Despre varza albă şi varza roşie

            Cuvânt către creştinii ortodocşi  - VARZA ALBĂ 

                        Mâncaţi pe rupte varză albă şi roşie

folosiţi-o mai ales crudă. Face cât un depozit întreg de medicamente.  
     ► Hepatita, bolile de ficat în general o substanţă conţinută de către varză, sulforafanul, stimulează puternic producerea în organism a unor enzime care joacă rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varză s-a dovedit a preveni procesele de distrucţie celulară la nivelul ficatului, sub acţiunea factorilor infecţioşi sau a celor chimici. Pentru a obţine aceste rezultate, se recomandă consumul verzei crude, sub formă de salată, de măcar 3 ori pe săptămână.
     ► Boala canceroasă - în ultimii douăzeci de ani au fost efectuate nu mai puţin de 94 de studii care au arătat că varza consumată crudă, murată sau gătită rapid are efecte antitumorale şi anticancerigene. Principiile active din frunzele de varză induc celulelor maligne apoptoza (un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor îmbătrânite), reglează acţiunea hormonilor steroidieni în organism (implicaţi în apariţia a numeroase forme de cancer), reglează ritmul de diviziune celulară, induc o creştere a producţiei enzimelor responsabile de inactivarea şi de eliminarea celulelor maligne. Trei-cinci zile pe săptămână, în care consumăm câte 200 de grame de salată de varză, ne pot salva viaţa, punându-ne la adăpost de o incredibilă multitudine de forme de cancer, despre care vom vorbi detaliat în cele ce urmează: 
► Cancerul vezicii urinare - sunt diagnosticate la nivel mondial, în medie, câte 336.000 de noi cazuri în fiecare an, afectând de trei ori mai mulţi bărbaţi decât femei. Conform cercetărilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, în paralel cu cazurile a 708 persoane sănătoase din aceeaşi grupă de vârstă şi de aceeaşi rasă, consumul de varză reduce puternic incidenţa acestei boli. La persoanele care consumă de mai multe ori pe săptămână varză crudă (dar şi alte legume înrudite, cum ar fi varza roşie sau broccoli) incidenţa cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mică.
 ► Cancerul de prostată - o cercetare făcută în Statele Unite pe 1000 de persoane de sex masculin arată că persoanele care consumă, la măcar o treime din mese, legume în stare crudă, au cu 35% mai mari şanse să nu facă această boală. Interesant este că la cei care consumă, la măcar o treime din mese, în mod special varză crudă şi legume înrudite (broccoli, varză roşie), riscul de a face cancer la prostată scade cu 44%.
 ► Cancerul la sân - nu avem spaţiu pentru a rezuma în acest articol toate studiile făcute despre efectelen preventive ale consumului de varză în neoplasmul mamar (în Singapore, China, Statele Unite, Polonia, Olanda), dar toate arată că femeile care consumă varză sau varză murată se bucură într-o proporţie foarte ridicată de imunitate faţă de cancerul la sân. Conform cercetărilor, cea mai ridicată rată a imunităţii o au femeile care au consumat varză, încă de la vârsta de 12-13 ani, măcar o dată la 2- 3 zile. În multe regiuni din Polonia, de pildă, unde datorită obiceiurilor culinare, o femeie consumă încă din adolescenţă, anual, în medie, 25- 30 kg de varză, cazurile de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, decât în celelalte zone ale lumii.
 ► Cancerul de colon şi de rect - într-un studiu-gigant făcut în Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, în raport cu obiceiurile alimentare, de la o sută de mii de persoane, pe o perioadă de timp de şase ani. Conform  raportului final al acestui studiu, publicat în anul 2000, la persoanele care consumă zilnic vegetale crude se înregistrează cu 25% mai puţine cazuri de cancer cu această localizare. Ei bine, la vegetarienii care consumă cu predilecţie legume din familia cruciferelor, adică varză, varză roşie, conopidă şi broccoli, incidenţa cancerului de colon şi de rect este cu 49% mai redusă, fiind practic de două ori mai protejaţi de această teribilă afecţiune.
 ► Cataracta - salata de varză cu ulei de măsline este o excelentă sursă de vitamina C şi de vitamina A. Ambele vitamine au un puternic efect antioxidant şi, între altele, stopează procesul de producere al cataractei. Aşadar, pentru profilaxia acestei afecţiuni, se recomandă consumul, măcar de trei ori pe săptămână, al verzei proaspete, câte 200 de grame minimum, sub formă de salată. Tratamente interne 
 ► Obezitate - în Statele Unite şi, mai nou, în Europa, curele de slăbire pe bază de varză fac adevărate furori. Cea mai populară este de departe cura cu supă de varză, cu care se obţin cele mai rapide scăderi în greutate şi pe care... nu v-o recomandăm. De ce? Pentru că hrănitul exclusiv cu varză fiartă şi, eventual, cu alte mici adaosuri hipocalorice este o tortură ineficientă pe termen lung. În schimb, consumul zilnic, măcar la prânz şi la cină, a câte 200-300 de grame de salată de varză crudă, poate face minuni în reglarea ponderală, e drept, pe termen lung. Varza este foarte bogată în fibre alimentare, are puţine calorii, multe vitamine şi minerale, ajutându-ne să slăbim natural. Obiceiul de a consuma timp de 3-4 zile pe săptămână această salată în cantităţi mari are şi alte avantaje: reduce cantitatea de hrană consumată la fiecare masă, curăţă organismul de toxine, ne ajută în regimurile disociate. Mai mult, consumul acestei salate este un important pas pentru schimbarea obiceiurilor alimentare şi a stilului de viaţă, cheia reglării greutăţii corporale.
 ► Adjuvant contra cancerului uterin – un miniexperiment la care au participat 30 de femei cu cancer uterin în stadiul I (unu) a presupus consumul unui extract de varză, care conţine o substanţă denumită I3C (prescurtarea de la indol-3-carbinol). După 12 săptămâni de administrare analizele au arătat ca la 47,5% dintre femeile care au beneficiat de experiment celulele maligne au dispărut, neoplasmul înregistrând remisie completă. Prin comparaţie, la nici una dintre pacientele din grupul de control, care au luat un remediu placebo (fals), nu s-a înregistrat remisia cancerului. Contra acestei afecţiuni se recomandă o cură de 3-4 luni, timp în care se consumă suc foarte proaspăt de varză, din care se beau 600-800 de ml pe zi.
 ► Adjuvant contra cancerului la sân - mai multe studii de medicină experimentală arată că tratamentele cu compuşii pe bază de sulf prezenţi în varză determină remisia tumorilor maligne mamare, într-un procentaj de cel puţin 40%. Ca adjuvant contra acestei afecţiuni, se recomandă consumul zilnic de salată proaspătă de varză la măcar o masă. Suplimentar, se ţin cure de câte 4 săptămâni, în care se consumă câte un pahar (200 ml) de suc de varză, dimineaţa şi seara.
 ► Valori ridicate ale colesterolului, ateroscleroza – cercetătorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidenţiat faptul că unii compuşi din varză împiedică transportul colesterolului cu densitate redusă (forma periculoasă a acestuia), către vasele de sânge şi către ţesuturi. De asemenea, varza împiedică formarea plăcilor de aterom şi sclerozarea pereţilor arterelor. Se recomandă consumul de varză sub formă de salată, câte 300 de grame zilnic, vreme de măcar trei zile pe săptămână.
 ► Constipaţia - cel mai simplu tratament este consumul de varză murată, măcar 200 de grame pe zi. În varza murată se găsesc aşa-numitele „bacterii prietenoase”, care combat constipaţia prin reglarea florei intestinale. Apoi, varza murată este bogată în fibre alimentare, de unde şi efectul ei de „mătură” a colonului, din care extrage prin absorbţie toate reziduurile şi apoi ajută la eliminarea lor promptă.
 ► Surmenaj fizic şi intelectual - consumul de varză crudă sub formă de salată este un tratament tonic extraordinar pentru 4 Cuvânt către creştinii ortodocşi – Despre varza albă şi varza roşie sistemul muscular şi pentru sistemul nervos. Bogată în vitamine şi în minerale, conţinând substanţe cu efecte stimulatoare pentru sistemul nervos central, fitohormoni care intensifică procesele de regenerare din organism, varza are efect adaptogen şi anti- oboseală. Se ţin cure de trei săptămâni, timp în care se consumă la prânz şi la masa de seară câte o farfurie (125 de grame) de salată de varză. Acest tratament este foarte bun adjuvant şi contra depresiei psihice..
 ► Menopauza - studii preliminare arată că un consum săptămânal de varză crudă (200 de grame pe zi, vreme de măcar 4 săptămâni) îmbunătăţeşte secreţia hormonului estrogen şi, important, reglează răspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai târzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de început ale acesteia (bufeuri, transpiraţie, nervozitate etc.), prevenirea şi combaterea unor afecţiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian şi uterin.
 ► Infecţii respiratorii - varza este mai bogată în vitamina C decât portocalele, are puţine calorii şi multe substanţe cu efect antioxidant, conţine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomandă în mod special ca remediu pentru întărirea imunităţii. Se administrează proaspătă, sub formă de salată, câte 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infecţii respiratorii, pentru a susţine şi pentru a grăbi procesul vindecării. Persoanelor care iau antibiotice de sinteză li se recomandă şi varza murată, pentru restabilirea florei tubului digestiv şi pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente. Tratamente externe
 ► Arsuri de gravitate mică şi medie - se fac spălături şi se pun comprese vreme de 15 minute, câte 2-3 pe zi, cu suc proaspăt de varză. Are efect antiinfecţios, ajută la o vindecare mai rapidă şi estetică, previne formarea cicatricelor cheloide. 
► Răni care se vindecă greu - se pun zilnic comprese cu suc de varză care se ţin vreme de o oră, după care se lasă zona tratată să se usuce la aer încă o oră. Studiile arată că prin mecanisme încă prea puţin cunoscute (se presupune că varza conţine substanţe stimulatoare ale creşterii anumitor ţesuturi), procesul de vindecare al rănilor este mult accelerat, scade riscul de infecţie, semnele care rămân după vindecare sunt mult mai puţin vizibile.
 ► Eczeme infecţioase, infecţii fungice - frunzele de varză proaspăt zdrobite cu ciocanul pentru şniţele se pun pe zona afectată, apoi se aplică deasupra un nailon, care se fixează cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasă să acţioneze vreme de 4 ore pe zi, după care zona tratată se lasă să se zvânte la aer, măcar 45 de minute. Aplicaţia se face până la vindecare. Compuşii pe bază de sulf din frunzele de varză au o puternică acţiune antiseptică asupra bacteriilor şi a ciupercilor parazite.
 ► Cancer de piele - se pune zilnic şi se ţine vreme de 4-6 ore pe zona afectată o cataplasmă din frunze de varză, identică cu cea prezentată anterior, la tratamentul eczemelor. Foarte multe persoane cu epiteliom bazocelular şi spinocelular au beneficiat de uimitoarele efecte ale acestui tratament simplu, dar care dă rezultate acolo unde cele mai savante şi invazive metode de tratament dau greş.
 ► Entorsă, luxaţii - se pun pe zona afectată frunze de varză bine zdrobite (cu ciocanul pentru şnitele) şi se leagă cu o faşă. Aplicaţia se face vreme de 4 ore pe zi. În primele două zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei şi pungi cu cuburi de gheaţă.. Practica arată că datorită acestui tratament, timpul de refacere a ligamentelor se scurtează, durerile sunt atenuate, în multe cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formează sunt mult mai mici. 
► Dureri reumatice - pe zona afectată, se pun dimineaţa şi, eventual, seara, frunze de varză bine zdrobite. Se ţin minimum două ore. Intern, se consumă câte 1-2 pahare de suc proaspăt de varză pe zi, în cure de 40 de zile, urmate de 14 zile de pauză. Tratamentul extern şi intern cu varză proaspătă are efect antiinflamator articular, încetineşte sau chiar stopează procesele degenerative, ajută la recâştigarea mobilităţii articulare.

                                        FRUMUSEŢE 

 Ten încărcat - se şterge vreme de cinci minute, în fiecare dimineaţă şi în fiecare seară, pielea de pe obraji şi de pe gât, cu un tampon bine înmuiat, din când în când, în suc proaspăt de varză. Această aplicaţie are un excelent efect de curăţare a pielii, previne tulburările de pigmentare, dă un plus de strălucire tenului astfel tratat. Piele îmbătrânită - bogată în vitamina A şi în vitamine din complexul B, conţinând substanţe care îmbunătăţesc irigaţia cu sânge a pielii, având efect de curăţare profundă a tenului, sucul de varză este unul din secretele saloanelor de cosmetică care obţin rezultate miraculoase. Se pun comprese cu suc foarte proaspăt de varză, care se ţin vreme de 10-15 minute, după care se îndepărtează şi se lasă pielea să se usuce la aer alte 15 minute. În final se aplică o cremă hidratantă. 

                                       VARZA ROŞIE

 - Este, practic, aceeaşi specie ca şi varza albă, fiind o varietate a acesteia. Dincolo de înfăţişare, între varza roşie şi cea albă mai sunt însă şi alte diferenţe, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de importante. De pildă, spuneam despre varza albă că are un conţinut de vitamina C mai mare decât portocalele.
 - Ei bine, varza roşie conţine de până la... 6-8 ori mai multă vitamina C decât surata ei albă, fiind un adevărat concentrat din această vitamină.
 - Apoi, pigmenţii care dau culoarea roşie acestei legume au un rol foarte important ca medicament. Aşadar, ţinând cont că modalităţile de preparare ale verzei roşii sunt perfect identice cu cele prezentate la cea albă, să vedem în continuare câteva recomandări terapeutice extrem de importante: 
► Alzheimer - antocianii, adică pigmenţii roşii din această varietate de varză, fac adevărate miracole în prevenirea şi în combaterea degenerării celulelor 20 din sistemul nervos central. Se administrează salată proaspătă, câte trei sute de grame 
– Despre varza albă şi varza roşie pe zi, în cure de 60 de zile, urmate de alte 15 zile de pauză, după care tratamentul se poate relua. Încă nu se ştiu foarte multe lucruri despre capacitatea tratamentului cu varză roşie de a restabili funcţiile cerebrale alterate de Alzheimer, însă efectul de prevenire şi de încetinire sau chiar de blocare a evoluţiei bolii cu ajutorul verzei roşii este cert.
 ► Febra - se administrează salata de varză (150 de grame) sau sucul de varză (100 ml) de 2-3 ori pe zi. Conţinutul ridicat de vitamina C al acestei legume ajută inima şi sistemul cardiovascular să reziste cu succes temperaturii ridicate, catalizează acţiunea sistemului imunitar, care este principalul „beneficiar” al acceselor de febră.
 ► Alergia - este prevenită de o cură cu salată de varză roşie crudă (ori chiar murată) pe timpul iernii. Se consumă 200-300 de grame zilnic, pe o perioadă de timp de 3 luni, urmată de alte 3 săptămâni de pauză, după care se poate relua. Bogăţia de vitamina C şi de antioxidanţi din această leguma ajută la reglarea reacţiei sistemului imunitar la interacţiunea cu factorii externi. Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.
                                           Piele/păr
 1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
 2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii. 
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.. 
 4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.. 
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
 6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute. 
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii. Rinichi 
8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare. 
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii „se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor. 11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi. 
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
 13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichia neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale. 
15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.
 16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
 17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii. Oase 
18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
 19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor. 
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc. 
 22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor. Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală. 
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
 27. Mărarul. Ameliorează indigestia.
 28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.
                                           FICAT
 30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice. 
31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
 33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
 34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului. 
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
 37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
 38. Carnea de iepure. Degresează ficatul. 
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate. 
                                        CREIER 
 40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului. 
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire. 
42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
 43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
 44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii. 48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
 49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea „de lucru” a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare. 
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.                                                OCHI 
52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
 53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor. 
55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale. 
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi. 
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului. 
 58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
 59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
 63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
 65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.                                          INIMĂ 
66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
 67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
 68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
69.Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.
 70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima. 
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri. 
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
 73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
 74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine. 75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge. 76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul,  curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice. 
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul. 
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge. 
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă. 
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
 81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge. 
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială. 83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
 84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
 85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac. 
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
 87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
 89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui. 
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
 91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
 92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
 93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
 94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul. 
95. Prunele. Previn tromboza.
 96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
 97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine. 
 98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
 99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K. 
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.