiuri vegetale, alune, nuci şi migdale.

6. Bio este mai sănătos

Alimentele ecologice nu conţin aditivi, arome artificiale şi nu sunt obţinute cu îngrăşăminte sau cu hormoni, însă aceasta nu înseamnă că sunt neapărat mai bune. Dacă echivalentul convenţional nu este sănătos, atunci nici produsul ecologic nu va avea această calitate. De exemplu, zahărul este la fel de nociv, indiferent dacă este bio sau convenţional, atâta vreme cât îl consumăm în cantitate mare. Prin urmare, atât alimentele bio, cât şi cele obişnuite trebuie să se supună regulilor nutriţionale.

7. Sucurile fără zahăr sunt inofensive

În locul zahărului, în acestea se adaugă îndulcitori artificiali care „păcălesc" creierul. Însă pentru că el nu primeşte caloriile aferente acestor băuturi fals-dulci, le va lua din alte alimente, ba mai multe decât dacă am fi băut un suc cu zahăr. O explicaţie este că aspartamul, sucraloza şi alţi îndulcitori stârnesc pofte alimentare greu de controlat, după cum s-a observat în urma unui studiu publicat recent. Cercetătorii Universităţii din Texas au constatat că persoanele care consumă sucuri de tip „diet" de trei ori pe săptămână au un risc cu 40% mai mare de a deveni obezi.

Surse: Afinele, cătina, măceşele şi pătrunjelul conţin mult mai multă vitamina C decât citricele.

Nu există nicio diferenţă de calitate sau de aromă între ouăle cu coaja albă şi cele cu coaja brună. Culoarea acestora depinde de rasa de găină.


Contrar unor opinii, carnea, atât cea albă, cât şi cea roşie, nu este nocivă pentru sănătate. Ea constituie una dintre sursele esenţiale de proteine complete. Proteinele sunt esenţiale în creştere şi în dezvoltare, pentru că alimentează organismul cu energie şi contribuie la producerea hormonilor, anticorpilor, enzimelor şi ţesuturilor. Însă ele pot proveni şi din alte surse decât carnea, prin urmare consumul ei este o problemă de opţiune. Organismul se poate adapta şi funcţiona perfect şi în lipsa cărnii. Ea ar putea deveni nocivă doar dacă este consumată în exces, mai ales la vârste înaintate. De asemenea, poate fi nocivă în cazul în care este consumată de către persoane cu anumite afecţiuni, cum ar fi cele renale. În aceste situaţii, medicul este cel care trebuie să stabilească dacă şi în ce cantitate se poate consuma carnea. Livia Nena, biolog nutriţionist, Bio Nutriliv

Somnul., 10 lucruri pe care nu le ştiaţi

Una dintre cele mai plăcute activităţi ale omului este somnul. Somnul este o stare fiziologică în care funcţiile conştiente sunt reversibil oprite, iar restul funcţiilor sunt diminuate. Scopul somnului este de a reface organismul după activitate.




De asemenea, somnul are rolul de a întări legăturile neuronale nou-formate şi de a estompa informaţiile inutile. Despre somn se poate spune multe, dar în cele ce urmează vom prezenta 10 lucruri probabil puţin cunoscute.

1.    Sforăitul, o mare problemă a partenerilor de somn, poate fi tratat prin injectarea unei substanţe chimice în ţesutul moale al osului palatin.

2.    Mit spulberat! Un studiu al Universităţii Oxford din 2002 a demonstrat că număratul oilor în gând pentru a adormi mai uşor, este ineficient. Această activitate foarte plictisitoare scoate la suprafaţă alte probleme sau griji, mult mai apăsătoare. Aşa se explică de ce, într-una dintre nopţile mele albe, am ajuns să număr 5175 de oi...



3.    Durata de viaţă a unei saltele este în medie de 8-10 ani. În  tot acest timp, o igienă deficitară, face ca în saltea să apară tot felul de bacterii, unele dintre ele fiind răspunzătoare pentru sindromul de moarte subită al copiilor. Din micro-ecosistemul ce apare în saltea, fac parte şi acarienii. Aceste creaturi se hrănesc cu pielea moartă de pe noi, dar cel mai important este că sunt una dintre cauzele apariţiei astmului. Ca o curiozitate despre acarieni, aceştia aparţin clasei arahnidelor, din care fac parte şi păianjenii.

4.    SUA suferă de insomnie! Numai în 2004, la nivel central, au fost peste 35 de milioane de reţete medicale pentru pastile anti-insomnie. În ultimii 4 ani, numărul adulţilor ce apelează la pastile pentru somn s-a dublat.

5.     S-a dus cu regula celor 8! Un studiu ce a durat 6 ani efectuat pe un milion de adulţi a arătat că cei care dorm între 6 şi 7 ore pe noapte au o rată mai mică de deces, decât cei care dorm 8 ore pe noapte.

6.    Recordul de privare de somn, este deţinut de Rany Gardner, încă din 1964. Acesta a reuşit performanţa de a sta treaz 264 de ore şi 12 minute.

7.    Ce poate face somnul de după/amiază? În cazul spaniolilor, mai mult rău. Datorită pauzei de somn sau „siesta”, spaniolii au media de ore dormite pe noapte cu 40 de minute mai puţin decât media europeană. Tot raportat la media Europei, spaniolii sunt pe locul trei în topul statelor cu cea mai slabă rată de producţie. Dar, vestea bună e, că odată cu intrarea în U.E. au început o campanie „anti-siesta”.

8.    Cum dorm mamiferele marine? Delfinii sau balenele au, ca restul animalelor, nevoie de somn. Totuşi, trebuie să iasă constant la suprafaţa apei pentru a respira. Soluţia a fost ca una dintre emisferele cerebrale să doarmă, în timp ce cealaltă rămâne activă. Astfel, cele două emisfere se vor odihni, dar pe rând.

9.    Visele sunt corelate cu somnul de tip REM, iar activitatea cerebrală din timpul viselor poate fi comparată cu cea din timpul unui calcul matematic. În medie, o persoană, de-a lungul unei vieţi, doarme 6 ani.

10.    Există până şi frica de somn. Se numeşte hipnofobie! Se poate datora unor coşmaruri din timpul somnului şi poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii.