Helicobacter Pylori (HP) este o bacterie care infectează mucoasa peretelui stomacului uman. Bacteria Helicobacter pylori este responsabilă de gastritele cronice, de ulcerele duodenale şi joacă un rol important în generarea anumitor forme de cancer gastric. Cunoscută doar din 1980, această infectie este contactată în copilărie şi în marea majoritate a cazurilor ea devine cronică şi este însoţită de o inflamaţie a mucoasei gastrice şi este cauza a 90% dintre toate gastritele cronice.
Transmiterea este intra-familiară (mamă/copil) şi infecţia poate dura decenii, poate chiar toată viaţa persoanei infectate. Aproximativ 10% dintre persoanele infectate dezvoltă ulcer peptic.
40% din populaţia europeană este suferă de această infecţie şi în mai mult de 80% în ţările slab dezvoltate.
HP trăieşte exclusiv în stomacul uman şi este singurul organism cunoscut care poate supravieţui într-un mediu atât de acid. Această bacterie are o formă elicoidală (de unde şi numele de „Helicobacter”) şi poate să se fixeze în peretele stomacului pentru a-l coloniza. Stomacul produce două substanţe, acidul clorhidric şi pepsina. Aceste substanţe sunt ţinute la distanţă de peretele stomacal de către mucus.
Boala apare în cazul unei secreţii prea mari de acid sau a unei protecţii insuficiente de către mucus.
Prezenţa de Helicobacter Pylori multiplică cu 30 riscul de cancer de stomac şi se pare că acest tip de cancer nu se poate dezvolta în absenţa acestei bacterii.
În prezent, este recomandabilă eradicarea sistematică a Helicobacter pylori printr-un tratament preventiv pentru pacienţii cu gastrectomie parţială pentru cancer, şi depistarea la rudele de gradul I şi la pacienţii cu leziuni preneoplazice histologice (atrofie, metaplazie).
Alcoolul, stresul, anumite medicamente (acidul acetil salicilic şi alte antiinflamatoare nesteroidiene) şi infecţia primară cu Helicobacter Pylori sunt cauzele principale pentru numeroase boli gastro-duodenale.
În mod obişnuit, bacteriile nu rezistă în mediul acid din stomac, în timp de HP secretă o enzimă (urează) care îi permite să supravieţuiască în sucul gastric, neutralizându-l. Bacteria acţionează in două moduri: ea creşte secreţia de suc gastric şi slăbeşte structura mucoasei gastro-duodenale. Fiind mai puţin protejat, peretele stomacului sau al duodenului este atacat de sucurile gastrice.
Metode de detecţie
Convenţional, o biopsie ce se realizează la orice endoscopie, poate determina prezenţa de Helicobacter Pylori.Au fost puse la punct şi alte teste. Depistarea prin analiza aerului expirat, cu uree marcată. Depistarea din sânge poate fi utilă, dar din nefericire testul rămâne pozitiv după multe luni de la eradicarea bacteriei Helicobacter pylori şi de aceea este dificil de utilizat. O tehnică de diagnostic de ultimă oră se bazează pe depistarea antigenelor acestui germen din fecale prin teste imunologice, iar acest test are o sensibilitate de 96%, o specificitate de 93% şi valori predictive pozitive de 92% şi negative de 96%, iar în prezent nu este un test de rutină.
Tratamentul clasic Helicobacter pylori
În medicina clasică tratamentul, o triterapie de şapte zile care asociază un inhibitor al pompei de protoni cu două antibiotice, permite vindecarea în 70% dintre cazuri. Pentru pacienţii car au o rezistenţă la acest tratament, un al doilea tratament, o quadriterapie, mult mai puternică şi de mai lungă durată, face ca bacteria dâsă dispară în 63% din cazuri. Per total, gradul de vindecare este de 90%. Inflamaţia însă, se menţine timp de 6 până la 24 de luni până când mucoasă redevine normală. Dacă mucoasa a fost deja atinsă, leziunile persistă, dar extinderea şi agravarea lor este stopată definitiv.Tratamentul natural pentru Helicobacter pylori
Uleiurile esenţialeTratamentul acestei infecţii se face în general prin uleiuri esenţiale. Uleiurile esenţiale sunt numărul unu în lupta împotriva Helicobacter pylori. Luptă atât împotriva infecţiei cât şi împotriva recidivelor.
Uleiuri
cu proprietăţi antiinfecţioase sunt mai ales uleiurile esenţiale cu
fenol, cum este uleiul de oregano (Origanum compactum), sau cu timol,
cum este uleiul de cimbru (Thymus vulgaris), uleiul de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia), de scortisoara(cinnamomum zeylanicum). Cuişoarele (Eugenia caryophyllata) inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori.Concentraţia medie inhibitoare (CMI) este de 40 μg/ml pentru cuişoare.
Sunt uleiuri esenţiale cu o importantă acţiune antiinflamatoare, bogate în aldehide, cum este cel de scorţişoară, sau bogate în seschiterpene cum este uleiul esenţial de musetel (Chamomilla recutita) sau uleiul de ghimbir (Zingiber officinalis).
Uleiurile de tarhon (Artemisia dranunculus) şi uleiul de ghimbir au acţiune antispastică.
Mai multe uleiuri cum sunt cel de menta (Mentha piperita) şi cel de lemongrass au arătat in vitro o inhibiţie netă a proliferării Helicobacter pylori.
Plante eficiente in tratarea Helicobacter pylori
Fitoterapia s-a dovedit a fi utilă în tratamentul bolilor gatro-duodenale.Anumite izoflavone inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori. Această acţiune este mai puţin importantă decât decât acţiunea lor estrogenică care limitează folosirea lor în formă standardizată. Este vorba de glicină (Glycina max), lucerna (Medicago sativa) şi cohoş negru (Cimifuga racemosa).
Glicirizina are o acţiune anti-inflamatoare, ea inhibă producerea de PGE2 şi creşte producţia de mucus stomacal şi durata de viaţă a celulelor epiteliale din stomac şi inhibă secreţia de pepsinogen.
Acidul gliciretic blochează parţial degradarea hormonilor suprarenalieni şi în special a cortizolului. Astfel, se prelungeşte efectul biologic al acestuia.
În vitro, extractul hidro-alcoolic de licorice inhibă suşele de Helicobacter pylori, cu o concentraţie minimă inhibitorie (CMI) de 50 până la 400 mg/ml.
Anumite Brasicaceae cum sunt varza sau brocoli conţin glucozinolaţi care sub acţiunea unei enzime sunt transformaţi în sulforafan. Această moleculă inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori în 8 din 11 cazuri. Activitatea antiacidă a acestor legume dispare prin gătire.
Afinele au o acţiune antiinfecţioasă şi permit o mai bună absorpţie a vitaminei B12 în gastritele atrofice. Polizaharidele cu masă moleculară mare din afine inhibă adeziunea bacteriei Helicobacter pylori la mucusul gastric uman.
Musetelul a demonstrat într-o meta-analiză o diminuare a dispepsiei şi a acidităţii stomacale. Acţiunea sa antiinflamatoare locală este bine cunoscută şi a fost comparată cu cea a inhibitorilor ai pompei de protoni. Uleiul esenţial de muşeţel a demonstrat o inhibiţie in vitro a Helicobacter.
Genţiana conţine triterpene şi xantone care au o acţiune antiinflamatoare directă asupra mucoasei stomacale, dar prin xantone are şi o acţiune antistres şi antidepresiv, foarte utilă în problemele stomacului. Pentru axtractul alcoolic CMI a Helicobacter este de 100 μg/ml.
Hameiul pare să aibă un efect calmant asupra stomacului, modul său de acţiune nu a fost încă elucidat, dar ar putea fi vorba de o acţiune apropiată de cea a plantelor estrogenice.
În prezent există noi piste de cercetare. Grelina este un polipeptid, un hormon care stimulează pofta de mâncare, secretat în principal de către stomac şi în mică măsură de către intestin, pancreas, rinichi, hipotalamus şi hipofiză. Grelina accelerează golirea stomacului şi tranzitul intestinal. Infecţiile cu HP sunt asociate cu o reducere a concentraţiei de grelinăcirculantă, indiferent de sex şi de indicele de masă corporală.
Grelina are o acţiune gatro-protectoare dependentă de doză ce poate avea implicaţii clinice în gastroenterologie.
Din păcate este vorba de sabie cu două tăişuri deoarece acest polipeptid creşte pofta de mâncare, ceea ce, desigur, este interesant pentru persoanele care suferă de boli cronice provocate de Helicobacter pylori, dar este contraindicat în cazul persoanelor supraponderale.
Anumite plante, cum sunt ovăzul şi ghimbirul acţionează prin creşterea grelinei. Efectul lor de creştere a apetitului este bine cunoscut. Extractul alcoolic şi pudra de rădăcină de ghimbir proaspăt conţin componente ca de exemplu 6,8,10-gingerol, care inhibă Helicobacter pylori.
Probioticele şi prebioticele
Asocierea dintre mai multe pre şi probiotice adică bifidobacteriile, Saccharomyces şi lactobacillus a fost studiată şi s-a demonstrat în mod evident o mai bună toleranţă a tripla terapie clasică. Aceste substanţe par să aibă un rol important în prevenţie dar nu a fost realizat încă. Cu toate acestea, având în vedere modul lor de acţiune şi având în vedere lipsa de contra-indicaţii, este justificată folosirea lor în tratamentul împotriva Helicobacter pylori.
Vitaminele
Folosirea vitaminei C naturale în timpul tratamentului împotriva HP implică o diminuare a riscurilor de precancerizare a ţesutului stomacal.
Suplimentele alimentare
Folosirea uleiului de peşte are un efect pozitiv, completând tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori. Dar acest aport este insuficient pentru a trata bacteria, de aceea el trebui întotdeauna asociat cu substanţele clasice.
Concluzii
Eradicarea bacteriei Helicobacter pylori este esenţială de îndată ce a fost pusă în evidentă, în special pentru a evita riscurile de cancer la stomac. Această eradicare prin tratament clasic (triterapia cu antibiotice) nu este întotdeauna suficientă. Adăugarea unui tratament natural la tratamentul clasic va limita riscurile de recidivă. Studiile au arătat că există numeroase plante care au o acţiune netă asupra Helicobacter pylori şi diminuează riscurile.Alte article asemanatoare:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu