Profesor doctor în biochimie, Eugen Giurgiu a fost iniţiat în tainele terapiilor naturiste de academicianul Alexandru Borza "Lupta pentru un climat nepoluat, care să ne asigure un
Profesor doctor în biochimie, Eugen Giurgiu a fost iniţiat în tainele terapiilor naturiste de academicianul Alexandru Borza
"Lupta pentru un climat nepoluat, care să ne asigure un echilibru fizic şi psihic, trebuie dusă de fiecare dintre noi", ne spune profesorul Giurgiu, care se consideră "un terapeut pentru trup şi suflet."
Autor a numeroase cărţi de fitoterapie, profesorul s-a apropiat de plantele medicinale la sfatul academicianului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, care i-a pus în braţe un vraf de cărţi, când l-a găsit îngândurat, pe o bancă, după ce aflase că mama lui are cancer. Mama s-a făcut bine cu tincturile şi trăieşte şi azi, după 40 de ani.
O discuţie cu Eugen Giurgiu este, de fiecare dată, o trecere în revistă a noutăţilor în domeniile fitoterapiei şi nutriţiei. Cu glasul molcom al ardeleanului, cu tactul profesorului care îşi pregăteşte elevii după un studiu original, alcătuit în aşa fel încât interlocutorul să nu uite ceea ce a descoperit din secretele naturii, Eugen Giurgiu poate fi considerat, fără tăgadă, un exemplu pentru contemporanii săi şi pentru generaţiile tinere.
Biochimist, de dragul bunicii
Crescut într-o familie de intelectual (tatăl absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, iar mama - profesoară la Conservatorul "Gheorghe Dima"
, Eugen Giurgiu a fost înconjurat de pasiunea pentru lectură. Dar, în vacanţele şcolare, petrecute la bunici, la Beiuş, el o însoţea pe bunica, o cunoscătoare a plantelor medicinale. Casa bunicilor era mereu învăluită de aroma a zeci de ierburi, care erau puse la uscat sau la macerat, în sticle cu alcool. În "laboratorul" bunicii, Eugen Giurgiu a primit primele lecţii despre terapiile naturiste. Ea mereu îi spunea că o să-l facă un mare chimist.
De multe ori o însoţea pe bunica, de dimineaţa până seara, în împrejurimile Beiuşului, şi se întorceau acasă cu sacii plini de... sănătate. Timpul a trecut şi a venit vremea studenţiei. Şi-ar fi dorit să intre în avocatură, ca şi tatăl său. Faptul că, între timp, acesta devenise decanul facultăţii de Drept l-a împiedicat să dea admitere în instituţia în care tatăl era "şef". A fost probail legea destinului care, ca întotdeauna, conduce din umbră. De dragul bunicii, a făcut, prin urmare, Facultatea de Bio-Chimie. Când studia, o veste rea a căzut ca un trăsnet peste familia Giurgiu: mama avea cancer într-o formă avansată.
Academicianul Borza i-a redat speranţa
Medicii de la Spitalul de Oncologie au recomandat familiei să o ducă acasă pe mama studentului Giurgiu, pentru că nu mai are mult de trăit. Nu mai avea nicio şansă, întrucât suferea de cancer agresiv, suprapus peste o ciroză hepatică. Teoretic, nu putea să supravieţuiască.
Ca orice student clujean, şi Eugen Giurgiu vizita des Grădina Botanică. Răpus de tristeţe, medita asupra nedreptăţii soartei când a fost descoperit de academicianul Alexandru Borza, directorul şi creatorul superbei grădini. Acesta, auzind ce necaz are, i-a pus în braţe un vraf de cărţi despre plantele medicinale şi l-a îndemnat să le studieze, pentru că poate să-şi salveze mama. După ce le-a parcurs, cu sufletul la gură, tânărul student a început să prepare tincturile...
O terapie verificată de propria mamă
Printre plantele pe care le-a folosit în tratamentul salvator s-au numărtat cele descoperite de prof. Parhon, care constatase că există plante care nu se îmbolnăvesc de nicio boală. Cu aceste şapte plante şi curajul pe care ţi-l dă disperarea, Eugen Giurgiu a făcut o tinctură cu ajutorul căreia şi-a tratat mama. Anii au trecut, studiul în laboratorul facultăţii se prelungea până în zori şi tratamentul a fost completat, iar tinctura s-a îmbunătăţit. Rezultatul? Mama sa trăieşte şi acum, după aproape 40 de ani. În curând, ea va trece în categoria nonagenarilor.
Primii paşi spre medicamente ecologice
Ca fitoterapeut, Eugen Giurgiu crede azi în puterea plantelor, dar precizează că ideale sunt doar tincturile din plante. La noi în ţară încă nu avem uscătorii ecologice performante pentru plante, care să nu permită microbilor să pătrundă în compoziţia viitorului ceai. Tinctura de plante este un medicament foarte eficient în orice tratament, fiind un elixir fără germeni patogeni. Prin macerare în alcool, rezultă un produs naturist mai eficient şi mai curat.
Colaborarea cu medicii alopaţi
În orice tratament prescris, Eugen Giurgiu studiază cu atenţie analizele pacientului şi prescripţiile medicului de specialitate. De asemenea, el păstrează legătura cu medicii care acceptă o colaborare cu un fitoterapeut.
Este o practică pe care şi-a însuşit-o de pe vremea prof. Haţieganu, din Cluj, care l-a îndemnat să facă teste pe bolnavii din spitale, pentru ca să poată să urmărească îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor cu afecţiuni grave. Eugen Giurgiu crede tinerii medici de azi pot face specializări în acest domeniu, întrucât suntem una dintre ţările europene foarte bogate în plante medicinale pe care trebuie să le valorificăm.
O tristă constatare
În agendele medicale de odinioară erau prezentate şi medicamente obţinute din plante medicinale, care sunt foarte eficiente în terapia diverselor boli.
Acum, aceste medicamente din plante sunt prezentate numai în cărţi sau broşuri publicitare şi bolnavii se tem de complicaţii. Dar e păcat că bolnavii de azi nu pot cumpăra de oriunde aceste remedii ale naturii.
De pildă, Eugen Giurgiu foloseşte azi 27 de plante pentru a face tinctura împotriva cancerului. Pe lista plantelor miraculoase el ne-a dezvăluit busuiocul, anasonul, nucul, ulmul (frunza şi coaja) menta, salvia, tătăneasa, rostopasca, levănţica, brusturele şi arnica.
Gândul cel bun...
Profesorul Giurgiu e căutat de bolnavi din tot Ardealul şi din străinătate. El are convingerea că, pe lângă analizele de laborator, ar fi necesare şi alte investigaţii legate de diagnostic, întrucât fiecare pacient are dreptul să înveţe să lupte bolile de care suferă în cel mai eficient mod.
Pentru că nu există un medicament care să ne modifice gândirea, noi suntem cei care trebuie să ne adaptăm, să ţinem pasul cu noutăţile medicale şi terapeutice din lumea întreagă.
Alături de tincturi putem adăuga uleiuri medicinale, uleiuri esenţiale, produse ale stupului, fructe şi legume antioxidante. "Cel mai bun medicament este însă gândul cel bun, care ne poate scăpa de toate bolile pământului", spune profesorul Eugen Giurgiu.
UPDATE:
Datele de contact ale domnului Giurgiu:
EUGEN GIURGIU - Str. Aleea Detunata, Bl. D2, sc. A, ap. 19, Alba-Iulia, cod 510064, tel. 0741.92.88.80
http://www.adevarul.ro
Profesor doctor în biochimie, Eugen Giurgiu a fost iniţiat în tainele terapiilor naturiste de academicianul Alexandru Borza
"Lupta pentru un climat nepoluat, care să ne asigure un echilibru fizic şi psihic, trebuie dusă de fiecare dintre noi", ne spune profesorul Giurgiu, care se consideră "un terapeut pentru trup şi suflet."
Autor a numeroase cărţi de fitoterapie, profesorul s-a apropiat de plantele medicinale la sfatul academicianului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, care i-a pus în braţe un vraf de cărţi, când l-a găsit îngândurat, pe o bancă, după ce aflase că mama lui are cancer. Mama s-a făcut bine cu tincturile şi trăieşte şi azi, după 40 de ani.
O discuţie cu Eugen Giurgiu este, de fiecare dată, o trecere în revistă a noutăţilor în domeniile fitoterapiei şi nutriţiei. Cu glasul molcom al ardeleanului, cu tactul profesorului care îşi pregăteşte elevii după un studiu original, alcătuit în aşa fel încât interlocutorul să nu uite ceea ce a descoperit din secretele naturii, Eugen Giurgiu poate fi considerat, fără tăgadă, un exemplu pentru contemporanii săi şi pentru generaţiile tinere.
Biochimist, de dragul bunicii
Crescut într-o familie de intelectual (tatăl absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, iar mama - profesoară la Conservatorul "Gheorghe Dima"
, Eugen Giurgiu a fost înconjurat de pasiunea pentru lectură. Dar, în vacanţele şcolare, petrecute la bunici, la Beiuş, el o însoţea pe bunica, o cunoscătoare a plantelor medicinale. Casa bunicilor era mereu învăluită de aroma a zeci de ierburi, care erau puse la uscat sau la macerat, în sticle cu alcool. În "laboratorul" bunicii, Eugen Giurgiu a primit primele lecţii despre terapiile naturiste. Ea mereu îi spunea că o să-l facă un mare chimist. De multe ori o însoţea pe bunica, de dimineaţa până seara, în împrejurimile Beiuşului, şi se întorceau acasă cu sacii plini de... sănătate. Timpul a trecut şi a venit vremea studenţiei. Şi-ar fi dorit să intre în avocatură, ca şi tatăl său. Faptul că, între timp, acesta devenise decanul facultăţii de Drept l-a împiedicat să dea admitere în instituţia în care tatăl era "şef". A fost probail legea destinului care, ca întotdeauna, conduce din umbră. De dragul bunicii, a făcut, prin urmare, Facultatea de Bio-Chimie. Când studia, o veste rea a căzut ca un trăsnet peste familia Giurgiu: mama avea cancer într-o formă avansată.
Academicianul Borza i-a redat speranţa
Medicii de la Spitalul de Oncologie au recomandat familiei să o ducă acasă pe mama studentului Giurgiu, pentru că nu mai are mult de trăit. Nu mai avea nicio şansă, întrucât suferea de cancer agresiv, suprapus peste o ciroză hepatică. Teoretic, nu putea să supravieţuiască.
Ca orice student clujean, şi Eugen Giurgiu vizita des Grădina Botanică. Răpus de tristeţe, medita asupra nedreptăţii soartei când a fost descoperit de academicianul Alexandru Borza, directorul şi creatorul superbei grădini. Acesta, auzind ce necaz are, i-a pus în braţe un vraf de cărţi despre plantele medicinale şi l-a îndemnat să le studieze, pentru că poate să-şi salveze mama. După ce le-a parcurs, cu sufletul la gură, tânărul student a început să prepare tincturile...
O terapie verificată de propria mamă
Printre plantele pe care le-a folosit în tratamentul salvator s-au numărtat cele descoperite de prof. Parhon, care constatase că există plante care nu se îmbolnăvesc de nicio boală. Cu aceste şapte plante şi curajul pe care ţi-l dă disperarea, Eugen Giurgiu a făcut o tinctură cu ajutorul căreia şi-a tratat mama. Anii au trecut, studiul în laboratorul facultăţii se prelungea până în zori şi tratamentul a fost completat, iar tinctura s-a îmbunătăţit. Rezultatul? Mama sa trăieşte şi acum, după aproape 40 de ani. În curând, ea va trece în categoria nonagenarilor.
Primii paşi spre medicamente ecologice
Ca fitoterapeut, Eugen Giurgiu crede azi în puterea plantelor, dar precizează că ideale sunt doar tincturile din plante. La noi în ţară încă nu avem uscătorii ecologice performante pentru plante, care să nu permită microbilor să pătrundă în compoziţia viitorului ceai. Tinctura de plante este un medicament foarte eficient în orice tratament, fiind un elixir fără germeni patogeni. Prin macerare în alcool, rezultă un produs naturist mai eficient şi mai curat.
Colaborarea cu medicii alopaţi
În orice tratament prescris, Eugen Giurgiu studiază cu atenţie analizele pacientului şi prescripţiile medicului de specialitate. De asemenea, el păstrează legătura cu medicii care acceptă o colaborare cu un fitoterapeut.
Este o practică pe care şi-a însuşit-o de pe vremea prof. Haţieganu, din Cluj, care l-a îndemnat să facă teste pe bolnavii din spitale, pentru ca să poată să urmărească îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor cu afecţiuni grave. Eugen Giurgiu crede tinerii medici de azi pot face specializări în acest domeniu, întrucât suntem una dintre ţările europene foarte bogate în plante medicinale pe care trebuie să le valorificăm.
O tristă constatare
În agendele medicale de odinioară erau prezentate şi medicamente obţinute din plante medicinale, care sunt foarte eficiente în terapia diverselor boli.
Acum, aceste medicamente din plante sunt prezentate numai în cărţi sau broşuri publicitare şi bolnavii se tem de complicaţii. Dar e păcat că bolnavii de azi nu pot cumpăra de oriunde aceste remedii ale naturii.
De pildă, Eugen Giurgiu foloseşte azi 27 de plante pentru a face tinctura împotriva cancerului. Pe lista plantelor miraculoase el ne-a dezvăluit busuiocul, anasonul, nucul, ulmul (frunza şi coaja) menta, salvia, tătăneasa, rostopasca, levănţica, brusturele şi arnica.
Gândul cel bun...
Profesorul Giurgiu e căutat de bolnavi din tot Ardealul şi din străinătate. El are convingerea că, pe lângă analizele de laborator, ar fi necesare şi alte investigaţii legate de diagnostic, întrucât fiecare pacient are dreptul să înveţe să lupte bolile de care suferă în cel mai eficient mod.
Pentru că nu există un medicament care să ne modifice gândirea, noi suntem cei care trebuie să ne adaptăm, să ţinem pasul cu noutăţile medicale şi terapeutice din lumea întreagă.
Alături de tincturi putem adăuga uleiuri medicinale, uleiuri esenţiale, produse ale stupului, fructe şi legume antioxidante. "Cel mai bun medicament este însă gândul cel bun, care ne poate scăpa de toate bolile pământului", spune profesorul Eugen Giurgiu.
UPDATE:
Datele de contact ale domnului Giurgiu:
EUGEN GIURGIU - Str. Aleea Detunata, Bl. D2, sc. A, ap. 19, Alba-Iulia, cod 510064, tel. 0741.92.88.80
http://www.adevarul.ro
