Cătina stimulează memoria şi ne revigorează fizic şi psihic. (Fotolia)
Liliana Ivan
Proprietăţile terapeutice ale cătinei ( o polivitamină naturală) se regăsesc nu doar în fructe, ci şi în frunze, în tulpini, în ramuri şi în rădăcini. Fructele arbustului se recoltează imediat după coacere, începând cu luna august şi până la lăsarea primului îngheţ.
Numită de specialişti şi „ginsengul românesc", cătina este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, convalescenţii, cei predispuşi la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.
Cătina ne revigorează fizic şi psihic
Cătina are excelente calităţi revigorante. Fructele de cătină conţin o cantitate mare de betacaroten (esenţial pentru vedere), numeroase vitamine (A, C, D, E, P, K şi complexul B-toate vitaminele de la B1 la B9), oligoelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu şi fier), 18 aminoacizi (inclusiv aminoacizii esenţiali), acizi graşi, fitosteroli (hormoni vegetali), ulei esenţial, pigmenţi, acizi graşi şi serotonină, eficientă în terapia antistres. Cătina conţine o cantitate foarte mare de vitamina C, un antioxidant care protejează mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi este un foarte bun stimulent care creşte imunitatea. În plus, acţiunea antioxidantă se datorează şi bogăţiei de vitamina E din compoziţie, (numită şi vitamina tinereţii).
Cura cu suc şi cu boabe, bună pentru anemici
Cătina este un tonifiant pentru întregul organism, foarte eficient în combaterea anemiilor. Deoarece prin prelucrarea termică vitaminele se distrug, nutriţioniştii recomandă consumul sucului de cătină, obţinut din stoarcerea fructelor crude (zilnic câte 15 boabe, un interval de două săptămâni). Seminţele şi coaja fructului, rămasă după stoarcere, trebuie mestecate foarte bine; apoi, acestea trebuie înghiţite. Totodată, pentru organism este eficientă şi cura cu boabe de cătină. Aceasta se face mestecând bine şi apoi înghiţind dimineaţa, pe stomacul gol, un număr de boabe, care creşte progresiv cu câte o boabă pe zi, timp de o lună. Astfel că, în prima zi se înghite o boabă, a doua zi-două boabe, iar după 31 de zile, doza începe să scadă progresiv cu câte o boabă. În ciuda gustului acrişor, fructele, şi mai ales seminţele de cătină, trebuie mestecate foarte bine.
Protejează vasele de sânge
Fructele de cătină au efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular: curăţă pereţii vaselor de sânge, reglează bătăile inimii şi combat stările de nelinişte, specifice bolnavilor coronarieni
Sursă de optimism
Datorită conţinutul bogat de antioxidanţi (vitamine şi minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei. Studiile finalizate recent de cercetătorul britanic A. V. Alshoth dovedesc că în compoziţia cătinei se găseşte un euforizant moderat, care nu produce dependenţă psihică. Alcaloidul (care nu are încă o denumire ştiinţifică) este prezent numai în fructul foarte copt de cătină şi creează o „stare de bine", de automulţumire şi de linişte psihică, stimulând acea zonă din creier care este afectată de plictiseală. „Drogul"din cătină este foarte util persoanelor care trebuie să efectueze munci fizice şi intelectuale de rutină, defavorizând o mare parte a scoarţei cerebrale, avidă de stimuli noi, cât mai variaţi şi inediţi. Specialistul estimează că o cură de 12 luni cu ulei de cătină ar avea un efect benefic asupra creierului „sufocat" de monotonie. Simbolic, efectul acestei cure poate echivala cu starea de bine de care ne bucurăm după un concediu de 40 de zile, potrivit cercetătorului britanic.
Constatare
Rezultatele chestionarelor făcute de psihologi în rândul consumatorilor de cătină demonstrează că 65% din aceştia au renunţat la raţionamentele pesimiste după o cură cu ulei de cătină. Mai mult, s-a constatat o creştere semnificativă a raţionamentelor pozitive pe termen lung.
Cătina stimulează memoria
În urma cercetărilor efectuate de fitoterapeuţii români, s-a descoperit că arbuştii de cătină care cresc la noi în ţară, în comparaţie cu cei din alte ţări europene şi asiatice, au un conţinut foarte ridicat de substanţe nutritive pentru organism. „Cătina, fructul iernii, este eficient pentru imunitate şi pentru memorie. În special în anotimpul rece, cătina, atât de bogată în vitamina C, completează doza zilnică necesară persoanelor anemice şi a celor care depun eforturi fizice şi intelectuale. În anotimpul rece, de asemenea, cardiacii şi convalescenţii este bine să beneficieze din plin de puterea terapeutică a acestor fructe miraculoase", precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie.
Reţetele săptămânii
Cum se prepară, cum se administrează
Ceai tonic pentru memorie
Ingrediente: Trei linguri de fructe de cătină măcinate, două linguri de măceşe măcinate, câte o lingură de frunze de traista ciobanului şi de mătase de porumb.
Preparare: Într-un litru de apă care clocoteşte, adăugaţi plantele şi acoperiţi vasul. După zece minute, strecuraţi ceaiul. Zilnic, beţi câte trei căni, timp de 15 zile, un interval de trei luni.
Infuzie şi ulei, pentru hipertensivi
Specialiştii recomandă infuzia preparată dintr-o linguriţă de fructe mărunţite şi dintr-o cană cu apă clocotită. Ceaiul trebuie să fiarbă două minute. După ce stă acoperit zece minute, licoarea se strecoară; pentru a fi şi mai eficientă, infuzia se îndulceşte cu o linguriţă de miere, dacă nu există contraindicaţii. Se consumă câte trei căni de infuzie pe zi, un interval de cel puţin două luni.
Totodată, şi uleiul de cătină este benefic pentru hipertensivi.
În acest caz, se recomandă un consum constant de ulei de cătină-câte o lingură pe zi. Terapia previne tulburările circulatorii, mai ales hipertensiunea arterială şi tensiunea arterială oscilantă.
De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta.
