De Lect. Univ. Dr. Ing. Andrei Drăgulinescu
Telefonul mobil este în mod sigur tehnologi
a c
are s-
a răspândit cu ce
a m
ai m
are r
apidit
ate pe supr
af
aţ
a întregului glob (peste 1 mili
ard şi 600 de milio
ane în 2008). În num
ai câţiv
a ani,
acest
a a pătruns în vi
aţ
a fiecărui
a dintre noi, devenind în c
azul celor m
ai mulţi un lucru
apro
ape indispens
abil. Din păc
ate însă, pre
a puţini ştiu s
au conştientize
ază cu
adevăr
at efectele gr
ave pe c
are
acest tip de comunic
are le
are
asupr
a sănătăţii. Ce p
ar
adox! Deşi trăim într-o societ
ate prin excelenţă inform
aţion
ală, cuno
aştere
a adevărului devine tot m
ai dificilă. I
ar
acest lucru se întâmplă m
ai cu se
amă
atunci când
adevărul vine în conflict m
ajor cu profitul. De
acee
a, nu trebuie să ne mirăm că un
a dintre cele m
ai m
ari
af
aceri
ale zilelor no
astre – telefoni
a mobilă – este ocrotită p
atern
al de către m
ass-medi
a. Estimările comerci
ale până în 2011 prevăd vânzări de telefo
ane mobile şi
alte dispozitive wireless în v
alo
are de
aproxim
ativ 250 mili
arde de dol
ari, nem
aivorbind despre costurile convorbirilor.
C
arte
a lect. univ. dr. ing.
Andrei Drăgulinescu constituie din
acest punct de vedere o
adevăr
ată fere
astră către înţelegere
a pericolului pe c
are tehnologi
a telefoniei fără fir îl reprezintă nu num
ai pentru sănăt
ate
a omului d
ar şi pentru întreg biosul. Şi nu
avem în f
aţă un eseu zi
aristic sponsoriz
at de cei interes
aţi de profit ci un studiu ce
are în vedere experimente desfăşur
ate pe p
arcursul
a peste treizeci de
ani de cercet
are ştiinţifică. Douăzeci de cărţi şi 700 de studii ştiinţifice
alcătuiesc bibliogr
afi
a acestei
adevăr
ate enciclopedii
a tot ce implică telefoni
a mobilă.
Atunci când studiile sunt fin
anţ
ate de cei din industri
a telefoniei mobile,
aceste
a nu surprind o rel
aţie semnific
ativă între utiliz
are
a telefo
anelor celul
are şi problemele de sănăt
ate, d
ar
atunci când studiile sunt independente se const
ată o legătură evidentă între cele două fenomene.
Experimentele cit
ate de dr. ing. Drăgulinescu, c
adru did
actic universit
ar,
au d
arul de
a înlătur
a orice îndoi
ală: telefonul mobil este un semnific
ativ f
actor c
ancerigen pentru cei c
are-l folosesc.
Riscul de neurom
acustic, o tumo
are benignă
a nervului
auditiv,
a fost cu 50% m
ai m
are l
a perso
anele c
are
au r
aport
at utiliz
are
a telefo
anelor mobile timp de 6
ani s
au m
ai mult; în plus,
ace
a rel
aţie între dur
at
a de utiliz
are
a telefonului mobil şi
ace
astă tumo
are urme
ază o curbă doză-răspuns. De
asemene
a, riscul
ap
ariţiei tumorilor neuro-epiteli
ale r
are situ
ate în
af
ar
a creierului
a fost m
ai mult decât dubl
at, cee
a ce constituie o creştere semnific
ativă
a riscului, l
a utiliz
atorii de telefo
ane celul
are în comp
ar
aţie cu perso
anele c
are nu
au folosit telefo
ane mobile.
Totod
ată, din m
ai multe c
apitole
ale cărţii deducem c
are sunt mod
alităţile prin c
are ne putem protej
a cât de cât de influenţ
a acestei tehnologii
atât de folosito
are, d
ar pe măsură de nocive:
R
at
a decesului în urm
a c
ancerului cerebr
al în rândul utiliz
atorilor de telefo
ane mobile fără h
ands-free
a fost m
ai m
are decât r
at
a decesului în urm
a c
ancerului cerebr
al în rândul celor c
are
au utiliz
at telefo
ane mobile h
ands-free, c
are er
au ţinute dep
arte de c
apul
acestor
a.
C
arte
a dr. ing.
Andrei Drăgulinescu tr
age un import
ant semn
al de
al
armă privind imp
actul pe c
are telefoni
a mobilă îl
are
asupr
a copiilor. Cr
aniul copiilor este
adânc penetr
at de către energi
a emisă de un telefon celul
ar, b
arier
a sânge-creier c
are proteje
ază creierul de
at
acul toxinelor din sânge po
ate fi compromisă de r
adi
aţiile emise de telefo
anele celul
are, şi, cel m
ai uimitor lucru, r
adi
aţiile din domeniul frecvenţelor r
adio emise de
aceste telefo
ane cree
ază micronuclee în celulele s
angvine, tip de deterior
are genetică cunoscută c
a semn c
ar
acteristic
al c
ancerului.
Astfel po
ate fi explic
ată creştere
a cu 21%
a numărului tumorilor cerebr
ale l
a copii.
C
arte
a se
adrese
ază nu num
ai
acelor
a pentru c
are telefonul mobil reprezintă un instrument princip
al în vi
aţ
a profesion
ală, d
ar şi celor c
are, chi
ar d
acă nu folosesc deloc
ace
astă tehnologie, sunt victimele r
adi
aţiei electrom
agnetice emise de
antenele de telefonie mobilă
ampl
as
ate pe blocurile din m
arile or
aşe.
După m
ai mulţi speci
alişti, câmpurile electrom
agnetice reprezintă, po
ate, cel m
ai m
are pericol cu c
are se confruntă omenire
a în
acest moment. În primul rând,
ap
ar
afecţiunile neuropsihice – senz
aţie de greut
ate în c
ap, obose
ală, irit
are, stări de frică, insomnii şi pierdere
a p
arţi
ală
a memoriei. Pe urmă, se evidenţi
ază durerile de c
ap, durerile c
ardi
ace, insomni
a, stările de obose
ală
av
ans
ată şi irit
abilit
ate, pierderile de memorie, scădere
a atenţiei şi
a concentrării, diminu
are
a motiv
aţiei, nervozit
ate excesivă. Printre tulburările sistemului c
ardiov
ascul
ar se regăsesc distoni
a neurocircul
atorie, hipertensiune
a, presiune
a arteri
ală scăzută.
Este import
ant să
aflăm că în cele m
ai multe dintre ţările dezvolt
ate există o
adevăr
ată revoluţie îndrept
ată împotriv
a antenelor de telefonie mobilă, deşi
acolo legisl
aţi
a este mult m
ai puţin permisivă decât în Români
a. Spre exemplu, în Fr
anţ
a,
atât
asoci
aţiile cât şi primăriile cer micşor
are
a numărului de
antene de telefonie mobilă, în genere
a r
adi
aţiei electro-m
agnetice emise. În Nou
a Zeel
andă, pilonii de telefonie mobilă sunt interzişi pe proprietăţile şcolilor din c
auz
a posibilelor efecte dăunăto
are sănătăţii. În St
atele Unite cetăţenii
au făcut eforturi să blocheze inst
al
are
a de noi piloni de telefonie celul
ară în C
aliforni
a, New Jersey, M
aryl
and, Illinois, D
akot
a de Nord, precum şi în regiunile c
an
adiene Ont
ario şi British Columbi
a. În numero
ase districte este interzisă
ampl
as
are
a de
antene de telefonie mobilă pe
acoperişul şcolilor. De
asemene
a, de multă vreme, în M
are
a Brit
anie pilonii de telefonie mobilă sunt şi m
ai puţin bineveniţi, cee
a ce
a provoc
at dispute în to
ată ţ
ar
a.
Ace
astă re
acţie se înregistre
ază în contextul în c
are pentru
ampl
as
are
a unei
antene de telefonie mobilă se plăteşte până l
a 100 000 de euro pe
an. Ce să m
ai vorbim de Români
a, unde pentru mici rep
ar
aţii
ale blocului se
acceptă
ampl
as
are
a unei
antene c
are
aduce Cernobâlul în c
asele no
astre. Să ne m
ai mirăm de ce în
aceste locuri cresc cu 400, 500% r
at
a îmbolnăvirilor de c
ancer?
De
asemene
a, r
adi
aţi
a emisă de sistemele wireless şi
antenele de telefonie
afecte
ază gr
av dezvolt
are
a cortic
ală
a copiilor, m
ai cu se
amă în cee
a ce priveşte
abilităţile ment
ale superio
are. L
a adult reţelele neuron
ale ce răspund de
aceste procese sunt dej
a configur
ate, de
acee
a modificările
au m
ai
ales o componentă funcţion
ală, în timp ce l
a copii este împiedic
ată însăşi m
aturiz
are
a acestor reţele. C
a at
are,
atenţi
a şi concentr
are
a lor, motiv
aţi
a şi pl
anific
are
a, controlul comport
amentelor şi
al instinctelor nu vor m
ai fi dezvolt
ate norm
al. Din păc
ate,
atât
a timp cât în vecinăt
ate
a locuinţelor şi
a şcolilor se vor
afl
a surse de m
are putere de r
adi
aţie din domeniul microundelor, rezult
atele şcol
are şi perform
anţele intelectu
ale
ale copiilor vor fi
afect
ate într-un gr
ad semnific
ativ.
Ce se po
ate f
ace? În primul rând trebuie să fim m
ai bine inform
aţi privind nocivit
ate
a noilor tehnologii – în c
azul nostru cele r
adi
ative – privind sănăt
ate
a no
astră în gener
al. I
ar în
acest punct, c
arte
a Idolii „fără fir”. Telefoni
a mobilă şi polu
are
a electrom
agnetică este extrem de utilă. Citind-o cu
atenţie, putem
afl
a nu num
ai efectele folosirii telefonului mobil, ci şi mod
alităţile prin c
are putem reduce
aceste efecte: e neces
ar să
apelăm cu mult m
ai multă economie telefonul mobil, reducând convorbirile l
a strictul neces
ar; să folosim h
ands-free-ul, să nu vorbim în mijlo
ace de tr
ansport, când emisi
a telefonului este mult sporită, etc.
L
a fel de import
ant este să luptăm împotriv
a ampl
asării
antenelor de telefonie mobilă s
au de wireless în vecinăt
ate
a c
aselor no
astre,
a şcolilor şi instituţiilor unde ne desfăşurăm
activit
ate
a. Oric
are dintre dumne
avo
astră po
ate f
ace o simplă investig
aţie:
afl
aţi câţi boln
avi de c
ancer,
afecţiuni
autoimune s
au
alte boli gr
ave se înregistre
ază în blocurile pe c
are se
află
antene mobile s
au în blocurile de viz
avi, în comp
ar
aţie cu locuinţe
afl
ate mult m
ai dep
arte de oric
are sursă de microunde. Rezult
atul v
a fi edific
ator.
Să nu ne surprindă f
aptul că ne simţim perm
anent obosiţi, deşi nu
am făcut m
ai nimic, nu ne putem concentr
a atenţi
a şi
avem o imunit
ate scăzută. Să nu ne mirăm că l
a ieşire
a dintr-un m
are or
aş cum este Bucureştiul simţim c
a şi cum ni s-
a lu
at o greut
ate de pe c
ap şi ne liniştim. Polu
are
a electrom
agnetică e, după cum dovedesc studiile, mult m
ai periculo
asă decât celel
alte forme de polu
are. M
ai gr
av este însă că
acest tip de polu
are nu po
ate fi sesiz
at direct, ci do
ar prin efectele s
ale
asupr
a stării de sănăt
ate
a popul
aţiei.
Astfel încât, cei c
are câştigă enorm de pe urm
a folosirii tehnologiilor r
adi
ante pot fo
arte uşor să nege efectul nociv
al
acestei
a. M
ai cu se
amă în condiţiile în c
are-şi permit să plăte
ască milio
ane de dol
ari institutelor de cercet
are c
are f
alsifică
adevărul.
În mod sigur, de polu
are
a electrom
agnetică este
apro
ape imposibil să te m
ai fereşti
astăzi, însă d
acă se v
a m
anifest
a o opoziţie conştientă şi
activă din p
arte
a popul
aţiei,
atunci polu
are
a ar pute
a fi mult diminu
ată. În st
atul Isr
ael, spre exemplu, popul
aţi
a desfăşo
ară o
adevăr
ată vânăto
are de
antene de telefonie mobilă,
astfel că oper
atorii sunt oblig
aţi să c
aute locuri de
ampl
as
are
a antenelor
afl
ate cât m
ai dep
arte de zonele locuite şi chi
ar sunt puşi în situ
aţi
a să cheltui
ască m
ai mult pentru găsire
a unor tehnologii mult m
ai puţin r
adi
ante. D
ar până
a ajunge
acolo, românul trebuie să se informeze cât m
ai bine, să conştientizeze pericolul. În
acest sens recom
andăm c
arte
a de f
aţă c
a un
a dintre cele m
ai bune scrise în domeniu. Po
ate că d
acă
am
acord
a mult m
ai puţină
atenţie inform
aţiilor perverse promov
ate prin m
ass-medi
a astăzi şi ne vom
aplec
a m
ai
atent
asupr
a cărţii de c
alit
ate,
am pute
a trăi o vi
aţă mult m
ai sănăto
asă.
Biofizici
an Virgiliu GHEORGHE,
autorul cărţii Efectele televiziunii
asupr
a minţii um
ane
COPIII ŞI TELEFOANELE MOBILE
Doctorul George C
arlo, fost cercetător‑şef în c
adrul unui
a dintre cele m
ai extinse eforturi re
aliz
ate în lume pentru cercet
are
a sigur
anţei tehnologiei wireless,
a fost
ang
aj
at de industri
a telefo
anelor celul
are pentru
a dovedi că telefo
anele mobile sunt sigure – nu
a putut!
„Unul câte unul, în studiul doctorului C
arlo
au
apărut semne
al
arm
ante: telefo
anele celul
are interferă cu stimul
ato
arele c
ardi
ace, cr
aniul
afl
at în dezvolt
are
al copiilor este
adânc penetr
at de către energi
a emisă de un telefon celul
ar, b
arier
a de sânge din creier c
are îl proteje
ază pe
acest
a împotriv
a at
acului toxinelor po
ate fi compromisă de r
adi
aţiile emise de telefo
anele celul
are, şi, cel m
ai uimitor lucru, r
adi
aţiile din domeniul frecvenţelor r
adio emise de
aceste telefo
ane cree
ază micronuclee în celulele s
angvine, tip de deterior
are genetică cunoscută c
a semn c
ar
acteristic
al c
ancerului.”1
I
ată câtev
a im
agini c
are nu reprezintă, după cum v‑
aţi pute
a închipui, creierul unor perso
ane după ce
au consum
at droguri, ci creierul copiilor noştri în timp ce vorbesc l
a telefonul mobil!
Copiii sunt m
ai susceptibili l
a deteriorări genetice deo
arece ţesuturile din creierul lor sunt încă în creştere, i
ar celulele lor se divid r
apid. Distrugerile m
ateri
alului genetic în celulele
afl
ate în creştere conduc l
a întrerupere
a funcţionării celulelor, mo
arte
a acestor
a, dezvolt
are
a tumorilor şi deterior
are
a sistemului imunit
ar şi
a sistemului nervos. M
ai mult, sistemele de protecţie c
are permit
ad
apt
are
a l
a at
acuri de orice fel din p
arte
a mediului nu sunt încă dezvolt
ate complet l
a copii. În creier, spre exemplu,
aceste sisteme se dezvoltă şi cresc până l
a vârst
a de 20 de
ani.
M
are
a susceptibilit
ate
a copiilor şi
adolescenţilor l
a tipurile de riscuri pentru sănăt
ate,
arăt
ată
acum de d
atele ştiinţifice despre r
adi
aţiile din domeniul microundelor, cumul
ată cu pătrundere
a semnific
ativ m
ai m
are
a acestor r
adi
aţii în creierul copiilor, necesită o
acţiune imedi
ată pentru
a‑i protej
a pe copii.
Un studiu recent re
aliz
at în M
are
a Brit
anie
ar
ată că 87% dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 şi 16
ani deţin propriile lor telefo
ane mobile, i
ar 40% dintre ei îşi petrec zilnic 15 minute s
au m
ai mult vorbind l
a telefo
anele lor celul
are. Un f
apt şi m
ai tulburător este că 70% dintre
aceşti copii
au
afirm
at că nu vor renunţ
a l
a folosire
a telefonului mobil nici chi
ar d
acă Guvernul le v
a recom
and
a ace
ast
a. Se estime
ază că numărul de utiliz
atori de telefo
ane mobile din între
ag
a lume este de 2 mili
arde de perso
ane; 500 de milio
ane dintre ei sunt copii.
Radiaţiile emise de telefoanele mobile şi riscul apariţiei leucemiei la copii
O
an
aliză
a efectelor câmpurilor electrom
agnetice (şi în p
articul
ar
ale r
adi
aţiilor emise de telefo
anele mobile), folosind d
atele provenind de l
a nouă studii diferite,
a ajuns l
a rezult
atul că, în c
azul copiilor expuşi l
a m
ai mult de 4mG există o prob
abilit
ate de două ori m
ai m
are c
a aceşti
a să se îmbolnăve
ască de leucemie.
„Nivelul semnific
aţiei pe c
are o prezintă excesul de risc l
a expuneri ridic
ate f
ace c
a simpl
a întâmpl
are să reprezinte o explic
aţie fo
arte improb
abilă”,
a conchis o echipă intern
aţion
ală
alcătuită din epidemiologi dintre cei m
ai de se
amă, în numărul din septembrie 2000
al prestigio
asei reviste British Journ
al of C
ancer (83, p. 692‑698, 2000). Condusă de Dr.
Anders
Ahlbom de l
a Institutul K
arolinsk
a din Stockholm, echip
a c
are
a efectu
at studiul include pe doctorii Nichol
as D
ay din M
are
a Brit
anie, M
ari
a Feychting din Suedi
a, M
arth
a Linet din S.U.
A., M
ary McBride din C
an
ad
a, Jörg Mich
aelis din Germ
ani
a, Jørgen Olsen din D
anem
arc
a, Tore Tynes din Norvegi
a şi Pi
a Verk
as
alo din Finl
and
a, fiec
are dintre ei conducând câte un studiu import
ant în propri
a lor ţ
ară.
Aceste rezult
ate sunt simil
are cu cele
anunţ
ate cu un
an în
ainte de Dr. S
ander Greenl
and de l
a Universit
ate
a C
aliforni
a din Los
Angeles (vezi Microw
ave News, septembrie/octombrie 1999), într‑o
an
aliză c
are
a combin
at de
asemene
a rezult
atele m
ai multor studii. „Rezult
atele sunt fo
arte
asemănăto
are. Sunt mult m
ai
asemănăto
are decât ne‑
am fi putut
aştept
a,
având în vedere modurile diferite în c
are
au fost re
aliz
ate
aceste studii”,
a decl
ar
at Greenl
and pentru Microw
ave News în septembrie 2000.3
Cei m
ai competenţi o
ameni de ştiinţă
acuză comp
aniile de telefonie mobilă că pun în pericol sănăt
ate
a tinerilor prin ofertele c
are îi vize
ază
Firmele de telefonie mobilă îşi i
au în mod cinic c
a public ţintă copiii, deşi
aceşti
a sunt cei m
ai sensibili l
a r
adi
aţii,
a decl
ar
at unul din cei m
ai de se
amă o
ameni de ştiinţă. Sir Willi
am Stew
art, c
are
a condus un
a dintre cele m
ai v
aste investig
aţii din lume
asupr
a sigur
anţei telefo
anelor mobile,
a afirm
at că cei c
are‑i încur
aje
ază pe copiii sub 16
ani să cumpere telefo
ane mobile sunt irespons
abili.4
Copii nenăscuţi afectaţi de radiaţiile emise de telefoanele mobile
Posibilit
ate
a ace
ast
a creşte
atunci când dispozitivele sunt purt
ate
apro
ape de locul în c
are se
află embrionul s
au fătul. O
amenii de ştiinţă
au
accentu
at f
aptul că embrionul s
au fătul nu trebuie expus l
a r
adi
aţii din domeniul r
adiofrecvenţelor (RF), precum sunt cele emise de telefonul mobil.
Rezult
atele cercetărilor public
ate continuă să
ar
ate înţelegere
a gener
ală că expunere
a o
amenilor l
a r
adi
aţii RF po
ate produce efecte de distrugere genetică.
Aceste efecte includ distrugere
a cromozomilor, deterior
are
a ADN‑ului, c
ancer, pierdere
a memoriei ş.
a.5
„Telefoanele mobile mi‑au ucis fiica”
O m
amă lovită de durere
a afirm
at că r
adi
aţiile de l
a telefonul mobil
au provoc
at mo
arte
a fiicei s
ale
adolescente.
Blond
a S
am
anth
a Miller, în vârstă de 17
ani, îşi petrece
a fiec
are moment liber vorbind cu prietenul ei şi cu
amicele ei l
a telefonul mobil cumpăr
at cu doi
ani în
ainte. Însă f
at
a a început să se plângă de dureri de c
ap
acute. Consult
ată de un speci
alist,
a fost di
agnostic
ată cu o tumo
are cerebr
ală în p
arte
a stângă
a c
apului – ex
act
acolo unde ţine
a telefonul mobil l
a ureche. S
am
anth
a a fost doborâtă de form
a ce
a m
ai severă de tumo
are – gliobl
astom multiform. Şi‑
a petrecut ultimele ei săptămâni de vi
aţă imobiliz
ată într‑un sc
aun cu rotile. S
am
anth
a a murit în spit
al.
M
am
a ei, J
anet,
a decl
ar
at: „Er
a fo
arte vorbăre
aţă, plină de vi
aţă şi deschisă, şi telefonul ei sun
a încontinuu. Însă dintr‑o d
ată
a început să
aibă dureri de c
ap şi se simţe
a tot m
ai rău. Îmi rupe
a inim
a să o văd
aş
a.
Am pierdut o fiică minun
ată.
Acum e pre
a târziu pentru e
a, d
ar
aş vre
a c
a ceil
alţi, şi în speci
al copiii, să fie conştienţi de pericol. De când s‑
a întâmpl
at
ast
a, toţi din f
amili
a no
astră
au încet
at să m
ai folose
ască telefo
ane mobile.”6
Guvernul Marii Britanii interzice telefoanele celulare în toate şcolile
În noiembrie 2003, învăţătorii brit
anici
au primit dispoziţi
a din p
arte
a guvernului de
a interzice elevilor folosire
a telefo
anelor mobile, în condiţiile creşterii temerilor leg
ate de sigur
anţ
a pe c
are o prezintă
aceste
a. Secret
arul de st
at pentru educ
aţie
al M
arii Brit
anii, D
avid Blunkett,
a afirm
at că telefo
anele mobile nu trebuie folosite de elevii sub 16
ani decât în c
azuri de urgenţă.
Ace
astă dispoziţie guvern
ament
ală
a fost d
ată după public
are
a, în
acel
aşi
an,
a rezult
atelor investig
aţiilor conduse de fostul cercetător‑şef
al guvernului, Sir Willi
am Stew
art.
Acest
a a atr
as
atenţi
a asupr
a susceptibilităţii m
ai ridic
ate
a copiilor l
a efectele neg
ative
ale r
adi
aţiilor, din pricin
a f
aptului că sistemul lor imunit
ar nu este încă dezvolt
at complet.7
Radiaţiile din domeniul frecvenţelor radio şi autismul la copii
Studii din 2004
au suger
at posibilit
ate
a unei
asocieri între expunere
a fet
ală/neon
at
ală l
a r
adi
aţii electrom
agnetice din domeniul frecvenţelor r
adio şi incidenţ
a crescută
a sindr
omului
ASD (
Autism Spectrum Disorders).
D
atele epidemiologice obţinute indică o creştere dr
am
atică
a sindr
omului
ASD. Rezult
atele cele m
ai recente indică o incidenţă
a acestui
a de
aproxim
ativ un c
az l
a fiec
are 500 de copii. Totuşi, etiologi
a autismului urme
ază să fie determin
ată.
D
atele obţinute sugere
ază o posibilă corel
aţie între incidenţ
a autismului şi o toxină din mediu nelu
ată în consider
are până
acum. F
aptul că r
adi
aţi
a din domeniul frecvenţelor r
adio este o subst
anţă biologic
activă reprezintă un f
apt gener
al
accept
at de comunit
ate
a ştiinţifică. De
asemene
a este recunoscut f
aptul că în ultimii douăzeci de
ani o
amenii
au devenit expuşi pretutindeni l
a r
adi
aţiile din domeniul frecvenţelor r
adio, în vreme ce
astfel de expuneri er
au destul de r
are în
ainte
a acestei perio
ade.8
[i]Creştere
a numărului de c
ancere
ale creierului l
a copii d
atorită utilizării de către
aceşti
a a telefo
anelor mobile[/i]
Unul dintre episo
adele TV
ale emisiunii
austr
aliene
A Current
Aff
air l‑
a avut în prim pl
an pe unul dintre cei m
ai de se
amă (şi unul dintre cei m
ai cur
ajoşi) neurochirurgi
austr
alieni, dr. Ch
arlie Teo.
Acest
a a recunoscut că
ace
astă creştere
al
arm
antă din ultimii
ani
a numărului c
ancerelor l
a creier
ale copiilor po
ate fi pusă în legătură cu folosire
a de către
aceşti
a a telefo
anelor mobile, precum şi cu expunere
a acestor
a l
a alte surse de câmp electrom
agnetic.
Dr. Ch
arlie Teo, îngrijor
at de st
atisticile c
are
au
arăt
at o creştere cu 21%
a numărului tumorilor cerebr
ale
ale copiilor,
a efectu
at cercetări despre efectul r
adi
aţiilor emise de telefo
anele mobile şi în gener
al de r
adi
aţiile electrom
agnetice
asupr
a acestor st
atistici, şi
a l
ans
at un
avertisment către părinţi.
Dr. Teo este
acum
atât de prec
aut, încât f
aptul că fiic
a s
a de doisprezece
ani posedă un telefon mobil reprezintă un punct dureros în f
amilie. „
Argumentul ei c
a să mă convingă să‑şi i
a un telefon mobil
a fost că există
anumite beneficii, m
ai
ales în situ
aţii de urgenţă, d
ar mi‑
a promis că v
a fi înţele
aptă şi v
a folosi întotde
aun
a f
acilit
ate
a oferită de căşti”,
a afirm
at el.
Dr. Teo
are to
ate motivele să fie îngrijor
at, în urm
a rezult
atelor studiilor c
are
ar
ată legătur
a dintre r
adi
aţiile electrom
agnetice şi tumorile cerebr
ale. Şi, fără
a căut
a cu orice preţ să fie
al
armist, vre
a să‑i f
acă pe o
ameni conştienţi în speci
al de efectele
asupr
a copiilor.
De
asemene
a, sen
ato
are
a Lyn
Allison, c
are
a cercet
at timp de un
an rezult
atele obţinute de o
amenii de ştiinţă,
a decl
ar
at că studiile re
aliz
ate
ar
ată că „în ultimii douăzeci de
ani s‑
a înregistr
at o creştere de 21%
a numărului de tumori cerebr
ale l
a copii”,
adăugând că „
ace
astă perio
adă de douăzeci de
ani coincide cu perio
ad
a de când
au început să fie folosite telefo
anele mobile.” I
ar grosime
a cr
aniului unei perso
ane, în conformit
ate cu studiile ştiinţifice citite de sen
ato
are
a Allison, este un criteriu de distingere
a unor nivele diferite de vulner
abilit
ate. „O
amenii de ştiinţă spun că grosime
a cr
aniului copiilor este elementul c
are f
ace diferenţ
a, deo
arece este m
ai subţire în comp
ar
aţie cu cel
al
adulţilor şi conţine m
ai mult fluid cerebr
al, cee
a ce înse
amnă că r
adi
aţiile emise de telefo
anele mobile pot străb
ate creierul cu m
ai multă uşurinţă”,
afirmă e
a.
Dr. Teo oferă şi exemple concrete de p
acienţi
ale căror tumori sunt
asoci
ate folosirii de către
aceşti
a a telefo
anelor mobile: „
Atunci când p
acienţii boln
avi de c
ancer vin l
a mine, pun următo
are
a întreb
are celor m
ai mulţi dintre ei: Tumo
are
a t
a este loc
aliz
ată în p
arte
a dre
aptă
a creierului, este chi
ar în zon
a afl
ată de
asupr
a urechii; poţi să‑mi spui d
acă te‑
ai expus m
ai mult decât m
ajorit
ate
a perso
anelor l
a r
adi
aţiile emise de telefo
anele mobile?, şi
am fost surprins să primesc de l
a cei m
ai mulţi dintre ei următorul răspuns: D
a,
am folosit telefonul mobil continuu în ultimii ş
apte
ani şi
am
apro
ape mereu telefonul lipit de ureche pe
ace
a p
arte,
adică
acolo unde
a apărut tumo
are
a.”
Geoff şi Denise O’Connell din C
anberr
a şi‑
au pierdut fiic
a în vârstă de ş
apte
ani, Kessie, din c
auz
a unei tumori cerebr
ale. Propriile lor cercetări ştiinţifice pe c
are le‑
au efectu
at i‑
au făcut conştienţi de riscurile
asoci
ate expunerii l
a r
adi
aţiile câmpurilor electrom
agnetice.9
Cancerul cavităţii bucale şi folosirea telefoanelor mobile de către copii
John H
amburger, conferenţi
ar l
a Birmingh
am Dent
al Hospit
al,
a atr
as
atenţi
a asupr
a unei creşteri
a numărului de c
ancere
ale c
avităţii buc
ale în rândul copiilor şi
adolescenţilor.
Fum
atul şi băutur
a în exces sunt f
actorii c
are sunt de obicei
asoci
aţi cu creştere
a riscului de
a cont
act
a c
ancer
al c
avităţii buc
ale, şi pot fi implic
ate în creştere
a numărului de c
ancere în rândul
adolescenţilor, însă este fo
arte puţin prob
abil c
a aceşti f
actori să constituie motivul pentru nivelele ridic
ate
ale incidenţei
acestor c
ancere în rândul copiilor.
Eileen O’Connor din Sutton Coldfield este convinsă că
ace
astă creştere
a numărului c
ancerelor l
a copii este mult m
ai prob
abil c
auz
ată de folosire
a telefo
anelor mobile. Copiii nu
ascultă de recom
andările Dep
art
amentului Sănătăţii de
a‑şi folosi telefo
anele mobile do
ar în situ
aţii de urgenţă, şi sunt deseori utiliz
atori „înrăiţi” de telefo
ane mobile.10
Preocupări speciale legate de folosirea de către copii a telefoanelor mobile
În 1999, Guvernul M
arii Brit
anii
a instituit un grup independent de experţi, „Grupul Stew
art”, pentru
a ex
amin
a posibilele efecte
asupr
a sănătăţii
ale telefo
anelor mobile, st
aţiilor de b
ază şi tr
ansmiţăto
arelor. Ei
au conchis în
aprilie 2000 că, punând în b
al
anţă dovezile curente,
aceste
a nu
au suger
at că tehnologi
a telefoniei mobile
ar cre
a un risc
asupr
a sănătăţii popul
aţiei M
arii Brit
anii. Totuşi, ei
au
atr
as
atenţi
a că golurile din cunoştinţele prezente
ar
ată că nu este posibil să
afirmăm în st
adiul
actu
al că expunere
a nu prezintă potenţi
ale efecte
adverse
asupr
a sănătăţii, şi
astfel este neces
ară o
abord
are de prec
auţiune. Luând în consider
are în speci
al numărul în creştere de copii ce utilize
ază telefo
ane mobile, comisi
a a afirm
at:
„D
acă există efecte
adverse
asupr
a sănătăţii c
are
acum nu sunt recunoscute, provenite de l
a utiliz
are
a telefo
anelor mobile, copiii pot fi m
ai vulner
abili din c
auz
a sistemului lor nervos
afl
at în dezvolt
are,
a absorbţiei m
ai m
ari de energie în ţesuturile c
apului… şi
a timpului de vi
aţă m
ai m
are
al expunerii. În spiritul
abordării no
astre preventive, considerăm că utiliz
are
a pe sc
ară l
argă
a telefo
anelor mobile de către copii pentru
apeluri neesenţi
ale trebuie descur
aj
ată. Recom
andăm de
asemene
a c
a industri
a telefoniei mobile să se
abţină de l
a promov
are
a utilizării telefo
anelor mobile de către copii.”
În 8 decembrie 2000,
Ac
ademi
a Germ
ană de Pedi
atrie
a public
at o decl
ar
aţie ce îi sfătui
a pe părinţi să restricţioneze utiliz
are
a de către copiii lor
a telefo
anelor mobile şi solicit
a limite m
ai stricte de expunere l
a r
adi
aţiile din domeniul microundelor. „Folosire
a neneces
ară, frecventă şi extinsă trebuie să fie puternic descur
aj
ată. Copiii
au cu
adevăr
at nevoie de telefo
anele lor mobile pentru
a comunic
a fo
arte r
ar, în situ
aţii excepţion
ale”,
a afirm
at
Ac
ademi
a. E
a a sfătuit c
a toţi utiliz
atorii de telefo
ane mobile să efectueze convers
aţii „cât m
ai scurte posibil”, i
ar în c
azul copiilor se impun prec
auţii supliment
are,
având în vedere „riscurile speci
ale
asupr
a sănătăţii”
asoci
ate cu condiţi
a lor de org
anisme în creştere.
Între cercetările privind un număr sporit de efecte
adverse
asupr
a sănătăţii copiilor în urm
a expunerii l
a r
adi
aţii din domeniul r
adiofrecvenţelor, este consider
at cel m
ai import
ant un studiu din Letoni
a efectu
at pe un număr de 966 de copii şcol
ari, o p
arte dintre ei concepuţi, născuţi şi crescuţi în zon
a unei st
aţii r
ad
ar ruseşti. Funcţiile motorii, memori
a şi
atenţi
a au diferit semnfic
ativ între cei expuşi şi cei ce nu
au fost expuşi. Copiii ce
au locuit în vecinăt
ate
a st
aţiei
ave
au o memorie şi o
atenţie m
ai puţin dezvolt
ate, timpul lor de re
acţie er
a m
ai lent, i
ar rezistenţ
a lor fizică er
a scăzută.
Autorii studiului
au propus ipotez
a că
aceste efecte
adverse sunt rezult
atele efectelor cronice
ale r
adi
aţiei electrom
agnetice (Kolodynski, 1996).
Într‑un studiu
al Sen
atului
Austr
aliei din 2001, şeful Centrului CSIRO de Telecomunic
aţii şi Fizică Industri
ală, Gerry H
add
ad,
a avertiz
at că noile st
and
arde de expunere din domeniul telecomunic
aţiilor c
are
au fost proiect
ate nu
au prevăzut un nivel suficient de ridic
at de protecţie, în p
articul
ar în legătură cu copiii. H
add
ad
a afirm
at: „Restricţion
aţi utiliz
are
a telefo
anelor mobile de către copii l
a convorbirile esenţi
ale… Un principiu de prec
auţie constituie o idee bună.” H
add
ad şi‑
a exprim
at nemulţumire
a că nu s‑
a ţinut cont de punctul de vedere
al CSIRO în formul
are
a noilor st
and
arde de emisie c
are
au omis să
avertizeze că trebuie restricţion
ată folosire
a telefo
anelor mobile de către copii.”11
Copiii şi telefoanele mobile… Există vreun risc pentru sănătate? Necesitatea de a lua precauţii suplimentare
Pe d
at
a de 3 m
artie 2003,
Agenţi
a Americ
ană de Protecţie
a Mediului (EP
A)
a propus noi linii directo
are pentru ev
alu
are
a riscurilor de c
ancer în c
azul copiilor, întemei
ate pe f
aptul că copiii pot fi de 10 ori m
ai vulner
abili decât
adulţii l
a riscul de c
ancer în urm
a expunerii l
a un domeniu l
arg de subst
anţe chimice.
Ace
ast
a este prim
a d
ată când EP
A a lu
at în consider
are diferenţele dintre
adulţi şi copii în ev
alu
are
a riscurilor de c
ancer în urm
a expunerilor chimice. EP
A consideră chestiune
a expunerii chimice
atât de semnific
ativă, încât
a el
abor
at un ghid sep
ar
at despre riscul c
ancerului l
a copii, deo
arece expunere
a l
a subst
anţe chimice mut
agene po
ate fi semnific
ativ m
ai periculo
asă în c
azul copiilor.
L
a prim
a vedere,
aceste consider
aţii pot păre
a irelev
ante pentru c
azul utilizării de către copii
a telefo
anelor mobile, până ne dăm se
am
a de f
aptul că există de
asemene
a un număr însemn
at de dovezi ştiinţifice, dintre c
are o p
arte sunt ex
amin
ate în
ace
astă lucr
are, c
are indică f
aptul că copiii pot fi mult m
ai vulner
abili decât
adulţii l
a efectele
asupr
a sănătăţii în urm
a expunerii l
a r
adi
aţi
a din domeniul microundelor emisă de telefo
anele mobile.
Noile linii directo
are propuse de EP
A ar pute
a servi c
a un semn
al de
al
armă. Ele sublini
ază că trebuie
acord
ată o grijă supliment
ară pentru
a‑i protej
a pe tineri
atunci când dovezile pe c
are le
avem indică un risc crescut pentru sănăt
ate din p
arte
a agentului de mediu, fie el de n
atură chimică, microunde, s
au
alţi f
actori posibili.
Este îngrijorăto
are posibilit
ate
a pentru copii de
a întâmpin
a riscuri sporite pentru sănăt
ate în urm
a folosirii telefo
anelor mobile, ţinând cont de f
aptul că grupul de utiliz
atori
ai telefo
anelor mobile c
are creşte cel m
ai r
apid este
alcătuit din copii şi tineri.
Ace
astă creştere este în mod
activ încur
aj
ată de comp
aniile de recl
ame profesion
ale din c
adrul industriei de telefonie mobilă, c
are ridică în slăvi c
ar
acterul indispens
abil
al telefo
anelor pentru stilul lor de vi
aţă. S‑
ar păre
a că, în go
an
a nebună
a corpor
aţiilor de
a‑şi spori l
a m
aximum profiturile,
aceste corpor
aţii
au lăs
at l
a o p
arte prudenţ
a în f
avo
are
a profiturilor pe termen scurt. Există, oricum, costuri pe termen lung, i
ar
aceste
a constituie obiectivul centr
al
al
acestui
articol.
În c
adrul perm
anentului
at
ac m
asiv
al recl
amelor pentru telefo
anele mobile, produs de
acele
aşi corpor
aţii de rel
aţii publice tr
ansn
aţion
ale c
are m
ai în
ainte ne‑
au d
at
acele person
aje încântăto
are de desene
anim
ate precum „Joe C
amel” pentru industri
a tutunului, nu se
aude niciun cuvânt de
avertiz
are. Cu to
ate
aceste
a, în comunit
ate
a ştiinţifică există tot m
ai multe voci
ale experţilor c
are solicită prudenţă, pentru că, d
acă utiliz
are
a telefo
anelor mobile produce efecte dăunăto
are
asupr
a sănătăţii, copiii sunt primii c
are vor fi
afect
aţi şi c
are vor plăti cel m
ai m
are preţ. De dr
agul sănătăţii viito
are
a copiilor noştri, trebuie să
acordăm m
are
atenţie
acestor voci şi să limităm folosire
a de către copii
a telefo
anelor mobile.
Istoria unui caz: Walt Disney Co.
Un exemplu nefericit
al felului în c
are în mod deliber
at tinerii sunt lu
aţi drept ţintă
a fost investig
at de către revist
a tehnică „Microw
ave News” din New York. În numărul din m
ai/iunie 2002 s‑
a menţion
at că în noiembrie 2002, chi
ar în momentul în c
are
ABC News er
a pe punctul de
a tr
ansmite un progr
am în c
are se prezent
a îngrijor
are
a asupr
a folosirii telefo
anelor mobile de către copii, Comp
ani
a W
alt Disney
a anunţ
at că nu v
a m
ai permite c
a person
ajele re
ale de desene
anim
ate să m
ai fie folosite pentru l
ans
are
a pe pi
aţă
a telefo
anelor mobile.
ABC este o fili
ală
a comp
aniei W
alt Disney. Un purtător de cuvânt
al comp
aniei Disney
a spus în momentul
acel
a că nou
a politică v
a rămâne în vigo
are „până când vom
ave
a o dov
adă sigură c
are să st
abile
ască
absenţ
a oricărui risc
asupr
a sănătăţii” şi că „bunăst
are
a clienţilor noştri este priorit
ate
a no
astră”.
L
a început
ace
ast
a păre
a o poziţie respons
abilă
a comp
aniei Disney, d
ar
a fost dem
asc
ată c
a o ipocrizie în numărul din iulie/
august 2002
al revistei „Microw
ave News”:
„Disney şi Motorol
a f
ac echipă pentru
a c
apt
a pi
aţ
a de electronice
a clienţilor cu vârste între 6 şi 12
ani. Ei vor introduce primele produse – un „two‑w
ay r
adio”12 şi un telefon cordless de 2,45 GHz – în to
amnă [2002], şi vor fi urm
ate de
alte produse în
anul următor. Motorol
a afirmă că
ap
ar
atele port
abile vor
ave
a o sferă de cuprindere de până l
a două mile. I
ar către sfârşitul lui iulie 2002, comp
ani
a Disney
a anunţ
at că v
a l
ans
a un serviciu c
are v
a permite clienţilor din T
aiw
an să desc
arce im
agini cu Mickey, Don
ald şi Goofy pe ecr
anele telefo
anelor lor mobile. În 2000 Disney făgăduise să nu permită c
a person
ajele s
ale să fie folosite pe telefo
anele celul
are «până când nu v
a exist
a o dov
adă sigură c
are să demonstreze
absenţ
a oricărui risc pentru sănăt
ate»”. Disney
a re
afirm
at recent
acest
ang
aj
ament, în revist
a Microw
ave News.
Singur
a concluzie pe c
are o putem tr
age de
aici este că, în vreme ce toţi o
amenii de ştiinţă c
are cercete
ază efectele telefo
anelor mobile
asupr
a sănătăţii nu pot încă să răspundă
aşteptărilor pe c
are le ridică riscurile pentru sănăt
ate, Disney
a găsit „dov
ad
a sigură c
are st
abileşte
absenţ
a oricărui risc de sănăt
ate.” Veşti noroco
ase pentru comp
ani
a Disney, pentru că
acum ei pot merge m
ai dep
arte cu nou
a aventură
a telecomunic
aţiilor, în p
arteneri
at cu comp
ani
a Motorol
a – model de cercet
are cu
adevăr
at independentă.
Acest lucru constituie un serios conflict de interese d
acă Motorol
a asigură „dovezi
ale lipsei de risc”, i
ar în
acel
aşi timp intră într‑o
aventură m
ajoră de c
apit
al cu Disney.
C
a să fim cinstiţi cu Disney,
administr
atorii lor
au primit prob
abil do
ar opiniile firmei Motorol
a despre sigur
anţ
a utilizării de către copii
a telefo
anelor mobile şi
ar pute
a să nu fie conştienţi că ştiinţ
a nu este do
ar în
alb şi negru, după cum
au fost ei dirij
aţi să cre
adă. Ţinând se
am
a că Disney
are o influenţă semnific
ativă
asupr
a multor milio
ane de copii, posibilit
ate
a c
a aceşti copii să fie vătăm
aţi de telefo
anele mobile trebuie să fie serios lu
ată în consider
are.
Devin copiii dependenţi de telefonul mobil?
A fost o vreme când telecomunic
aţiile dintre copii er
au efectu
ate cu
ajutorul
a două cutii de conserve leg
ate cu sfo
ară s
au, în c
azul unor
a m
ai norocoşi, cu un
ap
ar
at w
alkie‑t
alkie. D
ar
astăzi telefonul mobil
a devenit omniprezent pe terenul de jo
acă din şcoli, chi
ar şi unii copii de cinci
ani
având telefo
ane proprii. O comp
anie din
Angli
a re
alize
ază telefo
ane mobile speci
al destin
ate copiilor preşcol
ari,
având un design în formă de ursuleţ. În
Austr
ali
a, trei sferturi dintre copiii cu vârste între 12 şi 14
ani
au telefon celul
ar, i
ar procentul
ajunge
apro
ape de 90%
atunci când
ajung l
a vârst
a de 15
ani, conform d
atelor oferite de
Austr
ali
an Communic
ations
and Medi
a Authority.
Cei m
ai mulţi părinţi
aduc c
a argument pentru cumpăr
are
a de telefo
ane mobile pentru copiii lor f
aptul că se simt fo
arte liniştiţi d
atorită posibilităţii pe c
are o
au
astfel de
a fi în cont
act cu copiii lor în orice moment. „To
ate cercetările privind
ace
astă tendinţă sugere
ază că părinţii cred că pot îmbunătăţi sigur
anţ
a şi protecţi
a copiilor lor dându‑le un telefon mobil”, spune R
and
al M
arkey de l
a Asoci
aţi
a Austr
ali
ană de Telecomunic
aţii Mobile.
Acest punct de vedere este susţinut de unul dintre cele m
ai recente studii despre folosire
a telefonului mobil, re
aliz
at în rândul tinerilor de către Comisi
a NSW pentru Copii şi Tineri. După interviev
are
a a 1.500 de copii,
autorii studiului
au
ajuns l
a concluzi
a că
apro
ape întotde
aun
a părinţii sunt cei c
are decid să le de
a copiilor telefo
ane mobile – pentru
a‑i cont
act
a „în c
az de urgenţă”.
Alt motiv
a fost că un telefon mobil le‑
ar oferi m
ai multă independenţă.
Totuşi,
ace
astă tendinţă
a cre
at îngijorări. În septembrie 2008, un om de ştiinţă suedez, Lenn
art H
ardell,
a afirm
at că tinerii şi copiii sunt de cinci ori m
ai predispuşi l
a c
ancer cerebr
al d
acă sunt utiliz
atori de telefon mobil.
Psihologii
au
avertiz
at că cei mici
ajung să fie pre
a mult leg
aţi de telefonul lor –
adică „dependenţi de telefon”. Ei
au suger
at de
asemene
a că
aceşti
a nu sunt pregătiţi să înţele
agă respons
abilităţile fin
anci
are ce decurg din folosire
a telefonului mobil. Mulţi copii pot
ajunge l
a note de pl
ată uri
aşe. Dr. Nin
a Weer
akkody de l
a Universit
ate
a De
akin
a studi
at implic
aţiile fin
anci
are
ale utilizării de către copii
a telefo
anelor mobile. „
Ace
ast
a po
ate fi o problemă fo
arte serio
asă pentru unii copii,
ale căror note de pl
ată se ridică până l
a 500 de dol
ari pe lună. Ei nu‑şi d
au se
am
a cât de mult cheltuiesc.
Ace
ast
a po
ate duce l
a d
atorii const
ante, l
a o situ
aţie fin
anci
ară fo
arte pro
astă pe c
are ei o vor perpetu
a în vi
aţ
a de
adult, de exemplu în privinţ
a cărţilor de credit.”
Dependenţ
a de telefonul mobil
a dus l
a c
azuri precum
acest
a: doi
adolescenţi sp
anioli
au
ajuns în centrul
atenţiei lumii întregi în iunie 2008, când
au fost intern
aţi într‑o clinică de boli mint
ale pentru „dependenţă de telefon”. Copiii, în vârstă de 12 şi 13
ani,
au fost trimişi
acolo de părinţii lor, c
are spune
au că ei nu pute
au să‑şi îndepline
ască
activităţile lor obişnuite fără telefo
anele mobile şi petrece
au l
a telefon ş
ase ore pe zi.
Acest comport
ament extrem este neobişnuit, consideră Sh
ari W
alsh, psiholog de l
a Universit
ate
a Tehnologică din Queensl
and. „Există desigur
adolescenţi c
are îşi d
au se
am
a că se b
aze
ază în mod ex
ager
at pe telefo
anele lor mobile şi c
are devin îngrijor
aţi de perspectiv
a de
a se lipsi de ele. Ei se îngrijore
ază că vor rămâne fără b
aterie s
au fără credit şi că vor fi nevoiţi să fie lipsiţi de
ace
astă mod
alit
ate de comunic
are cu grupul lor de prieteni.
Ace
ast
a este o m
are te
amă
a lor şi ilustre
ază cât de import
ant consideră ei că este telefonul mobil în vi
aţ
a lor”,
a afirm
at W
alsh.
Doi copii, de 12 şi respectiv de 13 ani, trataţi pentru dependenţa de telefonul mobil
Ei vorbe
au l
a telefon câte 6 ore pe zi, spune psihi
atrul c
are îi tr
ate
ază. C
azurile celor doi copii sp
anioli pot fi do
ar vârful
aisbergului,
avertize
ază expertul.
Doi copii sp
anioli
au fost tr
at
aţi în
anul 2008 pentru dependenţ
a de telefonul mobil. Copiii, de 12 şi respectiv 13
ani,
au fost intern
aţi de părinţii lor într‑o clinică de boli ment
ale, pentru că nu pute
au efectu
a activităţi norm
ale fără telefo
anele lor mobile.
Copiii
ave
au rezult
ate pro
aste l
a şco
ală şi, fără ştire
a părinţilor, îşi înşel
au rudele încercând să obţină b
ani pentru
a plăti f
acturile telefo
anelor.
Ambii copii petrece
au în jur de 6 ore pe zi l
a telefon, vorbind, trimiţând mes
aje text s
au jucând jocuri video.
Dr. M
aite Utgès, directo
are
a Centrului de Sănăt
ate Ment
ală pentru Copii şi Tineri din Lleid
a, or
aş din nord‑estul Sp
aniei, în c
are
au fost tr
at
aţi cei doi copii,
a spus: „Este pentru prim
a d
ată când folosim un tr
at
ament specific pentru
a vindec
a o dependenţă de telefonul mobil.
Ambii copii prezent
au tulburări de comport
ament, i
ar
aceste
a s‑
au concretiz
at în eşecul şcol
ar.
Amândoi
ave
au dificultăţi serio
ase de
a duce o vi
aţă norm
ală.” E
a a adăug
at: „Când se
ajunge l
a un
asemene
a gr
ad de dependenţă, nu e uşor pentru copiii de vârst
a ace
ast
a să întrerupă brusc folosire
a telefonului.”
În
ainte să înce
apă tr
at
amentul,
ambii copii deţine
au de 18 luni propriile lor telefo
ane mobile şi nu er
au control
aţi de părinţi. Făce
au rost de b
ani pentru telefon de l
a bunică şi de l
a alţi membri
ai f
amiliei, fără să le spună ce
ave
au de gând să f
acă cu ei”,
a spus dr. Utgès.
Copiii
au
avut nevoie de m
ai multe luni de tr
at
ament în spit
alul de psihi
atrie pentru
a scăp
a de „drog”.
Dr. José M
artinez‑R
ag
a, expert în dependenţe, de l
a un centru de tr
at
ament de lângă V
alenci
a, Sp
ani
a,
a afirm
at că
aceste c
azuri pot fi do
ar „vârful
aisbergului”. „Părinţii celor doi copii
au
avut cur
ajul de
a recuno
aşte problem
a şi de
a‑şi lăs
a copiii l
a tr
at
ament. C
a şi dependenţ
a de jocuri video şi c
a şi
alte tipuri de dependenţă provoc
ate de subst
anţe chimice (droguri etc.), şi dependenţ
a de telefo
anele mobile f
ace p
arte din c
ategori
a „bolilor pe c
are le suferi în tăcere”, căci fo
arte puţini sunt cei c
are mărturisesc în f
aţ
a celorl
alţi că
au o problemă”,
a spus el. „Cu sigur
anţă,
ace
astă dependenţă v
a constitui un pericol în viitor”,
a adăug
at el, spunând că, în c
azuri c
a acest
a, copiii
au eşecuri şcol
are, sunt irit
abili, retr
aşi şi nesoci
abili. „Ei trăiesc do
ar pentru jocuri video s
au, în
acest c
az, pentru telefo
anele mobile. Totod
ată ei încep să umble să f
acă rost de b
ani, l
a fel c
a dependenţii de droguri. Ei pot să fure s
au să mintă pentru
a obţine b
ani”,
a arăt
at
acel
aşi medic sp
aniol.
Îngrijor
are
a c
auz
ată de dependenţ
a de telefonul mobil
a apărut în m
ai multe ţări. În J
aponi
a, părinţii
au fost
avertiz
aţi să limiteze folosire
a telefonului mobil, din c
auz
a efectelor secund
are l
a copiii c
are le folosesc pre
a mult. În M
are
a Brit
anie
au fost r
aport
ate cel puţin două c
azuri de tineri obsed
aţi de telefonul lor mobil, c
are devene
au deprim
aţi
atunci când nu m
ai pute
au primi
apeluri s
au mes
aje.
Un studiu re
aliz
at în 2007 l
a M
adrid
arăt
a că 30% dintre copiii cu vârste între 11 şi 17
ani s‑
au simţit „extrem de persecut
aţi” când li s‑
a lu
at telefonul mobil. Un
alt studiu, re
aliz
at de Institutul Sp
aniol de St
atistică N
aţion
ală în 2007,
a const
at
at că 65% dintre copiii cu vârste între 10 şi 15
ani deţine
au un telefon mobil person
al. În 2004, cifr
a er
a de do
ar 45,7%.
Dr. Utgès a afirmat că părinţii nu trebuie să permită copiilor lor să aibă telefoane mobile înainte de vârsta de 16 ani.
Internetul de pe telefo
anele mobile, un posibil pericol pentru copii
Ş
ase febru
arie este ziu
a sigur
anţei pe Internet şi reuneşte în fiec
are
an o multitudine de p
arteneri din
apro
ape 30 de ţări din to
ată lume
a, c
are discută despre creştere
a sigur
anţei şi mod
alităţi de elimin
are
a problemelor ce
ap
ar din c
auz
a Internetului. Ediţi
a din 2007
a zilei sigur
anţei pe Internet s‑
a foc
aliz
at
asupr
a telefo
anelor mobile de pe c
are te poţi conect
a l
a Internet şi l
a problemele ce pot
apăre
a leg
ate de sigur
anţ
a copiilor. D
acă
ac
asă părinţii pot supr
aveghe
a în o
arec
are măsură modul în c
are minorii folosesc Internetul,
acest lucru devine
apro
ape imposibil în momentul în c
are
aceşti
a au posibilit
ate
a de
a n
avig
a online cu telefonul. Cu to
ate că
accesul copiilor l
a Internet prin intermediul telefonului mobil p
are, l
a prim
a vedere, un lucru bun, el
ascunde pericole m
ari, cum
ar fi “prădătorii sexu
ali” c
are vor să intre în cont
act cu ei. O
altă problemă
ar fi im
aginile s
au filmele violente s
au pornogr
afice c
are
au inv
ad
at Internetul.
Internetul, mai puternic decât televiziunea
M
agnitudine
a “Fenomenului Internet”
ar
ată că influenţ
a noilor tehnologii este cu mult m
ai puternică decât
a fost ce
a a televiziunii
asupr
a adulţilor de
astăzi. I
ar
ace
astă influenţă provine m
ai
ales din c
ar
acterul inter
activ
al Internetului.
Prob
abil ce
a m
ai import
antă modific
are
a structurii web‑ului din ultimii cinci
ani o reprezintă tr
ansform
are
a utiliz
atorului şi
a consum
atorului de Internet în furnizor şi cre
ator de conţinut. M
ai mult, utiliz
atorul e din ce în ce m
ai înclin
at să‑şi producă propri
a agendă, org
anizându‑şi după voie fluxul de inform
aţii pe c
are vre
a să îl prime
ască. I
ar cei m
ai receptivi l
a ace
astă nouă tendinţă sunt
adolescenţii.
Majoritatea copiilor au acces la Internet
Dintr‑un studiu el
abor
at în 2005 reiese că
apro
ape 50% dintre copiii europeni
au folosit Internetul în ultim
a lună, i
ar 36% dintre
aceşti
a, cu vârste până l
a 17
ani, deţin telefo
ane mobile.
Un
alt studiu recent
ar
ată că în St
atele Unite 42% dintre
adolescenţii cu vârste cuprinse între 10 şi 17
ani ce n
avighe
ază pe Internet
au fost expuşi vrând s
au nevrând site‑urilor pornogr
afice. Introducere
a Internetului pe termin
alele mobile
agr
ave
ază şi m
ai mult
ace
astă st
atistică.
NOTĂ FIN
ALĂ: Cititorului interes
at să
afle m
ai multe în domeniu le recom
andăm c
arte
a „Idolii fără fir. Telefoni
a mobilă şi polu
are
a electrom
agnetică”, Editur
a Christi
an
a, 2010 (376 p
ag., inclusiv o v
astă bibliogr
afie) pentru un studiu temeinic
al întregului fenomen, precum şi celel
alte broşuri
apărute în
ace
astă serie.
http://www.sinaxa.net/medicala/