Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta DESPRE ANALIZE SI TESTE MEDICALE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DESPRE ANALIZE SI TESTE MEDICALE. Afișați toate postările

duminică, 13 ianuarie 2013

Ce înseamnă sânge și urină... rezultatele analizelor

Mirela Wagner

Testele de laborator de sânge și urină poate imagina și să evalueze starea de sănătate a oricărui individ. Există mai multe motive care pot duce la rezultate afara "limitele normale". Aceste rezultate pot ajuta să detecta eventualele probleme.

Rezultatele testelor de sânge

RBC - eritrocite (celule rosii din sange), care transporta oxigenul de la plamani la alte parti ale corpului.

WBC - celule albe din sange, care servesc pentru a apăra organismul de bacterii, virusuri și fungi.

PLT - trombocite care participă la crearea unui cheag și a opri sângerarea.

HB - concentrațiile hemoglobinei.

HCT - proporția de celule sanguine sau a hematocritului din volumul total de sânge.

MCV - volumul mediu de celule rosii din sange.

MCHC - concentrația medie a hemoglobinei în celulele roșii din sânge.

RDW - lățimea de distribuție a celulelor rosii din sange, celule roșii din sânge sortarea după mărime.

MTV - media volumul mediu de trombocite.

Valoarea normală SÂNGE

Eritrocite (celule rosii din sange) - normale: 3.8 - 5.8 xE12 / 1

Valorile mici sunt, de obicei, un semn de anemie sau pierderi de sânge din cauza sângerare.
Valori mai mari pot fi în oameni sănătoși.
Leucocite (celule albe din sange) - normale: Adulți 3.8 - 10, copii 5 - 13xE9 / l

Rezultatul este mai mică decât valoarea limită este adesea un semn de infectie virala, bacteriana o mai mare.
Trombocitele (plachetele - responsabile pentru coagularea sângelui) - normale: 150-400 xE9 / l

Creșterea numărului de trombocite poate duce la formarea unui cheag de sânge în sistemul cardiovascular.
Redusă prin chimioterapie, boala maligna, hepatita C. ..
Sedimentare a hematiilor - normala :2-12 mm / h mm/2h (parametru nespecifice)

Creșterea boli acute și cronice, boli maligne, un număr mare de boli, inflamația ...
Valorile scăzute au o semnificație diagnostică.
Sânge - parametrii biochimici

Aspectul de ser - normale: strălucitoare și galben

Poate fi (foarte noroios), indicând grăsime crescut în sânge. Adesea, aceste rezultate apar, deoarece pacientul nu respectă regulile, nu să ia produsele alimentare cel puțin 12 de ore înainte de a da sânge.
Ser pot fi de culoare roșie poate cauza hemoliza și icteric datorita valorilor crescute ale bilirubinei.
Glucoza - normal: 3,5-6,1 mmol / l

Valori mai mari apar la diabetici, și a redus în hipoglicemie, cu cauze diferite.
STATUTUL DE RINICHI

Uree - normală 1,7-8,3 mmol / l

Creatininei - normal: 62-106 bărbați, femei 44-80 umol / l

Valorile crescute apar in boli de rinichi. Uree si creatinina a crescut normală poate fi rezultatul de dieta bogata in proteine. Valorile crescute ale creatininei poate fi o consecință a activității fizice a crescut sau steroizi.
Valori reduse apar la femeile gravide și femeile în general.
MINERALE

De sodiu - normal: 139-154 mmol / l

Valori scăzute la pacientii cu afectiuni renale.
Potasiu - normal: 3,8-5,3 mmol / l

Crescute la pacientii cu afectiuni renale.
MIXT STARE

Uric ACI - normale: 200-420 bărbați, femei 140-340 umol / l

Valorile crescute apar în gută (depunerea de cristale de acid uric în articulații).
Concentrare redusă nu au nici o semnificație diagnostică.
Lipide în sânge

Colesterolul - recomandate <5 .2=".2" mare="mare"> 6,2 mmol / l

Colesterol HDL (bun) - recomandat> 1.54; redusa <1 br="br" l="l" mmol="mmol">
Semnificația diagnostică a unei valori scăzute de colesterol HDL. În acest caz, există un risc crescut de boli cardiovasculare.
Valori mai mari de colesterol HDL, este mai bine, deoarece acest colesterol navelor "pure" de sânge.
LDL colesterol (rau) - recomandat <2 mare="mare"> 4,1 mmol / l

Valori mai mari, de obicei, asociat cu dieta necorespunzătoare și de stres. Creste riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare, mai presus de toate, ateroscleroza.
Trigliceridele - recomandată <1 mare="mare"> 2,3 mmol / l

Valorile mai mari sunt, de obicei, un semn de eșec de politică. Nu respectă Nu luați alimentare 12 ore înainte de a scoate sânge.
Valorile mici nu au nici o semnificație diagnostică.
FICATUL STARE

ALT - normal: 8-41 UI / I

Valorile mai mari indica o afectare hepatică acută, de obicei cauzate de terapia cu antibiotice, băuturi răcoritoare, sucuri ...
AST - normal: 7-38 UI / I

Valorile mai mari indica o afectare hepatică semnificativă sau alte boli (de exemplu, o boală musculară).
Gamma GT - normală: bărbați 8-40; femei 5-35IJ / I

Valori mai mari apar de obicei la alcoolici și sunt un semn de afectare a ficatului.
Bilirubina totali - normale :1,1-18, 8 umol / l

Valorile crescute apar cu leziuni la ficat și obstrucția tractului biliar.
Valorile mici nu au nici o semnificație diagnostică.
BONE STARE

Fosfataza alcalină - normale: 0-270 adulți, copiii de până la 810 UI / I

O formă de fosfatazei alcaline participă la oase de constructii.

Valorile crescute pot indica degradarea osoasa a crescut și posibila dezvoltare a osteoporozei. La copii i valoarea acestui parametru este crescut.
Pancreas

S alfa-amilaza - normale: 28-100 UI / I

U alfa-amilaza - normale: - 0-450 UI / I

Nivel ridicat indică o perturbare în funcție de pancreasului.
De măduvă osoasă

Fier - normală: 10,6-28,3 bărbați, femei 6,6-26,0 umol / l

Împreună cu hemoglobina, celulele rosii din sange si a parametrilor care determină morfologia celulelor roșii din sânge (MCV, MCH si MCHC) oferi o perspectiva asupra stării de maduva osoasa. Numai testul de fier nu are nici o importanță pentru diagnosticul de anemie.

Sânge - Alți parametri

Fibrinogenului - normala: 2-4 g / l

Acesta este un parametru nespecific.

PovIncreased în bolile acute și cronice, boli maligne, un număr mare de boli, inflamația ...
Valorile mici nu au nici o semnificație diagnostică.
Proteine - normale: 66-87 g / l

Niveluri reduse, semn de afectare a funcției hepatice sintetic, cu excepția cazului în timpul sarcinii atunci când valorile scazute sunt frecvent raportate.
(PT) Timp Prothrombrin - normală: <1 br="br" lei="lei">
PT este stabilită la pacienții înaintea intervenției chirurgicale și la pacienții care sunt pe tratament anticoagulant atunci când valoarea așteptată este de 2,0-4,5 Lei.

Analiza de urină

Urina normală este limpede, de culoare galbenă cu reacție acidă. Tot ce se abate de la acest lucru, este un semn posibil de apariția bolii.

Aspect - normal: luminos aspect

Urină tulbure - care indică un număr crescut de leucocite, în unele proces inflamator, precum și fungi, bacterii, mucus și alte elemente care pot fi găsite în sedimente urină.
Culoare - normal: galben

Urină închisă la culoare maro - indică o creștere a bilirubinei, care este de obicei un semn de afectare hepatica, sau aspectul de icter. Unii oameni au în mod normal o bilirubinei a crescut, astfel încât acestea să arate ca urina normal.
Urină roșie - indică prezența hemoglobinei, ceea ce indică, de obicei, leziuni renale, apare sânge în urină (de obicei pietre la rinichi sau nisip), dar și în diverse procese inflamatorii, de prejudiciu.
Răspuns - normal: reacție acidă

Reacție alcalină - indică, de obicei, o infecție bacteriană.
Densitatea relativă - valoarea de referință (pentru adulți) 1.012 - 1.025

Densitatea crescută poate fi un semn de diabet zaharat, hipertensiune arterială, tulburări ale glandelor suprarenale leziuni renale functia hormoni,. Și apare ca urmare a pierderii de apa a crescut -. Vărsături, diaree și febră foarte mare
, de obicei, este redus prin excreția crescută de urină.
Proteine - Normal: negativ

Pot fi pozitive ca urmare a activității fizice a crescut în timpul sarcinii sau, atunci când nu este un semn de modificări patologice. Aspectul de proteine în urină în toate celelalte state este un semn al unui proces inflamator.
Glucoza - Normal: negativ

Rezultatele pozitive ale glucozei în urină este în principal asociată cu valori crescute ale acestui parametru în sânge (peste 10 mmol / L), care de obicei se întâmplă la diabetici.
Urobilinogen - normal: negativ

Bilirubina - Normal: negativ

Rezultatele pozitive poate fi un semn de afectare a ficatului sau a bilei.
Acetonă - Normal: negativ

Un rezultat pozitiv este prezent la diabetici.
Urină sedimente

Eritrocite proaspete - Normal: negativ

Pozitive sunt, de obicei, un semn al prezenței pietrelor urinare sau nisip la rinichi si tractul urinar.
Eritrocite pal - Normal: negativ

Semnul cel mai pozitiv din cauza unei infecții sau boli cronice de rinichi.
Leucocite - normale: de până la 5

Numărul de leucocite până la 50 sau mai mult de 50 (de masă), este de obicei un semn de proces inflamator.
Panoul de celule epiteliale - normal: mici

Aceste celule de la nivelul tractului urinar. Aspectul lor în urină într-o măsură mai mare de diagnostic nici o semnificație.
Runda celule epiteliale - Normal: negativ

Un rezultat pozitiv indică cele mai deteriorare a rinichilor.
Bacterii - Normal: negativ

Un rezultat pozitiv este, de obicei, un semn de infecție bacteriană, și pot fi, de asemenea, rezultatul de urină luată incorect - navele non sterile.
Urati amorfe - Normal: negativ

O constatare nici o semnificație pozitivă de diagnostic.
Cristale de oxalat de calciu - normal: mici

Un rezultat pozitiv nu înseamnă neapărat boală, dar poate fi un semn de nisip rinichi.
Cristalele de acid uric - Normal: negativ

O constatare pozitivă indică o boală de rinichi.
Cristale de fosfat triple - Normal: negativ

Rezultate pozitive poate fi un semn de infectie bacteriana.
Mucus - normale: negativ sau ușor

O constatare pozitivă nici o semnificație mai mare de diagnostic.
Ciuperci - normal: negativ

Un rezultat pozitiv este mai frecvent semn de infecție fungică si pot aparea la diabetici.
Cilindrul - Normal: negativ

Rezultatele pozitive indica o boală cronică renală.
Spermatozoizii - Normal: negativ
Un rezultat pozitiv apare la barbati mai in varsta si indica deteriorarea prostata.
https://www.facebook.com/groups/456864327680348/permalink/524207484279365/


joi, 31 mai 2012

Iată ce analize îţi pot salva viaţa

Nu obişnuieşti să-ţi faci cu regularitate analizele uzuale pentru a vedea cum stai cu sănătatea? Nu neglija acest aspect deoarece câteva investigaţii banale îţi pot salva viaţa.

Iată care sunt acestea şi de ce sunt importante pentru sănătatea ta:

1. Măsurarea tensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială supranumită şi ucigaşul silenţios, este o afecţiune foarte frecventă şi uneori nici nu ştii că te confrunţi cu ea. Cardiologii susţin că tensiunea arterială nu trebuie să depăşească 140/90 milimetri coloană de mercur (mmHg). Astfel, dacă suferi de acestă boală şi nu o ţii sub control poţi să faci infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă sau chiar îţi poţi afecta rinichii.

2. Verificarea nivelului de colesterol
Nivelul crescut al colesterolului se află pe lista duşmanilor ce determină bolile de inimă. În acest caz, pentru ca totul să fie sub control, colesterolul total trebuie să fie sub 190 de miligrame pe decilitru (mg/dl). Iar pentru a verificat acest lucru nu trebuie decât să-ţi faci o analiză simplă de sânge, care se recoltează dimineaţa pe nemâncate.

3. Măsurarea glicemiei (zahărul din sânge)
Dacă îţi faci această analiză poţi depista, din timp, dacă suferi sau nu de diabet şi astfel vei putea urma un tratament adecvat. Conform reprezentanţilor Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metaboli valorile normale ale glicemiei stabilite de Asociaţia Europeană de Studiu a Diabetului (EASD) se încadrează între 73 - 110 mg/dl pe nemâncate, iar valoarea anormală a glicemiei este peste 126 mg/dl, tot pe nemâncate.

4. Măsurarea circumferinţei abdominale
Alimentaţia neadecvată în combinaţie cu un stil de viaţă sedentar face să societatea să se transforme într-una formată din obezi. Pentru această problemă, soluţia nu o reprezintă dietele drastice ci schimbarea stilului de viaţă. De aceea toată atenţia trebuie să cadă pe ce mănânci, dar şi pe exerciţiile fizice. În plus, nu strică să-ţi măsori periodic circumferinţa taliei pentru a vedea când sari calul cu greutatea. În general, valoarea circumferinţei abdominale nu trebuie să fie mai mare decât jumătate din înălţimea unei persoane. Adică, dacă ai o înălţime de 1,62, circumferinţa taliei trebuie să fie sub 81 de centimentri. Orice depăşire a acestei valori predispune la boli de inimă, diabet şi cancer.

5. Controlul anual la medicul ginecolog
La ginecolog nu trebuie să calci doar când ai probleme, ci fă-ţi un obicei de a merge măcar de două ori pe an. O analiză a secreţiei vaginale depistează posibilele infecţii vaginale şi testul Babeş Papanicolau verifică modificările anormale care pot să apară la nivelul colului uterin. Dacă specialistul vrea să facă şi alte investigaţii, este posibil să te programeze la o ecografie vaginală (pentru o vizualizare atentă a ovarelor) sau o colposcopie (inspectarea colului uterin). Dar toate aceste teste de rutină te vor proteja de bolile ginecologice, care dacă sunt depistate devreme au rezolvare.

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/anali...

sâmbătă, 5 mai 2012

5 teste medicale care-ţi pot salva viaţa


Deşi anual faci o serie de analize uzuale pentru a-ţi verifica starea generală de sănătate, există teste pe care dacă le faci la timp îţi pot salva viaţa. Iată cum poţi depista dacă prezinţi risc de boli cardiovasculare, sifilis, SIDA şi nu numai.

Ai grijă de inima ta!

Inima este bunul tău cel mai de preţ. Ea este practic motorul întregului organism, pe care trebuie să-l îngrijeşti cu cea mai mare atenţie.

Pentru a afla dacă suferi deja sau eşti predispus la afecţiuni cardiovasculare, îţi poţi face o analiză a sângelui prin care să fie măsurat nivelul de proteină C reactivă. De fapt, acest test depistează prezenţa inflamaţiilor în organism.

Corpul reacţionează în mod natural împotriva infecţiilor şi rănilor, dar nivelurile crescute ale acestei proteine pot duce la îngroşarea sau înfundarea arterelor.

De fapt, nivelul crescut de proteină C reactivă reprezintă un risc de boli cardiovasculare chiar mai mare decât colesterolul.

Excesul de proteină C reactivă (peste 3 mg/l) poate fi, de asemenea, asociat cu apariţia altor probleme de sănătate, inclusiv diabet, hipertensiune arterială şi Alzheimer.

Cine trebuie să-l facă?

Femeile care prezintă factori de risc pentru boli cardiovasculare, mai exact cele care au colesterolul mare (peste 200 mg/dl), tensiune arterială crescută (peste 140/90 mm Hg) sau care au rude cu boli de inimă.

Sifilisul trebuie depistat din timp

Urmează să te căsătoreşti, să naşti un copil, să te angajezi sau pur şi simplu să faci analizele anuale obligatorii? În oricare din situaţiile amintite ţi se va cere să faci testul Wasserman. Acesta este o metodă de diagnosticare a sifilisului, mai exact de depistare a bacteriei spiralate care produce boala, numită Treponema pallidum.

Sifilisul e o afecţiune contagioasă care se transmite, în 90% din cazuri, pe cale sexuală. Poţi lua însă boala şi prin înţepături, tăieturi, muşcături, sărut sau de la mamă la făt în timpul sarcinii. Sifilisul congenital este extrem de sever şi invalidant, putând fi fatal pentru nou-născut.

La adulţi, sifilisul netratat, ajuns în stadiu avansat, poate afecta sistemul cardiovascular, pe cel nervos, oasele şi organele interne. Boala poate fi vindecată, cu condiţia ca tratamentul să fie făcut cât mai repede după infectare.

Cine trebuie să-l facă?

Persoanele de vârstă matură, active din punct de vedere sexual, în mod special cele care au avut un contact sexual neprotejat, cele care au rude bolnave, personalul medical şi femeile însărcinate.

Anual fă un Papanicolau

Periodic, orice femeie adultă trebuie să facă un consult ginecologic. Anual însă este obligatoriu să faci testul Papanicolau pentru a descoperi dacă ai vreo afecţiune genitală sau dacă eşti predispusă la cancer de col uterin.

Testul nu este dureros, durează puţin şi constă în recoltarea unei probe de celule din mucoasa colului uterin. Prin această metodă sunt descoperite leziuni inflamatorii, infecţii vaginale sau modificări celulare caracteristice, induse de virusul papiloma de tip uman (HPV), o infecţie cu transmitere sexuală ce afectează 85% dintre femei.

Cine trebuie să-l facă?

Orice femeie, anual, după debutul vieţii sexuale. Chiar şi femeile care şi-au încetat viaţa sexuală sau care au trecut de perioada menopauzei trebuie să facă, de asemenea, în fiecare an acest test.

Atenţie! HIV nu se vede!

Virusul HIV se poate transmite prin contact sexual, prin contactul cu sânge infectat sau de la mamă la copil în timpul sarcinii, al naşterii sau al alăptării. Este important să-ţi faci testul HIV, chiar dacă consideri că riscul de a fi infectat este scăzut, pentru că cei care au virusul nu prezintă semne ale bolii şi adesea nici nu ştiu că sunt purtători.

Testul arată prezenţa în organism a anticorpilor împotriva HIV, virusul ce cauzează SIDA, iar pentru ca rezultatul examenului să fie concludent, trebuie să treacă între 3 şi 6 luni din momentul presupusei infectări.

Cine trebuie să-l facă?

Persoanele care au avut un contact sexual neprotejat sau au parteneri sexuali multipli cele care au suferit o intervenţie chirurgicală sau o transfuzie de sânge, persoanele care folosesc droguri injectabile, femeile însărcinate sau care doresc copii.

Testul care depistează orice

Poţi afla date despre sănătatea ta pe care alte tipuri de investigaţii nu le pot procura dacă faci un RMN. Testul de rezonanţă magnetică nucleară este nedureros şi este una dintre cele mai sigure metode de diagnostic. Este utilizată pentru a afla dacă suferi de afecţiuni cum sunt cele osoase, articulare, ale coloanei vertebrale, ale venelor, ale arterelor, tumori sau infecţii.

Cine trebuie să-l facă?

Orice persoană căreia medicul îi recomandă investigarea unui segment sau organ.
Această recomandare poate veni atunci când alte metode de diagnostic nu au reuşit să evidenţieze o disfuncţie.

Sfatul specialistului

În cadrul programului actual de evaluare a stării de sănătate există un minimum de analize aşa-zis vitale. Printre cele mai importante investigaţii medicale se numără: probele hepatice, cele renale, colesterolul, trigliceridele, proteina C reactivă, fibrinogenul, VSH-ul, HIV, sifilis.

Periodic, este bine să facem şi o electrocardiogramă, o radiografie cord-pulmonară, o ecografie tiroidiană, abdominală, o ecografie mamară şi testul Babeş-Papanicolau.

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Postări populare