Alimentaţia greşită, principalul „vinovat“ al bolilor de ficat

prof. univ. dr. Constantin I. MILICĂ

În numărul de astăzi vom prezenta pe larg regimul alimentar şi remediile naturiste recomandate în caz de insuficienţă hepatică, colică hepatică şi în cancerul hepatic.
Insuficienţa hepatică şi colica hepatică sunt afecţiuni cu crize dureroase, violente, de tipul crampelor, datorate unei dilatări bruşte a canalelor intrahepatice şi a căilor biliare, mai ales după servirea mesei. Bolnavul acuză dureri în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste, cu iradieri în spate şi în umărul drept. Deseori apar vărsături biliare. Durerea poate dura câteva ore şi se poate repeta în zilele următoare, mai ales în cazul când, după formarea calculilor, are loc migrarea unei pietre din vezicula biliară pe canalul coledoc.
La colică hepatică, cu dureri violente în zona ficatului, se impune un regim alimentar controlat, care durează toată viaţa, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. Sunt excluse grăsimile fierte, sosurile cu rântaşi, prăjelile, produsele de patiserie şi alcoolurile tari. De asemenea, se recomandă excluderea din alimentaţie a unor legume (varză, conopidă, napi, ţelină, castraveţi) şi a unor fructe (prune, pepeni galbeni, banane).
Sunt indicate ciorbele de legume (cu salată, morcov, tomate), precum şi fructele mai acide, cu acţiune stimulatoare în insuficienţa hepatică (lămâi, portocale, mandarine, grepfruturi, struguri, mere, măsline). Deosebit de eficient este consumul de dimineaţă, pe stomacul gol, a unei linguriţe de ulei de măsline, cu o felie de lămâie.
Întrucât sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua şi băuturile prea acidulate, se vor consuma cantităţi mai mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate în ficat. În loc de cafea este bine să se consume un surogat din rădăcini de cicoare.
După atenuarea crizelor dureroase se vor putea introduce în alimentaţie carnea de vită şi de pasăre, peştele alb şi produsele lactate degresate.
z Regimul de viaţă. În timpul crizelor dureroase de ficat este obligatoriu repausul la pat. Se vor aplica, în zona dureroasă, perne electrice şi comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu frunze de varză, bine mărunţite şi încorporate într-un albuş de ou, bătut spumă, în care se adaugă un păhărel cu infuzie de păpădie.
Cancerul hepatic este mai frecvent la bărbaţi
Frecvenţa bolii este mai mare în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, întrucât pârghiile civilizaţiei moderne, respectiv industrializarea, agricultura chimizată şi densitatea mijloacelor de transport, au poluat natura cu compuşi chimici cancerigeni, regăsiţi în apă, aer, sol şi vegetaţie. La aceştia se adaugă unii factori fizici (cum ar fi radiaţiile ionizante), factori virali şi factori comportamentali (fumatul, băuturile alcoolice în exces, alimentaţia dezechilibrată, cu carenţe vitaminice şi folosirea abuzivă a medicamentelor de sinteză chimică).
Cancerul hepatic, ca tumoră malignă, poate fi o fază evolutivă a cirozei hepatice. Datele statistice arată că circa 85% din bolnavii de cancer hepatic au suferit de ciroză, de diferite etiologii. Prin necropsii s-a stabilit că la 40% din bolnavii decedaţi datorită cirozei hepatice exista, concomitent, un cancer hepatic, care nu fusese diagnosticat anterior. Tumorile maligne ale ficatului pot rezulta şi ca metastaze ale unui cancer gastric, intestinal, pancreatic, renal sau uterin.
Cancerul hepatic primitiv este o boală cu frecvenţă în creştere rapidă, mai ales la bărbaţii în vârstă de 45-55 de ani. Este declanşat de diferiţi factori favorizanţi: ciroză hepatică, litiază biliară, intoxicaţii chimice, paraziţi, carenţe nutriţionale şi tulburări endocrine. Se manifestă prin 3 forme: cancer masiv (în parenchimul hepatic), cancer nodular şi adenocarcinom cu ciroză.
Cancerul hepatic secundar este urmarea unor metastaze provenite de la diferite neoplasme din stomac, intestine, pancreas, veziculă biliară, sân, rinichi, uter, ovare sau prostată. Se manifestă prin creşterea în volum a ficatului care ocupă aproape tot abdomenul, apariţia unor noduli pe suprafaţa ficatului şi degenerarea în icter mecanic la circa 70% din cazuri. Frecvent se însoţeşte cu ascită hemoragică şi cu dureri permanente.
O altă afecţiune cu evoluţie spre malignizare este chistul hidatic, cauzat de localizarea în ficat a embrionului de Taenia echinococcus, parazit preluat de la câine, pisică, vulpe sau lup. Parazitul ajunge în intestinul uman, traversează peretele intestinal şi pătrunde în ficat prin vena portă. Se formează un chist cu lichid incolor care măreşte volumul ficatului, cu o evoluţie lentă spre cancer, într-un interval de circa 2-4 ani.
Simptomele de manifestare a cancerului hepatic sunt: creşterea în volum a ficatului, senzaţia de apăsare în zonă, paloare icterică şi slăbire rapidă a organismului.
Dietele greşite, vinovate de cancerul hepatic
Regimul alimentar are un rol deosebit de important atât în prevenirea apariţiei cancerului cât şi în terapia diferitelor forme canceroase. Există o legătură incontestabilă între alimentaţie şi cancer. O dietă greşită poate declanşa carcinogeneza, acţionând pe mai multe căi:
- consum exagerat de alimente, la un plafon caloric care poate induce mortalitatea prin cancer, mai frecvent la persoanele supraponderale;
- raport anormal între principiile alimentare, cu exces de grăsimi animale şi carne de porc şi vită;
- conţinut redus de fibre vegetale în alimentaţie, absolut necesare în protecţia mucoasei intestinale şi în prevenirea cancerului de colon, rect şi intestine;
- preluarea, concomitent cu alimentele, a unor substanţe cancerigene cum ar fi nitraţii şi nitriţii proveniţi din îngrăşămintele chimice. La nivelul stomacului, duodenului şi intestinului subţire, nitriţii se combină cu amine alimentare formând nitrozamine, compuşi foarte puternic cancerigeni. Aceleaşi efecte negative prezintă şi unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide), care sunt preluate din exterior o dată cu alimentele şi transformate, enzimatic, la nivelul stomacului, în substanţe cancerigene.
Datele statistice demonstrează că frecvenţa cancerului este mai ridicată în ţările civilizate, unde se consumă o hrană mai rafinată, supusă unui proces lung de prelucrare termică, ceea ce creează lezarea integrităţii organismului, creşterea acidităţii din aparatul digestiv şi uzura rapidă a corpului.
Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate întrucât pot declanşa boala sau pot grăbi evoluţia ei. În această categorie intră, în primul rând, carnea şi grăsimile animale saturate, slănina, mezelurile, afumăturile, conservele, prăjelile de orice fel.
Toxinele din carnea friptă, un pericol pentru sănătate
Carnea de porc, friptă pe cărbuni, este foarte apetisantă la miros, dar poate mări riscul de cancer hepatic, deoarece la temperaturi ridicate, pe cărbunii încinşi, grăsimea se scurge pe cărbuni, generând un fum care conţine hidrocarburi aromatice policiclice (exemplu benzopiren). Aceştia sunt agenţi puternic cancerigeni care pun în pericol atât viaţa celor care consumă carnea friptă, cât şi a persoanelor din apropierea grătarului, care inhalează fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declanşează dezechilibre grave de metabolism, provocând cancere hepatice, iar prin depuneri la încheieturi dau artrite.
După declanşarea cancerului de ficat trebuie să fie interzise şi alte alimente ca: alcool, cafea, cacao, tutun, zahăr şi produse fine de cofetărie, praf de copt, condimente iuţi, ciuperci, brânzeturi fermentate.
Ce se recomandă?
Cât mai multe legume, fructe proaspete, sucuri naturale şi, la anumite intervale, cure de cruţare digestivă cu adaus vitaminic.
În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia, orez, lapte acru, brânzeturi nefermentate, ouă, drojdie de bere (30-50 g/zi), legume şi fructe proaspete, tărâţe, grâu încolţit, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, sfeclă roşie, ţelină, varză, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copţi, iar dintre fructe sunt recomandate grepfruturi, lămâi, mere şi fructe de pădure.
Lunar se va ţine o cură de cruţare în timpul căreia se vor consuma numai sucuri de legume (sfeclă roşie, morcov, ţelină, varză albă, creson, tomate, pătrunjel, salată verde, orz verde), precum şi sucuri de fructe (mere rase, struguri, afine, agrişe, zmeură, coacăze). Inainte de intrare în iarnă este necesară o bună aprovizionare cu legume şi fructe, bogate în complexul vitaminic (A, C, E., .
Să nu se neglijeze faptul că vitaminele au un rol important în creşterea rezistenţei la boală a organismului şi în stimularea sistemului imunitar, cu contribuţii directe în lupta anticanceroasă. Astfel, vitamina C intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni, limitează transformarea nitraţilor şi nitriţilor în nitrozamine şi protejează organismul de efectul cancerigen al radiaţiilor.
În cadrul măsurilor de profilaxia cancerului, un rol hotărâtor îl are educaţia sanitară a populaţiei care trebuie să înţeleagă necesitatea controalelor periodice, cel puţin o dată pe an. Fiind o boală cu evoluţie lungă, cancerul poate să apară în orice organ sau ţesut, deseori fără simptome clinice caracteristice.

APA SI ASPIRINA

• Momentul corect pentru a bea apa va imbunatati eficacitatea ei pentru corpul uman.
  - Doua pahare de apa imediat dupa trezire, ajuta la activarea organelor interne.
  - Un pahar de apa - 30 de minute inainte de o masa ajuta digestia.
  - Un pahar de apa inainte de a face baie. Ajuta la scaderea tensiunii sanguine.
  - Un pahar de apa inainte de culcare. Ajuta la evitarea unui atac cerebral sau de cord.
  
  Iar acum citeşte cu şi mai multă atenţie, e vital !
  
  • 
    
    Rolul unei aspirine
    Recomandarile urmatoare se inscriu in acea minoritate a informatiilor difuzate pe internet pe care e bine sa le luati in considerare si, mai cu seama, sa le respectati.
    Cand am avut crizele cardiace, medicul care mi-a acordat ingrijirea de urgenta m-a intrebat daca luasem aspirina dupa ce simtisem durerea toracica. I-am raspuns ca nu aveam aspirina acasa. Si-atunci, mi-a dat urmatorul sfat: in orice casa, in special daca cel putin unul dintre membrii familiei este in varsta de peste 60 de ani, trebuie sa existe macar un flacon cu aspirina. Bineinteles ca pastilele trebuie sa fie la indemana, ca sa poata fi luate, fara intarziere, de indata ce survine durerea in piept. Concentratia enzimelor specifice indica faptul ca mi-as fi putut pierde viata daca n-as fi ajuns la timp la spital.
    IN CONSECINTA: daca nu aveti aspirina acasa, cumparati un flacon si tineti-l intr-un loc accessibil. Dumnezeu stie daca o asemenea masura poate face diferenta intre viata si moarte.
    Atentie! Exista si alte simptome de atac de cord, insotiate de durere in bratul stang. Trebuie sa aveti in vedere si instalarea unei dureri intense in maxilarul inferior, aparitia varsaturilor si a transpiratiilor abundente, care nu mai sunt doar niste simptome banale.
    Detaliu: In timpul unei crize cardiace, e posibil ca, la inceput, sa nu simtiti acea durere in piept; 60% dintre oamenii care au avut o criza de inima in timpul somnului nu s-au mai trezit niciodata. Cu toate acestea, o durere in piept va poate trezi dintr-un somn profund. Intr-un asemenea caz, luati imediat in gura doua aspirine, lasati-le cateva clipe sa se umecteze pe limba si inghititi-le apoi cu putina apa. Apelati fara intarziere serviciul de ambulanta, Politia sau Pompierii, spuneti "criza cardiaca" si informati ca ati luat doua aspirine. Asezati-va pe un scaun sau un fotoliu si asteptati sa soseasca ajutorul solicitat.
  • 
    
    

    Râsul, bucuria sănătăţii

    
    
    
    Medicii descriu râsul "din inimă" ca fiind un adevărat medicament şi un exerciţiu fizic pentru a avea un organism sănătos. O repriză de râs echivalează, în opinia specialiştilor, cu un "jogging intern" care reduce tensiunea arterială, combate stresul şi întăreşte imunitatea.
    
    Se ştie deja că emoţiile şi comportamentul au impact fizic direct asupra organismului. Fiecare dintre noi a observat măcar o dată cu câtă uşurinţă putem uita de durere sau de boală dacă avem un anturaj plăcut, antrenant, care ne distrage atenţia chiar şi pentru scurt timp de la problemele care ne macină sau de la suferinţele fizice sau psihice care ne pun la încercare.
    
    Profesorul Lee Berk, de la Universitatea Loma Linda, din California, care a condus un studiu făcut pe subiecţi voluntari, a ajuns la concluzia că "exercirâsul" reduce substanţial nivelul hormonilor de stres din organism, presiunea arterială şi chiar colesterolul, stimulând şi pofta de mâncare.
    
    În opinia specialistului american, care s-a dedicat studiului râsului încă de-acum 20 de ani, aceste be¬neficii echivalează cu cele asemănătoare aduse orga¬nismului prin exerciţiile fizice moderate practicate sistematic, cum ar fi cele de gimnastică sau alerga¬tul în aer liber. Asemenea "tratamente" reconfortante stimulează producerea endorfinelor - hormonii stării de bine - în organism.
    
    Într-unul dintre studiile sale făcute la mijlocul anilor '90 pe subiecţi bolnavi de cancer, Berk a observat că râsul creşte foarte mult numărul de celule care le ucid pe cele canceroase. Subiecţii au urmărit alternativ, timp de 20 de minute, o comedie şi secvenţe dintr-un film - trist şi stresant. În probele de sânge prelevate de la subiecţi după vizionarea comediei s-a constatat o creştere spectaculoasă a "ucigaşilor na¬turali" - celulele T - ai tumorilor canceroase, conco¬mitent cu reducerea nivelului de stres. După vizionarea secvenţelor neplăcute s-a constatat exact contrariul. Astfel, Berk a tras concluzia că râsul poate lupta şi cu cancerul, iar după experimente asemă¬nătoare pe care le-a făcut în 1997 pe bolnavi de diabet şi pe persoane cu diferite afecţiuni cardiovasculare a constatat că râsul stimulează producerea de către orga¬nism a colesterolului "bun", care menţine sănătatea sistemului cardiovascular şi diminuează colesterolul "rău", care se depune pe pereţii vaselor de sânge îngroşându-le şi provocând tensiune arterială şi alte afecţiuni cadiovasculare. După un an în care subiecţii suferinzi de boli cardiovasculare au vizionat cel puţin o jumătate de oră pe zi secvenţe din filme comice, necesarul lor de medicamente pentru tratarea acestor afecţiuni s-a redus la jumătate, iar unii dintre ei nu au mai avut nevoie de tratament. De asemenea, bolnavilor de colesterol le-a scăzut nivelul de colesterol "rău", iar cel al colesterolului "bun" a crescut.
    
    Specialistul american a costatat, de asemenea, că nu numai vizionarea sau participarea la scene amuzante vindecă şi menţine organismul în stare de sănătate, ci şi gândul că urmează să participe la ase¬menea evenimente determină organismul unei persoane să elibereze endorfine, care dau starea de bine şi de relaxare, precum şi alţi hormoni care măresc imunitatea organismului la infecţii.
    
    Râsul reglează în general toate funcţiile vitale ale organismului, este concluzia expertului american, care recomandă "exercirâsul" ca pe orice alt exerciţiu fizic de intensitate medie, practicat zilnic sau, oricum, în mod regulat.
    
    Dar nu numai râsul este terapia sănătăţii şi a stării de bine. Speciliştii din diferite ţări ne reamintesc şi de alte terapii asemănătoare care fac bine organismului nostru. Una dintre ele este terapia cu arome. Când nervii olfactivi sunt stimulaţi de diferite arome, ei tri¬mit semnale sistemului limbic din creier, zonă care este asociată cu memoria şi cu dispoziţia. Plantele ale căror miresme influenţează puternic centrii nervoşi din creier stau la baza multor terapii folo¬site în depresie, cum este iasomia, a inducerii unei bune dispoziţii, cum este eucaliptul sau a vigilenţei şi bunei con¬centrări, cum este aroma de grapefruit. Uleiurile na¬turale din aceste plante sau fructe pot fi arse în lămpi speciale sau pot fi folosite, după caz, în masaje şi in-halaţii.
    
    O metodă asemănătoare constă în simpla res¬piraţie. O respiraţie corectă, regulată, este una dintre cele mai bune metode de eliminare a to¬¬xinelor din organism. Exerciţiile de respiraţie, specifice diferitelor tehnici de relaxare, ca yoga, tai chi, qigong sau meditaţia, asigură eliminarea unei părţi din toxine, "lim¬pezesc" mintea, energizează or¬ganismul şi îmbu¬nătăţesc starea psihicului.
    
    Relaxante sunt şi florile, în special cele viu co¬lorate. S-a observat, de pildă, că un buchet din flori de mai multe culori "ridică" moralul mai mult decât plantele verzi, fără flori. Cine petrece chiar şi numai cinci minute în compania unor flori viu colorate se simte relaxat, scapă de stres şi îşi recapătă buna dispoziţie.
    
    Nu în ultimul rând, şi o atingere drăgăstoasă, pornită din suflet, cu mâna sau o îmbrăţişare sinceră pot stimula buna dispoziţie şi încrederea în sine. Un asemenea contact stimulează endorfinele şi reduce efectele negative ale stresului. Nu vă zgârciţi la mângâieri sau îmbrăţişări şi veţi vedea că nu numai persoana pe care o consolaţi sau răsfăţaţi se va simţi mai bine, ci şi voi, cei de la care pornesc asemenea gesturi încurajatoare şi drăgăstoase!