Cinci motive pentru care e bine să eviţi recipientele din plastic

- Marele scriitor american Normal Mailer a spus la un moment dat: “cred că există o forţă malignă liberă în univers care este echivalentul social al cancerului, şi aceasta este plasticul. Se infiltrează în orice. Este metastază. Pătrunde în fiecare por al vieţii productive”.

Probabil, avem cu toţii tendinţa să credem că este vorba despre un citat recent, o afirmaţie spusă după ce organizaţiile ecologice au devenit populare, însă nu este aşa.Mailer a spus aceste cuvinte în 1983, înainte ca obsesia Americii legată de tot ceea ce este plastic să atingă punctul culminant. Ce perspectivă incredibilă a avut!

Plasticul are rolul său în societatea modernă. Este o parte esenţială din maşinile noastre, din calculatoare, telefoane mobile, jucăriile copiilor şi practic din aproape orice folosim zi de zi. Însă, există un singur loc în care plasticul a depăşit cu mult faza incipientă, şi acesta este utilizarea sa în recipientele pentru mâncare şi pentru apă, relatează Wakeup-world.com.

Concluzia este că plasticul este realizat din materiale toxice. Este un fapt cunoscut că aceste toxine se pot infiltra în orice lucru cu care intră în contact. Şi este un fapt cunoscut că atunci când compuşii chimici ai plasticului sunt ingeraţi, aceştiadăunează organismului la nivel celular şi provoacă probleme de sănătate.

Analiştii vor spune cu siguranţă că organismul uman poate face faţă cu uşurinţăcantităţilor “mici” (pe care guvernul le numeşte în mod jignitor “niveluri de siguranţă acceptabile”) de toxine care sunt ingerate din plastic.

Însă, această scuză este una din cele mai mari eschivări din istorie. Dacă organismul uman nu a fost proiectat pentru a consuma plastic, atunci nicio cantitate nu este bună. Punct.

Iată cinci motive pentru care este bine să evitaţi recipientele de plastic:


1. Compuşii toxici din plastic te pot îmbolnăvi grav

Este normal să suferi de o varietate de probleme de sănătate pe măsură ce îmbătrâneşti. Însă, acest lucru este doar o parte a procesului de îmbătrânire? Sau poate este rezultatul unei supraîncărcări toxice a organismului? Este cunoscut faptul că numărul bolilor şi afecţiunilor, precum cancerul, Alzheimer, artrită, boli cardiace, deficienţe de vedere şi multe altele, se află într-o continuă creştere.

Ar putea fi acest lucru asociat în vreun fel cu o cantitate crescută de plastic în viaţa noastră? Recipientele de plastic pentru mâncare şi băuturi au devenit populare în anii 70 şi începând de atunci sunt omniprezente în viaţa noastră. Tot mai multe studii ştiinţifice dovedesc că substanţele chimice toxice ce pot fi găsite în plastic provoacă probleme de sănătate care variază de la cancer la infertilitate.

2. Nu există un plastic inofensiv

Plasticul care conţine compusul extrem de toxic bisfenol A (BPA) a fost tot mai mult subiect de ştiri în ultima vreme. Şi din acest motiv, consumatorii au fost păcăliţi să creadă că dacă un produs este “fără BPA” atunci este perfect sigur.

Însă asta este o minciună. Multe companii au înţeles faptul că pot vinde mai mult dintr-un produs dacă este etichetat “fără BPA”. Ghici ce? Poate este fără BPA, însă în locul acestui compus companiile folosesc substanţe BPS, un verişor primar al BPAcare poate fi la fel de toxic!

Concluzia este că nu poţi avea încredere 100% că un produs din plastic nu conţine compuşi care sunt toxici pentru organism!

3. Plasticul poate cauza probleme de fertilitate şi reproducere

Abilitatea de a procrea un copil sănătos este un miracol şi un eveniment incredibil în viaţa unei persoane. Însă, compuşii toxici care pot fi întâlniţi în componenţa plasticului ar putea face acest lucru să fie extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, pentru milioane de persoane. Ceea ce a fost o speculaţie la un moment dat, devine acum un lucru sigur, deoarece tot mai multe studii şi cercetări dovedesc faptul că toxinele afectează capacitatea de reproducere.

De exemplu, aproape toate tipurile de plastic conţin substanţe chimice toxice care auun efect negativ asupra imunităţii şi a reglării hormonale, ambele lucruri afectând în mod direct fertilitatea.

În mod specific, BPA a fost descoperit că îngreunează capacitatea de concepere a femeilor şi determină o creştere a riscului de avort spontan. O nouă cercetare indică faptul că toxinele găsite în plastic pot provoca deficienţe la naştere şi probleme de dezvoltare la copiii.

4. Chimicalele din plastic te pot face gras

Există multe motive pentru care aproape două treimi dintre adulţii americani sunt fie supraponderali, fie obezi. Însă, unul din aceste motive poate fi cantitatea mare de plastic cu care mâncarea şi băutura noastră intră în contact direct.

Până la urmă, America este cel mai mare consumator de recipiente de plastic din lume. O cercetare interesantă explică faptul că o substanţă chimică folosită la scară largă în plastic, numită eter diglicidil bisfenol A (BADGE), poate determina celulele stem să devină celule grase. Potrivit unuia din autorii studiului “expunerea la astfel de chimicale îţi poate reprograma metabolismul şi te poate face mai susceptbil la depozitarea caloriilor în loc de a le transmite mai departe”.

5. Plasticul este foarte dăunător pentru planeta noastră

Indiferent dacă eşti un ecologist dedicat sau acest subiect nu se află pe lista de priorităţi, ideea este că trăieşti pe această planetă, şi tot aici vor trăi şi copiii tăi şi nepoţii tăi. Cu toţii avem o responsabilitate de a menţine planeta la un nivel locuibil, cât mai mult posibil.

În primul rând, plasticul este făcut în cele mai multe cazuri din petrochimicale cu ajutorul unui proces energetic intensiv care provoacă o poluare masivă şi o descărcare toxică majoră.

Ideea este că, fiecare recipient din plastic pe care îl foloseşti face planeta noastră mai puţin locuibilă. De asemenea, majoritatea plasticului din lume nu este reciclabil şi ajunge de obicei în depozite de deşeuri unde se degradează foarte încet. Potrivit Wikipedia, “Din anii 50, un miliard de tone de plastic au fost aruncate şi pot persista timp de sute şi chiar mii de ani”.
Care sunt cele mai bune soluţii?



Aşa cum am spus mai devreme, plasticul este o parte aproape imposibil de evitat din viaţa noastră de zi cu zi. Însă, există o diferenţă majoră între plasticul de la calculatorul tău şi cel care poate intra în contact cu mâncarea ta. Nu îţi mănânci calculatorul. Cea mai bună soluţie, care este convenabilă, accesibilă şi foarte sigură, este sticla şi anumite tipuri de metal.

Iată câteva soluţii minunate pe care le poţi descoperi în magazinele locale:

- Sticle de apă realizate din sticlă rezistentă la spargere: Aceste recipiente din sticlă au un înveliş din cauciuc care previne spargerea. Transformă complet gustul apei! Astfel, eviţi să foloseşti sticle din plastic.

- Paie din oţel inoxidabil: Cei mici nu trebuie să folosească paie din plastic, în schimb se pot folosi paiele din oţel inoxidabil.

- Recipiente din oţel inoxidabil: Renunţă la recipientele din plastic şi încearcă să le foloseşti pe cele din oţel inoxidabil. Recipientele de sticlă sunt o alternativă la fel de bună, însă multe dintre ele au capace din plastic.

- Alternative la accesoriile de gătit care nu se lipesc: Învelişul accesoriilor de gătit care nu se lipesc poate fi realizat dintr-un tip de plastic. În schimb, alegeţi accesoriile din ceramică sau din fontă emailată.

Surse mascate de BPA

Chiar dacă elimini tot plasticul din mâncarea ta şi din sursele de apă, există încă unele metode neaşteptate prin care BPA-ul extrem de toxic poate ajunge în viaţa ta.Iată cele mai des întâlnite dintre ele:

- Chitanţele: Acest lucru şochează pe foarte multă lume. Dar dacă atingi o chitanţă, iar apoi mănânci, BPA ajunge în organismul tău. Evită chitanţele sau spală-te pe mâini imediat ce ai atins una.

- Căptuşeala majorităţii alimentelor din conserve

- Unele sticle de lapte pentru bebeluşi şi suzete

- Multe din jucării şi alte produse pentru cei mici

- Unele sticle din aluminiu

- Sucurile şi berea la doză.

Articol din ziarul Financiarul..

Adevarul despre plastic

Probabil ca cel mai neglijat aspect al alimentelor, cosmeticelor si altor obiecte este ambalajul.

Majoritatea produselor pe care le aducem in casa, fie ele alimentare, de infrumusetare sau chiar jucarii pentru copii, au ambalaje din plastic. Unele tipuri de plasticuri contin o substanta chimica numita Bisphenol A (prescurtat BPA), ce contamineaza continutul. BPA este intalnita in multe produse din plastic (mai ales biberoane si tetine!), precum si in garniturile unor conserve de metal. Desi este mai credibil ca, la expuneri mici, copiii nu vor pati nimic, multi pediatri recomanda parintilor sa fie precauti. Cele mai supuse contaminarii cu BPA sunt lichidele din recipientele de plastic facute din BPA sau din plasticuri ce contin ftalati.

Tipurile de plastic care trebuie evitate
Plasticul de tip PVC (tip 3); PVC contine ftalati, care interfereaza in dezvoltarea hormonilor. Mai mult, in procesul de productie, dar si in contact cu surse de caldura, PVC emite dioxina, un cunoscut cancerigen. In mod normal, cele mai multe firme producatoare de recipiente de mancare din PVC s-au reorientat spre plasticul nr. 4 sau 5, insa atentie la produsele foarte ieftine! Atentie si la carnea ambalata in plastic, alegeti produsul cu data de ambalare cea mai recenta, deoarece unele tipuri de folii din plastic emit dioxina. PVC se mai gaseste in perdelele de dus, jucarii, sticle de ulei vegetal (alegeti tipul 1 – PET sau PETE), ambalaje de cosmetice, materiale medicale: manusi chirurgicale, tuburi, catetere, pungi pentru sange, masti de oxigen etc.

Plasticul de tip polistiren, prescurtat PS (tip 6); acesta se intalneste mai ales la tavitele de carne din supermarket, boluri si tacamuri opace de unica folosinta de la fast-food sau supermarket. Deja suna familiar, nu?

Plasticul de tip policarbonat, prescurtat PC (tip 7); BPA se foloseste in fabricarea policarbonatului, pe care il gasiti la unele farfurii, cani, dar si biberoane si tetine (cele transparente!) Incalzirea sau, mai rau, fierberea recipientelor marcate cu cifra 7 pe dos este extrem de nociva, favorizand scurgerea BPA in hrana din recipient. De aceea este preferabil, chiar cu riscul spargerilor, sa folosim biberoane de sticla si cani, boluri sau farfurii de ceramica. Policarbonatul se foloseste si in captusirea conservelor din metal pentru alimente si poate contamina continutul, mai ales in cazul mancarurilor acide (sosuri de tomate, de exemplu). De aceea, daca achizitionati hrana conservata, uitati-va dupa borcane din sticla. Policarbonatul se mai gaseste in aparatele de cafea, blendere (din pacate), ochelari, laptop-uri, electronice, CD-uri, DVD-uri, plombe dentare, textile, tacamuri de unica folosinta transparente, bidoane de apa de la firmele ce aprovizioneaza firmele cu apa potabila etc.

Tipuri de plastic inofensiv (relativ)
Simbol: PETP, PETE sau PET (tip 1); polietilentereftalat (poliester termoplastic) – binecunoscutul material al sticlelor de apa, suc, ulei, al cutiutelor si sticlutelor de cosmetice etc. Din pacate, nu este sanatoasa folosirea repetata a PET-urilor. Refolosirea duce la scurgerea de chimicale inauntrul sticlei, din pacate.

Simbol: HDPE sau PEID; polietilena de mare densitate (tip 2) – sticle pentru lapte si sucuri naturale, dopuri, pahare, canistre (butoaie), cutii pentru gheata, castroane, cutii de alimente, jucarii etc.

Simbol: LDPE sau PEJD - polietilena de mica densitate (tip 4) – l-am intalnit la ambalajele unor cosmetice, cum sunt cele ambalate in recipient de tip tub (pasta de dinti, demachiante, creme), flacoane farmaceutice, saci, sacose si pungi pentru depozitare, folie pentru ambalat alimente, pahare, castroane, jucarii flexibile etc.

PP sau polipropilena (tip 5) – folosita la recipientele opace sau semi-opace, cum ar fi unele sticle, boluri, paie pentru baut, unele cutii de iaurt, cosmetice si chiar biberoane; daca tineti neaparat sa folositi biberoane de plastic pentru bebelus, plasticul nr. 5 este cel recomandat.

Ideea de baza pentru a ne calauzi este sa nu cumparam si sa nu pastram hrana in ambalaj/recipient de plastic. Aceasta deoarece chimicalele cu care este facut/tratat un ambalaj de plastic pot, in anumite conditii, sa se infiltreze in mancare, fiind suspectate a fi vinovate de dereglari hormonale sau risc de cancer. Fara a intra in panica, studiile foarte clare si incontestabile in acest sens au fost facute pe bieti soareci, nu pe oameni, insa chiar daca noi, adultii, suntem “dresati” treptat spre o viata plina de toxine si chimicale, organismele copiilor mici nu sunt pregatite sa treaca direct din uter la acest stil de viata extrem de nociv. Astfel ca, macar in viata lor, plasticul nu trebuie sa existe (aici ar trebui vorbit si despre eliminarea Pampers-ului si alegerea de scutece textile). Si chiar daca oamenii de stiinta vor da peste ani verdictul ca plasticul este sigur pentru oameni, tot aveti constiinta impacata ca, prin eliminarea folosirii lui, ati contribuit enorm la o planeta mai curata, dat fiind ca plasticul este atat de greu biodegradabil (exceptand unele tipuri, obtinute prin tehnologii moderne).

Despre BPA (Bisphenol A)
Nou-nascutii sunt extrem de expusi contaminarii cu bisphenol A (prescurtat BPA), un estrogen sintetic prezent in multe obiecte din plastic, cum sunt: biberoanele din plastic, tuburile de plastic din spitale, catetere, masti respiratorii, etc. BPA perturba funtionarea sistemului endocrin, diminueaza capacitatile mentale si activitatea neurologica. In studiile pe animale a cauzat cancer, infertilitate, obezitate si pubertate precoce. Oamenii de stiinta sunt ingrijorati de rolul BPA in aparitia cancerului de san, deoarece BPA reprezinta o forma sintetica de estrogen, care potenteaza cancerul mamar. Intr-un studiu din 2008 condus de U.S. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), a fost testata urina a 41 copii nascuti prematur si s-a descoperit ca acestia aveau o concentratie de BPA in urina de 8 ori mai mare decat cea medie (la restul populatiei). Pe langa BPA, cercetatorii au descoperit si niveluri crescute de parabeni si alti conservanti, ftalati etc. proveniti din produse farmaceutice si cosmetice pentru bebelusi; aceste substante, ca si BPA, sunt cunoscuti perturbatori ai hormonilor. Totusi, cea mai periculoasa modalitate de contaminare cu BPA sunt tuburile si sondele folosite pe scara larga in spitale, care transporta BPA direct in sange.

Studiile nu au relevat probleme evidente de sanatate suferite de copiii expusi la niveluri mari de BPA, insa oamenii de stiinta avertizeaza ca bebelusii sunt expusi la niveluri mai crescute de substante toxice decat restul populatiei, in momentul critic in dezvoltarea lor. Expunerile petrecute la inceputul vietii (indeosebi la copiii nascuti prematur, care nici nu sunt dezvoltati suficient) prezinta riscuri pentru consecinte nefaste in sanatatea lor pe parcursul intregii vieti. Un alt studiu efectuat de cercetatori canadieni tot in 2008 a relevat ca un nou-nascut expus la o cantitate de BPA prezinta in sange de 11 ori mai multa cantitate din aceasta chimicala comparativ cu un adult expus la fel. Motivul: organismul slab al copiilor nu este atat de capabil sa elimine chimicalele si sa se detoxifice, astfel ca BPA ramane mai mult timp in sange. Pana sa ajunga la 3 luni, bebelusii mai elimina insa din toxicitate, ajungand sa aiba doar un nivel dublu fata de adultii cu acelasi tip de expunere. Totusi, este periculoasa expunerea la BPA prin hrana din recipiente de plastic si biberoane.

BPA se foloseste si in plombele dentare, deci intrebati-va dentistul ce contin plombele pe care doreste sa vi le aplice. Exista si fara BPA, cel putin asa reiese din sursele de informare de pe internet.

Plasticul si dioxina – atentie la fierberea sau introducerea plasticului in microunde!
Desi stiam cu totii ca doar metalul trebuie ferit de microunde, tot mai multe studii arata ca recipientele din plastic ce vin in contact cu caldura emit dioxina, substanta care patrunde mai ales in grasimea din mancare. Asadar, a nu se incalzi nimic in plastic!

Dioxina este prezenta in cantitati mici intr-o gama larga de produse si materiale folosite de noi in viata de zi cu zi: toate plasticurile, obiectele din rasina, inalbitorii; de asemenea, dioxina este prezenta si in tampoanele non-organice si in scutecele de unica folosinta, precum si in foarte multe ambalaje ale alimentelor. Riscurile cauzate sanatatii umane de catre dioxina sunt inca dezbatute, dar din moment ce exista puternice semne de intrebare, cred ca este bine sa evitam macar o parte din aceste expuneri la dioxina. Cuptorul cu microunde nu este cu adevarat necesar, daca avem aragaz, nu? Iar in privinta igienei feminine, deja sunt si la noi produse din bumbac organic, fara clor, plastic sau dioxina (Natracare);

Cateva reguli pentru a minimiza/elimina nocivitatea plasticului
In ce conditii se scurg in hrana si bautura chimicalele din recipientele de plastic (pungi, folii, caserole, cutii, sticle etc.)? Caldura mare, detergenti puternici, folosire repetata.

Asadar:

Cititi eticheta de pe ambalaj, nu doar cu referire la ingredientele continutului, ci si cu privire la tipul de plastic folosit la ambalare. Personal, evit sa cumpar orice aliment pe ambalajul caruia nu scrie din ce tip de plastic este. In mod normal, tipul de plastic este reprezentat printr-un numar aflat in interiorul unui triunghi. Evitati plasticul de tip 3, 6 si 7, precum si producatorii care tin ascuns materialul folosit.
Nu lasati la soare sau in congelator lichidele imbuteliate in plastic. Temperaturile extreme duc la eliminarea de dioxina in lichidul continut. Nu consumati apa sau sucul din sticlele “uitate” desfacute mai mult timp.
Nu incalziti in microunde mancarea ce se afla in recipiente de plastic.
Transferati mancarea cumparata in ambalaj din plastic in pungi de hartie, recipiente de ceramica sau sticla pentru pastrare. Daca ati cumparat, de exemplu, branza ambalata in plastic, acasa transferati-o intr-un recipient ceramic, indepartand marginile care au fost in contact cu ambalajul.
Nu spalati la masina de spalat vase recipientele din plastic; folositi spalarea manuala cu apa calduta si detergent delicat.
Cumparati in vrac, ca sa evitati excesul de ambalare in plastic si ca sa economisiti bani.
Cand cumparati hrana conservata, alegeti-o pe cea la borcan, nu la conserva de metal.
Evitati bauturile la doze de aluminiu – in majoritatea bauturilor la doza testate recent in Canada s-au gasit concentratii de BPA, mai ales in bauturile energizante.
Nu folositi de prea multe ori recipiente din plastic. La orice semn de degradare, crapare, invechire – aruncati-le (in tomberoane speciale pentru reciclare).
Hraniti bebelusii din recipiente de portelan, ceramica sau sticla… este adevarat, se sparg usor; o alta solutie pentru “varsta aruncarilor pe jos” ar fi inoxul.
Ca sa evitati ftalatii, plumbul si BPA din jucariile de plastic, incercati sa cumparati jucarii din materiale textile, carton sau lemn.
La restaurant sau terasa, cereti expres sa nu vi se aduca pai impreuna cu bautura comandata.
daca folositi obiecte de plastic in bucatarie, macar innoiti-le – plasticul vechi si degradat emana substante nocive in hrana cu care vine in contact.
Unele dintre aceste reguli sunt greu de aplicat, insa nu imposibil.

Cateva metode de evitare a contaminarii cu BPA la copiii mici (caci ei sunt cei mai expusi) ar fi:
alaptarea la san practicata exclusiv pentru minim 4-6 luni; daca este posibil, alaptarea la san ar trebui practicata in continuare in tot primul an de viata al copilului, alaturi de hrana complementara;
evitarea recipientelor si farfuriilor, bolurilor de plastic transparente (sunt sigure cele mate, opace, din polyethylene (#2 sau HDPE; #4 sau LDPE) sau polypropylene (PP sau #5), caci nu contin BPA). Cat despre PET (#1), Wikipedia il asociaza plasticurilor ce nu contin BPA;
evitarea plasticurilor ce au imprimate pe dosul cutiei simbolurile: #3 (PVC – polyvinyl chloride), #6 (PS – polystyrene) si mai ales #7 (PC – polycarbonate);
adoptati recipientele de sticla ca o alternativa, insa cu precautii vizavi de riscurile de accidentare in caz de spargere;
nu fierbeti sticlele si recipientele din polycarbonate (#7) si nici nu le incalziti in cuptorul cu microunde;
nu spalati recipientele din polycarbonate (#7) in masina de spalat vase.
in locul jucariilor din plastic, indreptati-va atentia spre cele din material textil, lemn sau carton;
evitati pasta de dinti cu fluoride pentru copiii cu varsta sub 5 ani