In ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?

Din gama aditivilor alimentari "interzişi" fac parte cei folosiţi pentru colorarea în galben şi roşu a sucurilor, gemurilor sau compotului şi chiar a muştarului. Ei pot complica boli deja existente sau chiar cauza cancer.

Aditivii alimentari sau E-urile sunt adăugaţi pentru a "ameliora" gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenţa la alterare a alimentelor sau băuturilor. Deşi unii asociază sintagma "E-uri" cu substanţe periculoase, trebuie să ştiţi că există şi aditivi care nu reprezintă un risc, dar nici nu este nevoie expresă de ei.

"Aditivii nu sunt nici necesari organismului şi nici nu au o calitate nutriţională superioară produselor tradiţionale, naturale. Totuşi, majoritatea aditivilor alimentari sunt în general inofensivi însă consumul lor în cantităţi mari sau a celor cu proprietăţi toxice şi chiar cancerigene, poate determina alergii, stări de oboseală, greţuri, dureri de cap, palpitaţii, boli cardiovasculare şi alte afecţiuni grave", atenţionează Mihaela Gribovschi, medic nutriţionist la Centrul Medical Unirea din Cluj-Napoca.

De aceea, atunci când mergeţi la cumpărături citiţi cu atenţie etichetele alimentelor pentru a le evita pe cele care conţin E-uri periculoase sau cel puţin să limitaţi consumul lor.

Aditivii alimentari sunt împărţiţi în 24 de categorii, cele mai răspândite fiind: îndulcitori- care înlocuiesc zahărul, coloranţi - pentru a da o culoare mai apetisantă, acidifianţi - dau un gust uşor acid, corectori de aciditate - cresc sau diminuează aciditatea, emulsificatori - asigură un amestec omogen între apă şi grăsimile alimentare, conservanţi - întârzie sau impiedică alterarea alimentelor.

Acestora li se adaugă corectorii de gust şi de miros care îmbunătăţesc mirosul şi gustul alimentelor, propulsorii - gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje, antioxidanţii - limitează oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul.

Cei mai periculoşi aditivi

Printre cele mai periculoase E-uri se numără E102 sau tartrazina, un colorant galben, foarte nociv, care se găseşte în băuturi, muştar şi gem. Acesta poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronşic.

Exoticul Sunset yellow sau colorantul galben E110 poate avea efect cancerigen. El se găseşte în dulciuri, prăjituri, budinci. Nici colorantul E120 nu este lipsit de vină, acesta fiind responsabil pentru provocarea alergiilor.

E124, un colorant roşu care se găseşte în mezeluri este un aditiv toxic, ce produce tumori pe glanda tiroidă.

"Mezelurile, în special parizerul, crenvurştii, băuturile răcoritoare şi preparatele conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate) conţin cele mai multe E-uri din categoria celor periculoase", explică nutriţionistul Mihaela Gribovschi.

Există şi substanţe incriminate ca având o contribuţie semnificativă la apariţia diferitelor tipuri de cancer.

"Din categoria celor "răi" fac parte E131, E123, E142 (coloraţi), E211 (conservant) interzis în SUA, dar permis la noi. Cel din urmă se găseşte în unele băuturi răcoritoare, la fel ca E213, E214, E215. Şi potenţiatorii de gust şi aromă (rinoglucidele) întră în categoria aditivilor care influenţează apariţia cancerului, în special la nivelul tractului digestiv, al ficatului, căilor biliare sau al pancreasului", avertizează nutriţionistul.

E-uri cu nivel mic de pericol

Lista aditivilor care au un grad mediu de periculozitate este mult scurtă, dar şi aici, cap de listă sunt tot coloranţii galbeni şi roşii, respectiv E110 şi E123.

"Aceşti aditivi sunt folosiţi în sucuri, dulciuri, prăjituri, jeleuri, brânzeturi prelucrate prin topire, ei fiind consideraţi mai puţin periculoşi decât tartrazina şi eritrozina", detaliază specialiştii Puia Negulescu şi Gheorghe Mencinicopschi în cartea lor "Alimente pentru o viaţă sănătoasă. Ghid de prevenţie şi terapeutică". Acestora li se adaugă tiabendazolul (E233), folosit ca şi conservant în sucurile citrice.

Există şi aditivi care nu afectează sănătatea organismului. Din această categorie face parte E306 sau vitamina E, un antioxidant natural sau de sinteză, cu rol bine determinat în protecţia antioxidativă a grăsimilor, pe care îl găsim în ficat, ouă, peşte, soia. Şi vitamina C sau lecitina sunt aditivi alimentari care nu au efecte negative asupra sănătăţii.

TOP

E-uri pe care să le evitaţi

E110
Sunset yellow - colorant galben
Cancerigen
Se găsesc în: dulciuri, prăjituri, budinci, sucuri

E123
Amarant - colorant roşu
Cancerigen, interzis în SUA şi Rusia
Dulciuri, jeleuri, branză topită

E124
Ponceau 4R - colorant roşu
Toxic, interzis în SUA
Mezeluri

E127
Eritrozina - colorant roşu
Provoacă cancer al tiroidei la animale, posibil şi la om
Alcool, îngheţată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare

E128
Roşu 2 G - colorant
Mutagen şi toxic. Interzis în SUA şi Australia
Carne de hamburgeri

E211
Acidul benzoic şi derivaţii săi
Posibil cancerigen, interzis în SUA, dar permis la noi
Unele băuturi răcoritoare

E220/E228
Sulfiţi - conservanţi
Provoacă alergii
Carne de hamburgeri, cartofi deshidrataţi, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oţet de vin

E231
Ortofenilfenol - conservant
Toxic, posibil cancerigen. Interzis în SUA şi Australia.
Cirtice

E233
Tiabendazol - conservanţi
Toxic. Interzis în Australia
Citrice

E249/E252
Nitraţi şi nitriţi - conservanţi
Posibil cancerigen
Mezeluri şi alimente conservate prin sărare, brânză

E320
Butil-hidroxi-anisol BHA-conservant
Posibil cancerigen
Conservant, cartofi deshidrataţi, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat

E425
Glucomanan - agent de textură
Toxic respirator
Jeleuri

E621
Glutamat monosodic MSG
Provoacă efecte neurotoxice
Condimente, supe concentrate

E95
Acetsulfam K - îndulcitor
Posibil cancerigen, interzis în SUA
Gumă de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare

E954
Zaharină - îndulcitor
Posibil cancerigen
Gumă de mestecat, produse dulci, băuturi răcoritoare

http://www.evz.ro/detalii/stiri/e-urile-cele-m...

INSUFICIENŢA CARDIACĂ

Insuficienţa cardiacă apare când muşchii inimii nu maipompează atât de mult sânge cât are nevoie organismul.
Insuficienţa nu înseamnă că inima a încetat pomparea, ci că numai pompează la capacitatea necesară. Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care pot afecta inima şi capacitatea ei de pompare.
Când inima nu mai pompează eficient sânge prin corp, acesta începe să se întoarcă mai greu spre inimă, situaţie care duce la formarea de fluide în plămâni sau în alte părţi ale corpului, cauzând respiraţie scurtă şi alte simptome de atac de cord. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune progresivă, care se înrăutăţeşte în timp.
De obicei începe când inima este afectată sau slăbită, ca rezultat al unui atac de cord. La început, corpul încearcă să compenseze capacitatea scăzută de pompare a inimii prin:
_ Reţinerea sării şi a apei, pentru a creşte cantitatea de sânge în
fluxul sangvin.
_ Creşterea volumului de muncă depus de inimă.
_ Creşterea dimensiunilor inimii.
În cele din urmă, aceste încercări de compensare ale corpului nu fac decât să înrăutăţească insuficienţa cardiacă deja existentă.

Care sunt diferitele tipuri de insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă de obicei afectează ventriculul stâng în două moduri:
_ Insuficienţa sistolică apare atunci când ventriculul nu se mai
contractă suficient de puternic pentru a pompa sângele către corp.
_ Insuficienţa diastolică apare când ventriculul nu se mai relaxează suficient şi aceasta afectează capacitatea lui de a se umple cu sânge.
Dacă partea stângă a inimii este mai afectată, s-ar putea să nu fie capabilă să pompeze suficient sânge către toate organele din corp, inclusiv către inimă. În acelaşi timp, sângele trebuie să se întoarcă în ventriculul drept, iar dacă are dificultăţi, el stagnează în circulaţie şi determină apariţia de lichide suplimentare – insuficienţă în partea dreaptă. Insuficienţa dreaptă şi cea stângă sunt adesea prezente în acelaşi timp, sub forma insuficienţiei cardiace globale.
Pe lângă clasificarea în funcţie de tip, insuficienţa cardiacă este clasificată în funcţie de severitate, folosind un sistem dezvoltat de Asociaţia Americană a Inimii. Insuficienţa este o afecţiune cronică, ce se poate înrăutăţi dintr-o dată, şi aceasta se numeşte insuficienţă acută. Forma acută cere tratament urgent.

Care sunt cauzele insuficienţei cardiace?

Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care afectează inima şi capacitatea sa de a pompa sângele:
_ Boli ale arterelor coronariene şi mai ales infarctul miocardic
_ Tensiunea arterială ridicată
_ Boli ale muşchilor inimii – cardiomiopatie
_ Afecţiuni congenitale ale inimii
_ Boli ale valvelor inimii
_ Boli ale pericardului
_ Aritmii
Un număr de factori pot cauza insuficienţa bruscă, cum ar fi luarea medicamentelor în mod incorect, un nou atac de cord, cheaguri de sânge care ajung la plămâni, infecţii, utilizarea de alcool, excesul de sare, efortul fizic.

Care sunt simptomele insuficienţei cardiace?

Simptomele tipice ale insuficienţei cardiace includ:
_ Respiraţie scurtă şi frecventă
_ Edeme în special la picioare, glezne
_ Creştere bruscă în greutate
_ Ameţeală, leşin sau slăbiciune
_ Oboseală
_ Tuse uscată, în special în poziţia culcat
_ Urinare crescută noaptea
_ Greaţă, balonări

Insuficienţă cardiacă acută

Insuficienţa acută intervine când plămânii se umplu rapid cu apă – edem pulmonar. Simptomele se dezvoltă rapid şi pot include:
_ Respiraţie scurtă şi ineficientă
_ Bătăi de inimă neregulate şi rapide
_ Tuse cu secreţii spumoase şi de culoare roz
Insuficienţa acută este o urgenţă medicală şi are nevoie de îngrijire imediată.

Cum poate fi diagnosticată insuficienţa cardiacă?

Ecocardiografia este cea mai bună şi mai simplă metodă de a determina dacă ai insuficienţă cardiacă şi ce tip. De asemenea, ajută la evaluarea severităţii insuficienţei. Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, pentru a crea o imagine în mişcare a inimii, şi de obicei este primul test făcut după apariţia unor asemenea probleme medicale. De asemenea, radiografia pieptului poate ajuta la diagnosticarea insuficienţei. Ecocardiografia poate fi folosită pentru a monitoriza insuficienţa, măsurând cât sânge este pompat din ventriculul stâng. Medicii ştiu când insuficienţa se înrăutăţeşte,
monitorizând simptomele şi determinând dacă aşa-numita fracţie de ejecţie a scăzut.

La ce să vă aşteptaţi, dacă aveţi insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune pe viaţă, care de obicei se înrăutăţeşte cu timpul. Câteva medicamente şi mai multe schimbări în stilul de viaţă sunt necesare când ai insuficienţă. Aceşti paşi pot îmbunătăţi insuficienţa şi pot avea un impact pozitiv asupra calităţii şi lungimii vieţii.
În faza timpurie poţi avea doar simptome minore, care să apară în timpul activităţilor obositoare. Cu timpul, simptome ca respiraţia scurtă, balonarea şi oboseala se pot înrăutăţi, până când vor fi prezente tot timpul, chiar şi atunci când te odihneşti.
Tratamentul poate reduce aceste simptome adesea, dar de obicei nu le elimină. Când insuficienţa se înrăutăţeşte poţi deveni oboist şi slăbit, chiar dacă iei multe medicamente şi urmezi un plan de tratament. Alte organe ale corpului pot ajunge să nu funcţioneze corect, deoarece nu primesc suficient sânge.
Insuficienţa acută se dezvoltă rapid şi poate cauza moartea, dacă nu primeşte tratament medical imediat.

Complicaţiile insuficienţei cardiace pe termen lung pot include:
_ Afecţiuni al anumitor organe – adesea insuficienţă renală, rezultând din descreşterea cantităţii de sânge şi de oxigen
_ Bătăi de inimă neregulate şi moarte subită
_ Atac vascular cerebral
_ Atac de inimă
_ Tromboză şi embolie pulmonară
_ Probleme ale valvelor

Ce pot face să trăiesc cu insuficienţa cardiacă?

După ce ai fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă, este foarte probabil să fie necesar să iei anumite medicamente pentru tot restul vieţii. Dieta şi schimbările în stilul de viaţă sunt de asemenea importante în tratarea simptomelor.
Limitarea aportului de sare, odihna şi activitatea moderată, evitarea infecţiilor şi folosirea atentă a medicamentelor sunt căi importante de a controla insuficienţa şi de a preveni complicaţiile, spitalizarea şi moartea bruscă.
Probabil ţi se va da o combinaţie de medicamente care să trateze insuficienţa, incluzând un ACE inhibitor, un diuretic şi digoxină. Aceste medicamente vor ajuta inima să pompeze mai bine şi vor controla simptomele. Medicamentele nu vindecă insuficienţa cardiacă, totuşi pot uşura simptomele, pot îmbunătăţi funcţia inimii, pot încetini evoluţia bolii şi pot reduce riscul complicaţiilor.
Medicul poate recomanda tratament chirurgical, cum ar fi un by-pass al arterelor coronariene, dacă vasele de sânge din inimă sunt blocate. Un transplant de cord se ia în considerare doar când simptomele sunt severe şi nu răspund la formele standard de tratament.

Cine îmi poate trata insuficienţa cardiacă?

Solicită ajutorul medicului cardiolog, dacă bănuieşti că ai simptome de insuficienţă sau dacă simptomele se înrăutăţesc. Solicită ajutor medical, dacă ai semne de insuficienţă acută, atac de cord sau atac vascular cerebral.

Acest material a fost reprodus din lucrarea Dr Leonard Azamfirei intitulată E BINE SĂ ŞTII Sfaturi pentru oamenii sănătoşi şi...bolnavi apărută în Editura Viaţă şi sănătate – Bucureşti 2003.

Socantul adevãr despre vitamina D !!!

Vitamina D

De ce nu vi s-a dezvăluit adevărul despre vitamina D?

Lumea modernă este bântuită de epidemia deficienţei de vitamina D, această epidemie fiind de o astfel de profunzime şi gravitate încât, face ca gripa porcină H1N1 să pară doar o simplă răceală.
Deficienţa de vitamina D nu doar că se extinde în mod alarmant, dar este şi cauza principală a altori boli grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza şi afecţiunile inimii.

Un nou studiu publicat în ediţia din martie 2010 a Jurnalului de Endocrinologie Clinică şi Metabolism (Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism) a arătat că un procent şocant de 59% din populaţie suferă de deficienţa de vitamina D.
Mai mult, aproape 25% din persoanele testate prezintă un nivel extrem de scăzut de vitamina D în organism.

Autorul principal al studiului, Dr. Richard Kremer de la Centrul de Sănătate al Universităţii McGill spune că "Nivelurile anormale de vitamina D sunt asociate cu o întreagă gamă de boli, inclusiv cancerul, osteoporoza şi diabetul, precum şi tulburările cardiovasculare şi cele legate de sistemul imunitar."

Acest nou studiu confirmă existenţa unei legături clare între deficienţa de vitamina D şi grăsimile stocate în organism. Acest lucru susţine teoria prezentată cu mulţi ani în urmă aici în Natura lNews, despre faptul că razele soarelui facilitează pierderea grăsimii din organism. Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonal prin care acest fenomen al pierderii grăsimiii operează în corpul uman.
Însă rezultatele cercetărilor legate de vitamina D nu se opresc aici...

Activatorul sistemului imunitar
Cercetările recente desfăşurate la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit că vitamina D activează sistemul imunitar prin "armarea" celulelor T astfel încât acestea să combată infecţiile.

Această nouă cercetare, condusă de profesorul Carsten Geisler de la Departamentul Sănătăţii, Imunologiei şi Microbiologiei Internaţionale de la Universitatea din Copenhaga, a arătat că, fără vitamina D, celulele T ale sistemului imunitar rămân dormante, neoferind deloc protecţie, sau doar într-o mică măsură împotriva invaziei microorganismelor şi virusurilor. Dar prezenţa vitaminei D în circuitul sanguin face ca celulele să fie "armate" şi să detecteze invadatorii, distrugându-i şi eliminându-i din organism.

Cu alte cuvinte, vitamina D acţionează precum cheia de contact a maşinii dumneavoastră: Maşina nu va porni, doar după ce aţi introdus cheia în contact şi aţi pornit motorul. În acelaşi fel, sistemul dvs. imunitar nu va funcţiona decât dacă este activat din punct de vedere biochimic de către vitamina D. Dacă începeţi sezonul rece cu o deficienţă de vitamina D, sistemul dumneavoastră imunitar este practic lipsit de apărare împotriva gripei. De aceea, persoanele care se îmbolnăvesc sunt cele care petrec mult timp în casă şi îşi desfăşoară activitatea la interior, fiind astfel expuşi la o deficienţă cronică de vitamina D.

De fapt, persoanele care au decedat din cauza H1N1 sufereau de deficienţa de vitamina D. Practic ele nu mai beneficiau de protecţia oferită de sistemul imunitar, fiind astfel ţinte uşoare pentru gripa porcină.

Aceste descoperiri legate de "armarea" sistemului imunitar de către vitamina D au fost publicate în "Imunologia Naturii" (Nature Immunology). Prin comentariile pe marginea descoperirilor, cercetătorii au consimţit că "Oamenii de ştiinţă ştiau de foarte mult timp că vitamina D este importantă pentru absorbţia calciului şi că această vitamină a mai fost implicată în boli precum cancerul şi scleroza multiplă, dar ceea ce nu au realizat este faptul că vitamina D este crucială pentru activarea sistemului imunitar - lucru care ne este clar acum." (Sursa: UK Telegraph).

Se pare însă că CDC şi WHO ignorează complet această cercetare, altfel ar fi recomandat vitamina D pentru combaterea epidemiei H1N1 în locul injecţiilor de vaccin. Vitamina D ar fi fost mult mai eficientă (şi mai puţin constisitoare) în lupta împotriva epidemiei decât vaccinurile, mai ales că aceste vaccinuri nu îşi exercită efectul doar în cazul unei reacţii din partea sistemului imunitar, iar pentru această reacţie prezenţa vitaminei D este indispensabilă în organism!

Şi pentru că vaccinurile prezintă efecte secundare nedorite, precum afecţiuni grave neuorologice într-un număr redus de cazuri, singurul efect secundar al vitaminei D este că previne apariţia a 77% din cazurile de cancer.

Numitorul comun al afecţiunilor
Ceea ce ne este acum foarte clar în urma desfăşurării tuturor noilor studii, este că deficienţa de vitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilor degenerative moderne, cu efecte devastatoare. Pacienţii cu insuficienţa renală suferă la unison de deficienţa de vitamina D, iar diabeticii se află de obicei în aceeaşi situaţie. Persoanele care suferă de cancer, prezintă aproape în toate cazurile deficienţă gravă de vitamina D, precum şi persoanele cu osteoporoză şi scleroză multiplă.

De fapt, deficienţa de vitamina D poate fi cauza principală a atât de multor afecţiuni degenerative, încât remediind deficienţa în rândul populaţiei, ar putea foarte bine devasta "industria de asistenţă medicală" orientată spre profit, care domină medicina occidentală a zilelor noastre.

Cu alte cuvinte, educaţi populaţia în legătură cu vitamina D, şi industria cancerului va suferi pierderi devastatoare de profit vitamina D previne 4 sau 5 din toate tipurile de cancer).

Acesta ar putea fi motivul pentru care, atât de multe companii şi organizaţii non-profit a căror autoritate şi putere depind de boala de cancer (şi de alte boli) se angajează atât de activ în lupta împotriva conştientizării importanţei vitaminei D. Institutul Naţional pentru Cancer, de exemplu, cea mai prosperă organizaţie non-profit la nivel mondial, publică neîncetat reclame care ocupă o întreagă pagină având scopul de a înspăimânta oameniii în legătură cu razele solare, în felul acesta menţinându-i în starea de deficienţă de vitamina D.

Cu totul întâmplător, această deficienţă serveşte interesele de putere ale NCI, această instituţie asigurându-se că oamenii vor rămâne doborâţi de cancer, chiar dacă ar putea beneficia gratuit de o soluţie de vindecare (razele solare) deja accesibilă.

În mod similar, FDA nu are niciun interes ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D, deoarece consumatorii bine informaţi ar consuma în mod inevitabil mai multe suplimente de vitamina D, reuşind astfel să prevină tot feluri de boli şi afecţiuni, pe care industria farmaceutică se bazează în continuare pentru profiturile sale de monopol. Fiecare pacient care ia vitamina D, induce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiţi pentru medicamente în tratarea cancerului, diabetului sau afecţiunilor inimii.

La fel, nici celelalte organizaţii non-profit din industria cancerului, nu doresc, ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D. Ei preferă să vândă în continuare produse ridicole prevăzute cu simbolul Panglica Roz (simbol internaţional pentru lupta împotriva cancerului de sân) pretextând astfel strângerile de fonduri pentru continuarea cercetărilor desfăşurate "în căutarea remediului pentru cancer", o căutare fictivă şi care a fost sortită eşecului încă de la început, deoarece razele solare vindecă şi previn cancerul încă din momentul apariţiei omenirii pe această planetă.

Predecesorii noştri nu erau nevoiţi să "gonească după un remediu" sau "să militeze pentru un tratament de vindecare" prin nişte strângeri de fonduri ridicole; ei pur şi simplu păşeau în lumina soarelui, fiind vindecaţi de cancer prin simpla expunere la acţiunea razelor solare. Plimbarea pe afară, în sine, constituie "vindecarea" de cancer, despre care industria susţine că ar necesita miliarde de dolari pentru cercetări adiţionale.

Singurul lor scop este ignoranţa oamenilor!
Adevărul izbitor în această materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să rămână ignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D. Supravieţuirea financiară a industriei medicale depinde în mod absolut de acest lucru, astfel încât cele mai influente organizaţii medicale vor diminua în mod sistematic importanţa acestei vitamine, refuzând categoric să o recomande pacienţilor lor.

NCI nu recomandă vitamina D şi nici fundaţia Komen for the Cure. AHA, AMA, ADA şi FDA toate refuză să recomande vitamina D, în schimb promovând din toate puterile medicamentele sintetice, patentate, aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic.

În principiu, în industria de asistenţă medicală există o conspiraţie a tăcerii în ceea ce priveşte vitamina D, această industrie depinzând de bolile amintite pentru a le aduce profituri. Şi bineînţeles, această tăcere va persista, deoarece companiile au scopul de a genera profit, şi dacă faci parte dintr-o afacere care scoate bani de pe urma bolilor, de obicei nu te prezinţi în faţa oamenilor spunându-le cum să se trateze gratis.

Dintr-o perspectivă orientată spre profit, educarea oamenilor despre vitamina D, nu are niciun sens din unghiul de vedere al industriei de asistenţă medicală. Ei profită (ca de obicei) de pe urma oamenilor.

Nu puteţi împiedica vitamina D
Nu puteţi ascunde adevărul pentru totdeauna despre vitamina D: Ştiinţa este absolut imperioasă. Mai bine zis, este inconstestabilă. Iată nouă adevăruri incontestabile despre vitamina D:

● Majoriatea populaţiei vestice suferă de deficienţă de vitamina D.

● Deficienţele de vitamina D promovează printre alte probleme de sănătate, cancerul, diabetul, osteoporoza, afecţiunile renale, depresia, obezitatea şi afecţiunile inimiii.
● Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau prin expunere raţională la acţiunea razelor solare.
● Produsele de protecţie împotriva radiaţiior solare împiedică generarea vitaminei D la nivelul pielii, cauzând în continuare deficienţe de vitamina D în rândul consumatorilor care utilizează astfel de produse.
● Remedierea pe scară largă a deficienţelor de vitamina D ar reduce semnificativ apariţia afecţiunilor degenerative în rândul populaţiei, economisind naţiunii, literalmente, trilioane de dolari, reprezentând cheltuielile colective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.
● Suplimentele de vitamina D sunt extrem de convenabile. Prevenirea bolilor prin administrarea suplimentelor de vitamina D este o investiţie mică în sănătate care se răsplăteşte de 100 de ori (sau mai mult) prin economisirea cheltuielilor legate de asistenţă medicală.
● Vitamina D este extrem de sigură. Din reacţia oamenilor care îşi administrează suplimente cu vitamina D reiese că, practic nu produce efecte secundare negative, chiar şi la doze zilnice aparent mari precum 4000-8000 IU (de 10 ori mai mare decât RDA-ul – doza zilnică recomandată - curent în America).
● Deficienţa de vitamina D este cauzată – în mare măsură - de stilul de viaţă modern desfăşurat în spaţii închise. Oamenii trăiesc, lucrează şi se distrează în casă sub lumină artificială. Acest lucru este motivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care se generează vitamina D.
● Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infecţioase, precum gripa sezonieră şi H1N1. Vitamina D “declanşează" sistemul imunitar şi îi permite să funcţioneze mai agresiv în lupa împotriva invaziei virale.

Mai bun decât vaccinurile, mai sigur decât medicamentele...
Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile.
Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentele anticancerigene.
Depăşeşte ca eficienţă medicamentele prescrise pentru vindecarea osteoporozei.

Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet.
Mereu şi mereu: vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă decât medicamentele scumpe vândute la preţuri de monopol. Mai mult, prin natura sa este evident compatibilă cu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D când are această ocazia (este expus la acţiunea razelor solare).

În plus, spre deosebire de produsele farmaceutice, vitamina D nu dăunează mediului înconjurător. Excesul de vitamina D spălat de ploaie nu contaminează peştii precum produsele farmaceutice.

Toate aceste adevăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptul că reforma în sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient? Dacă vreţi într-adevăr să reformaţi sănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remedierea epidemiei de deficienţă de vitamina D în rândul populaţiei.

Când vine vorba de menţinerea sănătăţii oamenilor, toate medicamentele din lume nu pot face cât poate vitamina D... simplu, convenabil şi sigur.

Nu vă costă nimic. Nu aveţi nevoie de reţetă. Nu trebuie să consultaţi medicul. Nici măcar nu trebuie să cumpăraţi suplimente pentru a intra în posesia vitaminei D. Doar faceţi o plimbare pe afară, sub lumina soarelui, şi veţi iniţia singur procesul de auto-vindecare a organismului dvs.

Tocmai această idee - că pacienţii îşi pot vindeca singuri propriul lor cancer doar plimbându-se în natură - este cel mai temut lucru în lumea cancerului şi a industriei de vaccinuri. Industria farmeceutică este speriată de moarte la ideea că oamenii vor deveni educaţi în materie de nutriţie şi îşi vor da seama că vitamina D, singură, elimină nevoia de sutele de medicamente şi vaccinuri potenţiale. Declanşează procesul de vindecare, protejează organismul de boli, şi singura ameninţare majoră pe care o prezintă este la adresa profitabilităţii industriei de asistenţă medicală care domină astăzi medicina.

Dacă medicina modernă ar putea interzice vitamina D, ar face-o imediat.
Totuşi, prin încercările sen. McCain de a distruge suplimentele nutriţionale ar putea într-un final izbuti.