Colesterol HDL: 8 sfaturi sa cresti colesterolul bun

Colesterolul HDL (bun) este un factor important pentru bolile cardiovasculare. Nivelul scazut de colesterol HDL (mai putin de 40 mg/dL) creste riscul bolilor de inima. Rolul colesterolului bun este de a duce colesterolul din sange inapoi in ficat, unde este eliminat din organism. Iar un HDL crescut se pare ca protejeaza impotriva formarii unor placi pe artere care ar micsora diametrul acestora si ar conduce la atac de cord sau cerebral. Iata 8 sfaturi care te vor ajuta sa cresti colesterolul HDL.

Consuma suc de portocale si colesterolul HDL va creste
Daca bei 3 pahare de suc de portocale pe zi vei creste nivelul colesterolului HDL cu 21% in urmatoarele 3 saptamani. Potrivit unui studiu britanic acest lucru inseamna un consum de 330 de calorii pe zi.

Daca reduci nivelul glicemiei vei creste colesterolul HDL
Cu cat iti creste mai mult glicemia din cauza consumului exagerat de zahar, cu atat mai mult va scadea nivelul colesterolului HDL. Tocmai de aceea este recomandat ca cea mai importanta cantitate de carbohidrati din dieta noastra sa provina din cereale integrale, legume, fructe sau alimente sarace in grasimi. Iar aceste produse vor avea ca efect scaderea glicemiei.

Grasimile bune cresc colesterolul HDL
Inlocuind grasimile saturate cu grasimi mononesaturate poti nu doar sa reduci valorile colesterolului rau, insa, de asemenea, creste nivelul colesterolului bun. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Cornell University.

Colesterolul HDL poate creste prin consumul de soia
In cazul in care inlocuiesti produsele provenite din carne cu cele din soia sanatatea inimi tale se va imbunatati. Soia este saraca in grasimi saturate si bogata in grasimi mononesaturate. De asemenea, produsele din soia sunt bogate si in fibre. Diferite analize au scos la iveala faptul ca isoflavone, un compus organic continut de soia, creste nivelul colesterolului HDL cu 3% si reduce riscul de a dezvolta boli la inima cu 5%. Alte studii au stabilit faptul reduce valorile LDL, colesterolul rau cu 3% si cel al trigliceridelor cu pana la 6%, in cazul unui consum zilnic al produselor de soia.

Consumul moderat de alcool este asociat cu o crestere a colesterolului HDL
Se pare ca un consum moderat de alcool este asociat cu un nivesl crescut al colesterolului bun. Alcoolul in cantitati mici a fost asociat cu un risc scazut in dezvoltarea bolilor de inima, atat la barbati cat si la femei.

Exercitiile aerobice fac bine colesterolului HDL
Este indicat sa faci exercitii aerobice la intensitate medie, cel putin 30 de minute 6 zile pe saptamana. Practicarea lor este recomandata celor care vor sa-si creasca colesterolul bun. Aceasta este concluzia la care au ajuns multi specialisti in sanatate.

Fumatul scade colesterolul HDL
Expertii sunt de acord. Renuntarea la fumat face minuni asupra colesterolului HDL. Ca sa nu mai vorbim si de alte beneficii asupra starii tale generale de sanatate. In plus, gandeste-te la economiile importante pe care le vei face in cazul in care renunti la acest viciu.

Slabeste si nivelul colesterolului HDL va creste
Supraponderabilitatea sau obezitatea contribuie la scaderea colesterolului HDL. De altfel, grasimea excesiva se numara printre factorii importanti vinovati de scaderea HDL-ului si cresterea colesterolului rau.
articol preluat din....
http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/ali...

Tinctura de salcam japonez reduce colesterolul sangvin

INTREBARE – Ilie G., Lugoj:
„Am 53 de ani si sufar de ateroscleroza. Medicii mi-au spus ca trebuie sa am grija permanent sa mentin colesterolul in limite normale. Ce ma sfatuiti sa fac?“

* * *

RASPUNS – Prof. Dr. Constantin Milică:
Tratamentele fitoterapeutice se fac cu plante care prezinta actiuni diuretice, depurative, laxative, colagog-coleretice, sedative, vasodilatatoare si hipotensive. Aceste plante sunt recomandate mai mult in scop profilactic pentru evitarea cauzelor care duc la ateroscleroza. Ele vor contribui la dizolvarea colesterolului sangvin, la prevenirea oxidarii colesterolului si a formarii de cheaguri circulante prin artere.

In acest scop se vor face tratamente de lunga durata (1-2 luni) cu ceaiuri din flori, frunze si fructe de paducel, flori de soc si arnica, frunze de anghinare, ginkgo biloba, mesteacan, papadie, patlagina, saschiu, vasc, herba de coada-calului, sulfina, traista-ciobanului, teci de fasole si fructe de catina alba, afine, fragi, ienupar, macese, coacaze negre, coriandru, chimion.


Eficienta tratamentelor creste prin folosirea unor combinatii intre plantele de mai sus cu adaos de alte specii (valeriana, angelica, cicoare, tei, galbenele, leurda, lavanda, lamaita, lemn-dulce, menta, osul-iepurelui, roinita, ventrilica).

Pentru indepartarea ateroamelor din circuitul sangvuin se mai pot lua cate 3 linguri pe zi cu tintura de salcam japonez (Sophora japonica) sau 3 paharele cu macerat in vin cu vasc, fructe de paducel, coaja de salcie si de crusin, radacini de ghintura.

In tratamente externe se recomanda bai reci de maini si picioare (dimineata si seara) in care se introduc frunze, fructe si scoarta de castan salbatic, coaja de salcie, flori de paducel si de fan si usturoi zdrobit. In baie se mai pot turna extracte uleioase de castan, sulfina, sanziene, galbenele si tataneasa. Baile dureaza cate 15 minute pe zi timp de 3 saptamani. Dimineata se va face si un masaj cu o perie aspra si uscata pe picioare, maini, spate, piept si pantece.

Apiterapia recomanda bolnavilor de ateroscleroza mai multe preparate:
- polen (cate 20 g pe zi, dimineata, pe stomacul gol, timp de 30 de zile in fiecare trimestru)
- tinctura de propolis 20% in alcool 800 (se iau cate 30 de picaturi pe zi in 100 ml apa)
- laptisor de matca (cate 3-6 drajeuri pe zi)
- miere de albine de floarea-soarelui (150 g pe zi fractionata in cateva reprize)
- miere de tei amestecata cu hrean ras (cate o ceasca pe zi macerata 12 ore anterior)
- miere de albine in otet de mere (cate doua lingurite la 100 ml apa de 3 ori pe zi, inainte de mese)
- amestec din 2-3 linguri de miere cu ½ pahar suc de ceapa care se consuma zilnic, fractionat in 3 reprize, pe durata unei cure de 3-4 luni

Articolul a fost publicat in Ziarul LUMINA (rubrica “Raspundem cititorilor”) din 08 martie 2010.

Tu cum stai cu colesterolul?

Din totalul de calorii consumate zilnic de un adult fără probleme de sănătate, doar 30 la sută ar trebui să reprezinte grăsimile

Cine „are colesterolul mare", cum se spune în popor, nu ar trebui să neglijeze acest aspect dacă-şi doreşte o inimă puternică şi o viaţă lungă. Iar românii cu atât mai mult ar trebui să ia în serios această recomandare, pentru că peste 30 la sută din populaţia adultă de la noi are un nivel crescut al colesterolului „rău".

În circulaţia sangvină există două tipuri de colesterol, denumite în termeni de specialitate HDL („high density lipoprotein", adică lipoproteine cu densitate înaltă) şi LDL („low density lipoprotein", adică lipoproteine cu densitate joasă). Primul şi-a primit titlul de colesterol „bun", deoarece împiedică depunerea grăsimilor pe artere, iar cel de-al doilea, de colesterol „rău", pentru că, în concentraţii mari, are efectul contrar şi favorizează bolile cardiovasculare.
Pe Aceeaşi Temă
Ideal ar fi să începeţi ziua cu o porţie de fulgi de ovăz
Ovăzul, leac contra colesterolului «rău»

Ce putem face pentru a regla nivelul colesterolului

Însă nici acesta din urmă nu este atât de nociv precum anunţă numele, atâta vreme cât nu depăşeşte limitele normale. LDL colesterolul joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii noastre. El este un precursor al unor hormoni precum testosteronul şi estrogenul, contribuie la sinteza vitaminei D în piele şi la formarea acizilor biliari care fac posibilă digestia grăsimilor şi, totodată, favorizează absorbţia substanţelor nutritive provenite din alimentaţie la nivel celular.

Ficatul îl produce în mare parte

Când ne gândim la sursele de colesterol „rău", ne vin în minte alimente precum carnea grasă, maioneza şi smântâna. Însă ceea ce mâncăm influenţează într-o măsură mai mică nivelul acestor grăsimi în sânge. Doar 20 la sută din colesterol provine din hrană (şi se numeşte colesterol exogen). Restul, de 80 la sută, este sintetizat de ficat şi poartă numele de colesterol endogen. Aşadar, de sănătatea ficatului depinde în mare măsură buna funcţionare a sistemului nostru cardiovascular dar şi a creierului, pentru că depunerile de colesterol pot favoriza accidentul vascular cerebral şi demenţele de tip Alzheimer. Celulele hepatice pot furniza tot colesterolul de care organismul nostru are nevoie, aşa încât am putea să trăim la fel de bine fără alimentele care-l conţin.

Unele boli îi influenţează nivelul

Dacă în ficat se sintetizează o cantitate mai mare de colesterol LDL decât ar trebui, de vină poate fi bagajul genetic. Aşa se explică de ce unele persoane au hipercolesterolemie (nivel crescut al colesterolului LDL) în ciuda faptului că nu mănâncă frecvent alimente care conţin grăsimi animale şi că nu sunt sedentare. Există însă şi o serie de tulburări metabolice care perturbă nivelul colesterolului „rău". Acestea sunt induse de afecţiuni precum diabetul zaharat, hipotiroidismul, insuficienţa renală şi afecţiunile hepatice. Inclusiv unele medicamente, cum sunt cele administrate bolnavilor cu HIV, cresc sinteza colesterolului „rău" în ficat.

Hormonii feminini asigură protecţie

Pe lângă factorii genetici, există şi alte motive pentru care nivelul colesterolului „rău" creşte independent de stilul de viaţă pe care-l avem. De exemplu, începând cu vârsta de 45 de ani în cazul bărbaţilor şi, respectiv, cu 55 de ani în cazul femeilor, nivelul sangvin al LDL colesterolului devine tot mai mare. Diferenţa dintre cele două sexe este dată de faptul că hormonii feminini estrogeni reduc nivelul LDL şi îl cresc pe cel al colesterolului „bun", HDL. Acesta este unul dintre motivele pentru care femeile sunt mai protejate de bolile cardiovasculare, comparativ cu bărbaţii. Însă această protecţie se manifestă numai până la menopauză, etapă în care secreţia estrogenilor începe să se diminueze.

În ce valori trebuie să ne încadrăm*
CT (colesterol total) < 200 mg/dl
HDL > 60 mg/dl
LDL < 100 mg/dl
*Deşi valoarea colesterolului total este importantă, raportul dintre cele două tipuri de colesterol este relevant pentru starea de sănătate.

Poate proveni şi din dulciuri

Sursele de colesterol „rău" nu sunt neapărat alimentele bogate în grăsimi animale, aşa cum am fi tentaţi să credem. Zahărul în sine este o cauză a creşterii colesterolului „rău" şi, totodată, a trigliceridelor, alte grăsimi periculoase pentru sănătatea cardiovasculară. Zaharoza şi siropul de glucoză ori de fructoză au acelaşi efect. Este adevărat însă că şi dulciurile care au în compoziţie grăsimi saturate, cum sunt cele din lapte, frişcă şi din unt sau grăsimi trans, de tipul margarinei influenţează nivelul colesterolului „rău".

Se poate mai rău decât „rău"

Cercetările recente au scos la iveală un alt tip de colesterol „rău", mai nociv decât cel pe care-l ştiam până acum. Noua variantă descoperită a fost numită MGmin LDL şi este un colesterol foarte dens, care se „lipeşte" mai uşor pe arterele de sânge. El a fost identificat în cantitate mai mare la persoanele în vârstă şi la bolnavi cu diabet de tip 2.

Ştiai că...
... substanţele din fumul de ţigară scad nivelul colesterolului „bun" şi îl cresc pe cel „rău"? Dacă se renunţă la fumat, nivelul celor două tipuri de colesterol se reechilibrează după doar câteva săptămâni.

... sedentarismul poate favoriza creşterea LDL colesterolului? Aceasta deoarece grăsimile saturate din care se „fabrică" colesterolul se acumulează în corp dacă nu facem exerciţii fizice în mod regulat.

... abuzul de cafea influenţează şi el nivelul colesterolului „rău"? De vină este nu cofeina, ci un compus al uleiului de cafea, numit cafestol.

.... 30 la sută din persoanele cu un nivel crescut al colesterolului „rău" au şi „ficat gras" (steatoză hepatică), afecţiune care poate duce la hepatită şi la ciroză.

MIT

Nu doar persoanele plinuţe, ci şi cele slabe pot avea un nivel crescut al colesterolului „rău".

Ce putem face pentru a regla nivelul colesterolului

Câte grăsimi ar trebui să mănânci

Din totalul de calorii consumate zilnic de un adult fără probleme de sănătate, doar 30 la sută ar trebui să reprezinte grăsimile. Iar din acestea, numai 7-10 la sută ar trebui să fie saturate (precum cele din carnea roşie, din unt, smântână, fast-food). Alte 10-15 la sută ar fi indicat să trebui să provină din grăsimi mononesaturate, care se găsesc în uleiul de măsline, în nuci, migdale, fistic şi în avocado, iar restul de 5-10 procente, din grăsimi polinesaturate provenite din din fructe de mare, din ulei de peşte, din soia şi din uleiurile vegetale.

Când sunt necesare statinele

De regulă, aceste medicamente anticolesterol sunt prescrise de medici doar dacă s-a dovedit că modificarea stilului de viaţă (mişcare, aport scăzut de grăsimi, renunţare la fumat) nu a avut un efect pozitiv. Aceasta deoarece statinele pot avea efecte secundare grave, precum insuficienţa renală, depresia, afectarea pulmonară, hepatică şi musculară. Medicamentele anticolesterol sunt recomandate cu precădere persoanelor care au suferit deja un infarct sau un atac cerebral şi celor încardate în categoria de risc pentru boli cardiovasculare, precum diabeticii şi hipertensivii.

Alcoolul, bun cu moderaţie

Atâta vreme cât sunt consumate în cantităţi rezonabile, băuturile alcoolice (şi în special vinul roşu, bogat în antioxidanţi) sunt chiar indicate persoanelor care au un nivel al colesterolului peste limita recomandată. Studiile care au urmărit efectul benefic al alcoolului susţin că el poate creşte cu până la 12 la sută nivelul colesterolului „bun" şi îl poate scădea cu 4-8 la sută pe cel al colesterolului „rău". În exces, alcoolul creşte nivelul trigliceridelor şi favorizează instalarea bolilor cardiovasculare.

ATENŢIE!
Când suntem stresaţi, organismul secretă hormoni care cresc nivelul colesterolului în sânge.

Datorită efectului anticolesterol puternic, licopenul din roşii a intrat în compoziţia unor suplimente alimentare pentru persoanele cu hipercolesterolemie.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Nicoleta Mihaela Mîndrescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

INAMICUL COLESTEROLULUI RAU: STAFIDELE NEGRE

Stafidele sunt cele mai populare fructe uscate, folosite atât la pregătirea deserturilor tradiţionale, cât şi la prepararea salatelor sau a mâncărurilor exotice. Acestea se obţin din struguri fără sâmburi, cultivaţi de-a lungul ţărmului Mării Mediterane, în Grecia, Cipru sau Turcia, prin uscare la soare sau în cuptoare speciale.

Nu îngraşă
Stafidele sunt bogate în fructoză, un zahăr natural care poate fi transformat de organism, cu uşurinţă, în energie. S-a constatat că datorită lipsei grăsimilor şi a sării nu îngraşă, aşa cum se credea. Din acest motiv, se numără printre puţinele fructe dulci recomandate în curele de slăbire, bineînţeles consumate în mod limitat.
Previn depresia
Stafidele conferă un important aport de energie, au rolul de a tăia pofta de mâncare şi reduc riscul apariţei bolilor cardiovasculare. Datorită fructozei, o excelentă sursă de energie, consumul regulat de aceste fructe uscate combate oboseala şi previne depresia, fiind un tonic excelent. În acest sens, în special sportivilor, persoanelor în vârstă, tinerilor şi celor care depun un efort deosebit, fizic sau intelectual, li se recomandă cel puţin 50 g de stafide brune pe zi.
Tratează constipaţia
Stafidele nu sunt bogate doar în fructoză şi nu sunt recomandate doar datorită conţinutului mare de fructoză. Fibrele prezente în aceste fructe uscate contribuie la reducerea colesterolului rău, îmbunătăţesc funcţia intestinelor şi previn sau tratează constipaţia.
Problemele cu stomacul „încărcat” pot fi date uitării cu ajutorul unui pumn cu stafide înmuiate într-un pahar cu apă şi lăsate peste noapte la macerat. Dimineaţa, acestea trebuie consumate pe stomacul gol, pentru a grăbi digestia şi pentru a elimina resturile alimentare neabsorbite de intestin.
Împiedică retenţia de lichide
Cantitatea uriaşă de potasiu previne retenţia de lichide, fluidizează sângele şi ajută la reducerea tensiunii arteriale. Stafidele sunt bogate şi în antioxidanţi, denumiţi polifenoli, care au un rol important în prevenirea apariţiei tumorilor maligne prin ajutarea celulelor să-şi păstreze funcţia normală, şi tratează stările febrile.
Magneziul din stafide reduce aciditatea stomacală, iar dacă le consumaţi în loc de desert vă puteţi regla digestia.
Constituie un aport important de fier
Aceste fructe uscate reprezintă o importantă sursă de fier, fiind recomandate în cazul anemiilor uşoare. Femeile însărcinate, cu grave carenţe de acest mineral, riscă să nască un copil cu aceleaşi probleme, care poate fi predispus la anemie. Pentru a preveni lipsa de fier din organism, viitoarele mămici trebuie să adopte o alimentaţie bogată în acest element. Dintre produsele nonanimale, stafidele sunt cele mai indicate în acest sens.
Reglează hormonii
Stafidele conţin şi boron, un mineral important pentru menţinerea oaselor sănătoase, care intervine în reglarea hormonilor şi în metabolismul vitaminei D. Boronul este indicat şi în osteoporoză, întărirea oaselor şi reducerea durerilor osoase, iar vitamina A, care chiar dacă este prezentă într-o cantitate mică, este benefică pentru sănătatea ochilor.

Recomandate femeilor de 50-70 de ani
Specialiştii sunt de părere că dieta pe bază de stafide are şi rolul de a creşte libidoul. În India există chiar un ritual în care cuplurile proaspăt căsătorite consumă la nuntă lapte cu stafide, pentru îmbunătăţirea libidoului. Dacă aveţi probleme de această natură, trebuie să ştiţi că pot fi rezolvate foarte simplu cu doar o mână cu stafide brune. Pentru început spălaţi-le bine cu apă şi apoi fierbeţi-le în puţin lapte. Consumaţi acest amestec după ce s-a răcit, de trei ori pe zi, până vă redobândiţi vigoarea sexuală.
Potrivit studiilor, consumul zilnic de stafide, însoţit de câteva minute de mers pe jos, reduce considerabil riscul apariţiei bolilor cardiovasculare în cazul femeilor cu vârsta între 50 şi 70 de ani.
Specialiştii au ajuns la concluzia că o cană cu stafide pe zi reduce pofta de mâncare şi nivelul colesterolului rău şi creşte, în schimb, cantitatea de colesterol bun, care previne ateroscleroza.

Reţetă gustoasă şi sănătoasă
Pentru a prepara această reţetă simplă de salată de varză cu stafide, aveţi nevoie de o varză roşie, o linguriţă cu vârf cu pudră de scorţişoară, o cană cu stafide aurii, câteva linguri cu ulei, sucul de la o jumătate de lămâie, un păhărel cu vin roşu, sare, piper şi o linguriţă cu miere. Primul pas constă în tăierea foarte fină a verzei şi adăugarea unei linguriţe rase cu sare. Amestecaţi bine pentru ca varza să se înmoaie. Apoi adăugaţi câteva linguri cu ulei, sucul de lămâie şi piperul măcinat. Puneţi stafidele, mierea şi scorţişoara în vin şi lăsaţi-le să stea circa 30 de minute în frigider. Turnaţi acest amestec peste salata de varză, acoperiţi cu o folie de plastic şi puneţi totul la rece timp de o oră înainte de a servi.

Pont! Stafidele brune sunt mai indicate decât cele aurii, deoarece conţin mai mulţi nutrienţi, precum vitaminele A şi C, calciu şi potasiu.
Sfat! Acidul oleanolic din stafide distruge bacteriile cauzatoare de carii şi de boli gingivale. Astfel, consumaţi câteva grame pe zi.

<<>>

Ardeiul iute ar putea fi un atu împotriva colesterolului

Ardeiul iute ar fi o armă eficientă împotriva colesterolului şi un atu pentru îmbunătăţirea sănătăţii inimii, arată un recent studiu realizat de cercetători chinezi. Rezultate bune au fost obţinute pe şoareci şi urmează să fie validate la om, relatează maxisciences.com.
Specialiştii recomandă în general ca hrana să nu fie prea condimentată, însă ardeiul iute ar putea fi o excepţie. Într-un studiu publicat în revista European Journal of Nutrition, cercetători chinezi arată că ardeiul iute scade nivelul colesterolului şi ajută la păstrarea unei bune sănătăţi cardiace.
Până să ajungă la această concluzie, echipa din Hong Kong a observat şase săptămâni şoareci pe care i-a împărţit în cinci grupe. Fiecare a primit sau nu o doză precisă de capsaicină, elementul care dă ‘forţă’ ardeiului iute. Rezultatele au arătat că nivelul colesterolului total – trigliceride şi ‘colesterolul rău’ – din sângele rozătoarelor a scăzut semnificativ la cele care consumaseră ardei faţă de grupul martor. Acest impact nu a putut fi totuşi asociat cu o doză precisă de ardei.
În afară de efectul asupra colesterolului, cercetătorii au mai identificat o latură pozitivă a ardeiului iute. Capsaicina a mai fost asociată cu reducerea concentraţiilor substanţelor implicate în inflamaţii, factor care favorizează apariţia unor probleme cardiace.
Rezultatele sunt valabile deocamdată doar la şoareci, scrie site-ul nutraingredients-usa.com. Rămâne de văzut dacă pot fi extrapolate la om înainte de a fi luată în considerare vreo utilizare a acestor efecte pozitive.

OUALE SI COLESTEROLUL

Ouale sunt alimente controversate, despre care s-a scris ca ar fi atat bune, cat si daunatoare pentru sanatate. Problema principala a oualor ramane cantitatea de colesterol pe care o contin. Dar sa fie acesta intr-adevar un motiv de ingrijorare? Iata cateva date importante despre oua si colesterolul pe care il includ!

Ouale sunt alimente hranitoare

Chiar daca nu sunt in totalitate sanatoase, nu trebuie omis faptul ca ouale raman, totusi, alimente hranitoare. Ouale contin si grasimi nesaturate, bune pentru orgaism, cat si proteine, vitaminele B4 (colina) si B12 (cobalamina) si calciu, printre altele.

In plus, proteinele obtinute din consumul de oua sunt foarte valoroase, intrucat au o valoare biologica (BV) foarte mare. Cu alte cuvinte, procentul de proteine absorbite de organsim este foarte ridicat.

Albus versus galbenus de oua

Atunci cand vine vorba despre colesterolul din oua, este important sa stabilita facuta o diferenta esentiala:

albusul de oua contine o cantitate mica de proteine si alte substante nutritive si niciun strop de colesterol;
galbenusul este mai hranitor, insa este bogat in colesterol si in grasimi saturate .


In consecinta, daca iti doresti sa consumi in continuare oua, fara a-ti face griji in privinta colesterolului, nu trebuie decat sa renunti la galbenus.

Colesterolul din oua

Un ou mare contine circa 211 mg de colesterol, adica 70% din necesarul zilnic. Fiind vorba despre un procent atat de ridicat, consumul de oua ar trebui sa fie moderat, in special in cazul persoanelor care prezinta un nivel ridicat de colesterol "rau" (LDL) in sange.

In ceea ce-i priveste pe aceia cu un nivel optim de colesterol in sange, ouale nu au o influenta negativa asupra colesterolului LDL, cu conditia ca alimentatia zilnica sa presupuna, in rest, un consum scazut de grasimi saturate. Asadar, solutia ramane un stil de viata sanatos, cu un consum cat mai scazut de alimente periculoase.

Consumul recomandat de oua

Un consum de maxim 6 oua pe saptamana ar trebui sa fie lipsit de pericole , insa tine cont de faptul ca, pe zi, cantitatea de oua nu ar trebui sa fie niciodata mai mare de doua. Daca iti doresti sa consumi mai multe oua, pentru continutul lor proteic ridicat, prefera albusurile. Sau si mai bine: amesteca un galbenus de oua cu cateva albusuri pentru a spori cantitatea de substante nutritive, fara a-ti face probleme din cauza colesterolului.

In cele din urma, foarte important este si felul in care sunt consumate ouale: nerecomandate sunt ouale prajite in ulei, in timp ce omletele, ouale ochiuri (preparate fara uleiuri sau unt) si ouale fierte pot fi consumate fara probleme.

Nivelul de colesterol din diferite tipuri de oua


Un ou de gaina de 55 gr contine 201 mg de colesterol si 1,6 gr de grasimi saturate;
Un ou de rata de 70 gr contine 621 mg de colesterol si 2,6 gr de grasimi saturate;
Un ou de prepelita de 9 gr are 76 mg de colesterol si 0,3 gr de grasimi saturate;
Un ou de curca de 80 gr are 747 mg de colesterol si 2,9 gr de grasimi saturate;
Un ou de gasca de 145 gr are 1226 mg de colesterol si 5,3 gr de grasimi saturate.

Sursa foto: liveindia.tv


Citeste mai mult pe: http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/ouale-si-colesterolul-163488.html#ixzz1nC9IAdfW

COLESTEROLUL

- CEA MAI MARE INSELACIUNE A SECOLULUI ?
Colesterolul, o problemă ?

Mijloacele media au introdus o adevărată anxietate generală: teama de colesterol.
Oameni de o splendidă sănătate telefonează la cabinet şi cer, cu o voce tremurândă programare pentru "colesterol" . Buletinul de analize le adânceşte angoasa, aducându-i pe marginea disperării. "Am două sute. E grav, dom' doctor ?"

Răspundem: nu, nu este grav.
Valoarea normală a colesterolului în România este 280 mg la 100 de ml de sânge.
Dacă este aşa, cum s-a ajuns totuşi că marea majoritate a laboratoarelor tipăresc buletine de analize pe care deja valori de 181 de mg % sunt trecute ca anormal de mari ?
Ei bine, aici este o altă poveste. Una discret ruşinoasă pentru tagma noastră medicală, dar care totuşi trebuie spusă.
Pacienţii sunt rugaţi să nu mai spună nimănui că au aflat de la mine cele ce urmează.
Dacă totuşi vor spune, atunci să nu scrie, iar dacă vor scrie, să nu semneze.
Dacă, totuşi, nesocotind acest sfat, vor semna, eu declar de pe acum că nu ştiu nimic şi că sunt cu totul străin de cele scrise mai jos.

Secretul este că scăderea valorii normale a colesterolului în sânge a urmat o curbă paralelă şi cu puţin ulterioară descoperirii unor medicamente care au proprietatea de a scădea colesterolul.
Astfel, în anii '80, singurul medicament cu această proprietate principală era acidul nicotinic.
Acesta era foarte ieftin şi, dealtfel, avea reacţii adverse importante, care îl făceau de utilitate atât de restrânsă, încât era departe de a trezi interesul firmelor de medicamente. De aceea, cei care vor deschide orice carte de medicină anterioară anului 1980, vor citi acolo valoarea normală a colesterolului, care este de 280 mg %, aşa cum am spus. Intervalul 260-280 mg % impunea atenţie şi regim, dar nu tratament medicamentos.
Odată cu descoperirea unor medicamente mai specifice, care scad colesterolul în mod mai eficient, mai scumpe şi aflate sub patent, interesul firmelor de medicamente pentru această clasă a crescut enorm. Cum numărul pacienţilor cu hipercolesterolemie reală era mic, specialiştii în marketing au făcut diferite socoteli, din care a reieşit că, dacă valoarea normală ar coborî de la 280 la 260 şi medicilor li s-ar induce ideea că este neapărat nevoie de tratament medicamentos cronic peste această valoare, firmele producătoare ar avea numai de câştigat. Cum, cel puţin oficial, valorile normale din fiziologie nu sunt stabilite de firmele de medicamente, ci de medici în baza unor studii, au început a se întruni "vârfurile cercetării medicale", mai întâi în congrese o dată la doi ani prin capitale europene, mai nou în congrese anuale prin locaţii mult mai exotice.
La astfel de "întruniri ştiinţifice mondiale", de regulă însoţite de un bogat program cultural-artistic (de la degustări de licori la safari) există deja obiceiul ca medicii participanţi să prezinte lucrări "ştiinţifice", în care se pretinde, folosindu-se cu multă măiestrie posibilităţile largi ale statisticii, că valorile normale sunt mai mici decât se credea, că există riscuri serioase pentru sănătate la valori care ar fi fost O.K. înainte de congres, că aceste date noi ridică serioase probleme de sănătate publică etc.

Să mai observăm că ceea ce este valabil pentru colesterol este valabil şi pentru valoarea normală a tensiunii arteriale şi (în măsură ceva mai mică) pentru glicemie.
Extrapolând, putem prevedea încă de pe acum că, dacă mâine va apărea un medicament care să modifice grupa sangvină, poimâine o mare parte dintre cititorii acestei pagini vor afla că suferă de o grupă sangvină de-a dreptul toxică.

Tratamentul hipercolesterolemie i
Dacă valoarea colesterolului este până la 260 mg %, nu este necesar nici un tratament, aşa cum am spus mai sus, deoarece nu putem vorbi de hipercolesterolemie în această situaţie.

Dacă valoarea colesterolului este între 260 şi 279 mg %, este recomandabilă ţinerea unui regim cu evitarea excesului de colesterol, împreună cu repetarea determinării colesterolului şi a fracţiilor sale (raportul HDL versus LDL, dacă nu a fost făcut)

Dacă valoarea colesterolului este între 280 şi 299 mg % este necesar un regim hipocolesterolemian t, cu evitarea smântânei, untului, laptelui gras, cărnii grase şi cu limitarea numărului de gălbenuşuri la 4 pe săptămână (albuşurile nu conţin colesterol).
Se recomandă un regim bogat în peşte (minimum 2 kg pe săptămână) şi folosirea cu generozitate a cimbrului şi usturoiului.
Toate fructele sunt indicate, dar merele ocupă primul loc în această privinţă.
Din 6 în 6 luni se face evaluarea rezultatelor regimului, dozându-se atât colesterolul total, cât şi fracţiile lui.

Dacă valoarea colesterolului este de 300 mg % sau peste, recomand tratament medicamentos.
De regulă cu Vasilip o tabletă de 10 mg pe zi imediat înainte de masa principală, sau o altă schemă în funcţie de datele culese la consultul medical.
Reevaluare după 3 luni, pentru a vedea dacă dozele sunt eficiente.

Tipuri de întrebări frecvente:
Am colesterolul 245, buletinul de analiză îmi dă această valoare în chenar negru şi în dreptul ei scrie: "above normal range". Şefa laboratorului, când mi-a înmânat buletinul de analiză, m-a rugat să stau jos. Vecinii şi cei din familie sunt îngroziţi de cât de mult colesterol am, iar medicul cardiolog mi-a prescris să iau 6 tablete de Sortis pe zi, spunându-mi că în caz contrar am să fac infarct.

Ce este de făcut ?
Răspuns: dacă încă nu aţi citit articolul acesta, citiţi-l.
Laboratorul dă valorile normale în funcţie de ce valori normale se introduc cu ajutorul tastaturii, nu în funcţie de valorile medii a unui grup de 85, 90 sau 95 % dintr-un eşantion considerat sănătos, aşa cum ar trebui, potrivit unei definiţii ştiinţifice a "normalului" .
Vecinii şi cei din familie sunt victimele campaniilor media, iar cardiologul ar vrea să primească invitaţie şi sponsorizare şi la congresul de anul viitor de la Ouagadougou.
Dacă nu credeţi toate acestea, intraţi în primul anticariat şi uitaţi-vă în orice carte de medicină anterioară anului 1980 şi vedeţi cât este colesterolul normal.

Am auzit că uleiul de porumb nu conţine colesterol, e adevărat ?
Răspuns: nici un ulei nu conţine colesterol, deoarece plantele nu sunt capabile să sintetizeze colesterol ca atare. Deci, orice fruct sau legumă sau cereală este la fel de bună din punctul de vedere al regimului în cazul unei hipercolesterolemii , iar un număr mic de plante sunt în mod deosebit indicate, de exemplu: merele, usturoiul, cimbrul.
Este esenţial să nu mâncaţi de loc: carne grasă şi smântână şi să mâncaţi cât mai puţine gălbenuşuri de ou, care sunt saci cu colesterol. Dimpotrivă, peştele este foarte indicat. Orice fel de peşte şi cu precădere, în mod paradoxal, peştele gras. Deşi laptele şi multe brânzeturi conţin colesterol, ele nu cresc în mod semnificativ colesterolul dacă sunt folosite în cantităţi prudente.

Tratamentul medicamentos al colesterolului are reacţii adverse ?
Răspuns: Orice medicament, începând cu banala aspirină, are reacţii adverse.
Cu deosebire un tratament cronic, care se ia cu lunile şi anii, are posibile riscuri. Aceasta nu înseamnă să nu luăm medicamente de loc, ci să o facem atunci când, în urma unui raţionament medical, medicul nostru consideră că beneficiul scontat este mai mare decât riscul potenţial.
Urmez un regim strict vegetarian, şi totuşi colesterolul meu nu scade sub valoarea de 280 mg %.

De unde atâta colesterol, dacă eu în ultimele săptămâni am mâncat numai urzici şi mere ?
Răspuns: Această situaţie (relativ rară) în care vă aflaţi se explică printr-o tulburare reală de metabolism. Aşa cum spuneam, celulele animale sintetizează colesterol, iar cele umane nu fac excepţie. Uneori această sinteză este în exces. Va trebui să urmaţi un tratament medicamentos, în principiu toată viaţa, tratament în lipsa căruia există un mare risc să suferiţi de una sau mai multe din numeroasele boli favorizate de excesul de colesterol: cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral, etc.

Am colesterolul mărit, dar nu suport să mănânc peşte, iar usturoiul îmi face rău.
Ce este de făcut ?
Răspuns: În loc de peşte, puteţi folosi numeroasele suplimente alimentare care conţin acizi omega-nesaturaţ i, iar în loc de usturoi, încercaţi tablete de usturoi de la farmacie.
De asemenea, la farmacie sau la plafar mai puteţi găsi combinaţii din plante pentru ceaiuri hipolipemiante.

Colesterolul meu total este normal, dar raportul HDL-LDL nu este bun. Ce trebuie să fac ?

Răspuns: afectarea raportului dintre "colesterolul bun", adică HDL şi "colesterolul rău", adică LDL are importanţă mai ales în cazurile în care colesterolul normal este crescut sau are valori la limită.
Deci, în cazul dv nu se poate vorbi de hipercolesterolemie .
O importanţă mai mare acordată peştelui în alimentaţie ar fi indicată, totuşi.

Mereu aud despre marea problemă a colesterolului crescut. Dar eu am colesterol scăzut, sub limita normală. E vreo problemă ?
Răspuns: nu, deoarece nu există boli care să fie declaşate de prea puţin colesterol, aşa cum există în cazul invers. Totuşi, unele studii sugerează o legătură între colesterolul scăzut (sau la limita inferioară) şi depresie, fără a se putea preciza dacă e vorba de o legătură de tip cauză-efect sau de o corelare de altă natură.

Dr Mihnea DRAGOMIR
Bucureşti, 16 iulie 2008
Completare- imi apartine-toti bolnavii care au murit de inima in ultima vreme au murit cu colesterolul foarte mic. E un adevar dovedit statistic.Colesterolul marit nu produce moartea .

COLESTEROLUL

Cine „are colesterolul mare", cum se spune în popor, nu ar trebui să neglijeze acest aspect dacă-şi doreşte o inimă puternică şi o viaţă lungă. Iar românii cu atât mai mult ar trebui să ia în serios această recomandare, pentru că peste 30 la sută din populaţia adultă de la noi are un nivel crescut al colesterolului „rău".

În circulaţia sangvină există două tipuri de colesterol, denumite în termeni de specialitate HDL („high density lipoprotein", adică lipoproteine cu densitate înaltă) şi LDL („low density lipoprotein", adică lipoproteine cu densitate joasă). Primul şi-a primit titlul de colesterol „bun", deoarece împiedică depunerea grăsimilor pe artere, iar cel de-al doilea, de colesterol „rău", pentru că, în concentraţii mari, are efectul contrar şi favorizează bolile cardiovasculare.


Ideal ar fi să începeţi ziua cu o porţie de fulgi de ovăz
Ovăzul, leac contra colesterolului «rău»

Ce putem face pentru a regla nivelul colesterolului

Însă nici acesta din urmă nu este atât de nociv precum anunţă numele, atâta vreme cât nu depăşeşte limitele normale. LDL colesterolul joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii noastre. El este un precursor al unor hormoni precum testosteronul şi estrogenul, contribuie la sinteza vitaminei D în piele şi la formarea acizilor biliari care fac posibilă digestia grăsimilor şi, totodată, favorizează absorbţia substanţelor nutritive provenite din alimentaţie la nivel celular.

Ficatul îl produce în mare parte

Când ne gândim la sursele de colesterol „rău", ne vin în minte alimente precum carnea grasă, maioneza şi smântâna. Însă ceea ce mâncăm influenţează într-o măsură mai mică nivelul acestor grăsimi în sânge. Doar 20 la sută din colesterol provine din hrană (şi se numeşte colesterol exogen). Restul, de 80 la sută, este sintetizat de ficat şi poartă numele de colesterol endogen. Aşadar, de sănătatea ficatului depinde în mare măsură buna funcţionare a sistemului nostru cardiovascular dar şi a creierului, pentru că depunerile de colesterol pot favoriza accidentul vascular cerebral şi demenţele de tip Alzheimer. Celulele hepatice pot furniza tot colesterolul de care organismul nostru are nevoie, aşa încât am putea să trăim la fel de bine fără alimentele care-l conţin.

Unele boli îi influenţează nivelul

Dacă în ficat se sintetizează o cantitate mai mare de colesterol LDL decât ar trebui, de vină poate fi bagajul genetic. Aşa se explică de ce unele persoane au hipercolesterolemie (nivel crescut al colesterolului LDL) în ciuda faptului că nu mănâncă frecvent alimente care conţin grăsimi animale şi că nu sunt sedentare. Există însă şi o serie de tulburări metabolice care perturbă nivelul colesterolului „rău". Acestea sunt induse de afecţiuni precum diabetul zaharat, hipotiroidismul, insuficienţa renală şi afecţiunile hepatice. Inclusiv unele medicamente, cum sunt cele administrate bolnavilor cu HIV, cresc sinteza colesterolului „rău" în ficat.

Hormonii feminini asigură protecţie

Pe lângă factorii genetici, există şi alte motive pentru care nivelul colesterolului „rău" creşte independent de stilul de viaţă pe care-l avem. De exemplu, începând cu vârsta de 45 de ani în cazul bărbaţilor şi, respectiv, cu 55 de ani în cazul femeilor, nivelul sangvin al LDL colesterolului devine tot mai mare. Diferenţa dintre cele două sexe este dată de faptul că hormonii feminini estrogeni reduc nivelul LDL şi îl cresc pe cel al colesterolului „bun", HDL. Acesta este unul dintre motivele pentru care femeile sunt mai protejate de bolile cardiovasculare, comparativ cu bărbaţii. Însă această protecţie se manifestă numai până la menopauză, etapă în care secreţia estrogenilor începe să se diminueze.

În ce valori trebuie să ne încadrăm*
CT (colesterol total) < 200 mg/dl
HDL > 60 mg/dl
LDL < 100 mg/dl
*Deşi valoarea colesterolului total este importantă, raportul dintre cele două tipuri de colesterol este relevant pentru starea de sănătate.

Poate proveni şi din dulciuri

Sursele de colesterol „rău" nu sunt neapărat alimentele bogate în grăsimi animale, aşa cum am fi tentaţi să credem. Zahărul în sine este o cauză a creşterii colesterolului „rău" şi, totodată, a trigliceridelor, alte grăsimi periculoase pentru sănătatea cardiovasculară. Zaharoza şi siropul de glucoză ori de fructoză au acelaşi efect. Este adevărat însă că şi dulciurile care au în compoziţie grăsimi saturate, cum sunt cele din lapte, frişcă şi din unt sau grăsimi trans, de tipul margarinei influenţează nivelul colesterolului „rău".

Se poate mai rău decât „rău"

Cercetările recente au scos la iveală un alt tip de colesterol „rău", mai nociv decât cel pe care-l ştiam până acum. Noua variantă descoperită a fost numită MGmin LDL şi este un colesterol foarte dens, care se „lipeşte" mai uşor pe arterele de sânge. El a fost identificat în cantitate mai mare la persoanele în vârstă şi la bolnavi cu diabet de tip 2.

Ştiai că...
... substanţele din fumul de ţigară scad nivelul colesterolului „bun" şi îl cresc pe cel „rău"? Dacă se renunţă la fumat, nivelul celor două tipuri de colesterol se reechilibrează după doar câteva săptămâni.

... sedentarismul poate favoriza creşterea LDL colesterolului? Aceasta deoarece grăsimile saturate din care se „fabrică" colesterolul se acumulează în corp dacă nu facem exerciţii fizice în mod regulat.

... abuzul de cafea influenţează şi el nivelul colesterolului „rău"? De vină este nu cofeina, ci un compus al uleiului de cafea, numit cafestol.

.... 30 la sută din persoanele cu un nivel crescut al colesterolului „rău" au şi „ficat gras" (steatoză hepatică), afecţiune care poate duce la hepatită şi la ciroză.

MIT
Nu doar persoanele plinuţe, ci şi cele slabe pot avea un nivel crescut al colesterolului „rău".

Ce putem face pentru a regla nivelul colesterolului

Câte grăsimi ar trebui să mănânci

Din totalul de calorii consumate zilnic de un adult fără probleme de sănătate, doar 30 la sută ar trebui să reprezinte grăsimile. Iar din acestea, numai 7-10 la sută ar trebui să fie saturate (precum cele din carnea roşie, din unt, smântână, fast-food). Alte 10-15 la sută ar fi indicat să trebui să provină din grăsimi mononesaturate, care se găsesc în uleiul de măsline, în nuci, migdale, fistic şi în avocado, iar restul de 5-10 procente, din grăsimi polinesaturate provenite din din fructe de mare, din ulei de peşte, din soia şi din uleiurile vegetale.

Când sunt necesare statinele

De regulă, aceste medicamente anticolesterol sunt prescrise de medici doar dacă s-a dovedit că modificarea stilului de viaţă (mişcare, aport scăzut de grăsimi, renunţare la fumat) nu a avut un efect pozitiv. Aceasta deoarece statinele pot avea efecte secundare grave, precum insuficienţa renală, depresia, afectarea pulmonară, hepatică şi musculară. Medicamentele anticolesterol sunt recomandate cu precădere persoanelor care au suferit deja un infarct sau un atac cerebral şi celor încardate în categoria de risc pentru boli cardiovasculare, precum diabeticii şi hipertensivii.

Alcoolul, bun cu moderaţie

Atâta vreme cât sunt consumate în cantităţi rezonabile, băuturile alcoolice (şi în special vinul roşu, bogat în antioxidanţi) sunt chiar indicate persoanelor care au un nivel al colesterolului peste limita recomandată. Studiile care au urmărit efectul benefic al alcoolului susţin că el poate creşte cu până la 12 la sută nivelul colesterolului „bun" şi îl poate scădea cu 4-8 la sută pe cel al colesterolului „rău". În exces, alcoolul creşte nivelul trigliceridelor şi favorizează instalarea bolilor cardiovasculare.

ATENŢIE!
Când suntem stresaţi, organismul secretă hormoni care cresc nivelul colesterolului în sânge.

Datorită efectului anticolesterol puternic, licopenul din roşii a intrat în compoziţia unor suplimente alimentare pentru persoanele cu hipercolesterolemie.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Nicoleta Mihaela Mîndrescu, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice

8 sfaturi sa cresti colesterolul bun

Colesterolul HDL (bun) este un factor important pentru bolile cardiovasculare. Nivelul scazut de colesterol HDL (mai putin de 40 mg/dL) creste riscul bolilor de inima. Rolul colesterolului bun este de a duce colesterolul din sange inapoi in ficat, unde este eliminat din organism. Iar un HDL crescut se pare ca protejeaza impotriva formarii unor placi pe artere care ar micsora diametrul acestora si ar conduce la atac de cord sau cerebral. Iata 8 sfaturicare te vor ajuta sa cresti colesterolul HDL.

Consuma suc de portocale si colesterolul HDL va creste

Daca bei 3 pahare de suc de portocale pe zi vei creste nivelul colesterolului HDL cu 21% in urmatoarele 3 saptamani. Potrivit unui studiu britanic acest lucru inseamna un consum de 330 de calorii pe zi.

Daca reduci nivelul glicemiei vei creste colesterolul HDL

Cu cat iti creste mai mult glicemia din cauza consumului exagerat de zahar, cu atat mai mult va scadea nivelul colesterolului HDL. Tocmai de aceea este recomandat ca cea mai importanta cantitate de carbohidrati din dieta noastra sa provina din cereale integrale, legume, fructe sau alimente sarace in grasimi. Iar aceste produse vor avea ca efect scaderea glicemiei.

Grasimile bune cresc colesterolul HDL

Inlocuind grasimile saturate cu grasimi mononesaturate poti nu doar sa reduci valorile colesterolului rau, insa, de asemenea, creste nivelul colesterolului bun. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii de la Cornell University.

Colesterolul HDL poate creste prin consumul de soia

In cazul in care inlocuiesti produsele provenite din carne cu cele din soia sanatatea inimi tale se va imbunatati. Soia este saraca in grasimi saturate si bogata in grasimi mononesaturate. De asemenea, produsele din soia sunt bogate si in fibre. Diferite analize au scos la iveala faptul ca isoflavone, un compus organic continut de soia, creste nivelul colesterolului HDL cu 3% si reduce riscul de a dezvolta boli la inima cu 5%. Alte studii au stabilit faptul reduce valorile LDL, colesterolul rau cu 3% si cel al trigliceridelor cu pana la 6%, in cazul unui consum zilnic al produselor de soia.

Consumul moderat de alcool este asociat cu o crestere a colesterolului HDL

Se pare ca un consum moderat de alcool este asociat cu un nivesl crescut al colesterolului bun. Alcoolul in cantitati mici a fost asociat cu un risc scazut in dezvoltarea bolilor de inima, atat la barbati cat si la femei.

Exercitiile aerobice fac bine colesterolului HDL

Este indicat sa faci exercitii aerobice la intensitate medie, cel putin 30 de minute 6 zile pe saptamana. Practicarea lor este recomandata celor care vor sa-si creasca colesterolul bun. Aceasta este concluzia la care au ajuns multi specialisti in sanatate.

Fumatul scade colesterolul HDL

Expertii sunt de acord. Renuntarea la fumat face minuni asupra colesterolului HDL. Ca sa nu mai vorbim si de alte beneficii asupra starii tale generale de sanatate. In plus, gandeste-te la economiile importante pe care le vei face in cazul in care renunti la acest viciu.

Slabeste si nivelul colesterolului HDL va creste

Supraponderabilitatea sau obezitatea contribuie la scaderea colesterolului HDL. De altfel, grasimea excesiva se numara printre factorii importanti vinovati de scaderea HDL-ului si cresterea colesterolului rau.

Părţile bune ale colesterolului

Se ştie că responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză şi o mulţime de alte boli nu este altul decât colesterolul. Mai puţină lume vorbeşte însă de rolul lui esenţial în menţinerea stării de sănătate a organismului. În timp ce colesterolul în exces este, într-adevăr, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă. El contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, intră în componenţa tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini şi feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acţiunea razelor de soare, în vitamina D.

O bună alimentaţie anti-colesterol nu înseamnă deloc o alimentaţie fără grăsimi, ci din contra. Esenţial este ca acestea să fie alese în mod judicios. Menţinerea raţiei zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30 la sută din totalul caloriilor este vitală pentru menţinerea în limite normale a colesterolului. În acelaşi timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10 la sută. Grăsimile saturate provin, cu mici excepţii, din surse animale, iar grăsimile animale conţin colesterol. Pe de altă parte, chiar dacă un aliment nu conţine colesterol, acest lucru nu înseamnă ca el nu conţine grăsimi.

Se vor consuma deci alimente care conţin grăsimi nesaturate, cum ar fi: peşte gras, untură de peşte, ficat de gâscă sau raţă, uleiuri polinesaturate (floarea-soarelui, porum şi mononesaturate (măsline, alune). Grăsimile saturate vor fi evitate: carne grasă, mezeluri, unt şi produse de patiserie, carnea fiind înlocuită, pe cât posibil, cu peşte.

Vinul roşu reduce nivelul de colesterol

Statisticile arată că francezii sunt cei mai mari consumatori de grăsimi, dar, în acelaşi timp, ei sunt mai puţin atinşi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox i-a făcut pe cercetători să înceteze vânătoarea colesterolului şi să pactizeze cu el.

După cum se ştie, antioxidanţii neutralizează radicalii liberi, diminuând astfel riscurile maladiilor cardiovasculare. Printre antioxidanţii cei mai puternici se numără polifenolii, care se găsesc, mai ales, în sâmburii de struguri şi în vinul roşu. Acesta este, fără îndoială, unul dintre factorii ce explică paradoxul francez: 2-3 pahare de vin roşu pe zi (nu mai mult) asigură o cantitate suficientă de antioxidanţi.

Băutorii de vin au o scuză: două pahare de vin/zi înseamnă sănătate curată. Cel puţin aşa susţin englezii. Cercetătorii britanici au descoperit că o substanţă existentă în această băutură previne bolile cardiovasculare. În urma unor studii efectuate pe perioada a zece ani s-a descoperit că vinul conţine resveratrol, o substanţă care combate colesterolul şi are un puternic efect anticoagulare. Această substanţă împiedică blocarea vaselor de sânge, cea mai frecventă cauză a atacurilor cardiace şi a congestiilor cerebrale. Cercetătorii susţin că, în anumite tipuri de vin roşu, concentraţia de resveratrol este mai mare decât în cel alb. Experţii avertizează însă că excesul de vin nu este indicat. Mai mult de două pahare pe zi ar putea să dăuneze sănătăţii. De reţinut că este vorba de vinul din struguri şi nu alte băuturi alcoolice. Alcoolul nu determină scăderea nivelului de colesterol „rău” din sânge, în schimb, unul sau două pahare de vin roşu băute zilnic pot mări nivelul colesterolului „bun”, ajutând astfel la prevenirea disfuncţiilor cardiace. De ştiut că alcoolul în exces măreşte presiunea sângelui şi nivelul trigliceridelor (grăsimi), fiind o sursă concentrată de calorii, contribuind la instalarea obezităţii - o altă sursă de colesterol „rău” în exces. Din aceste considerente, alcoolul nu trebuie utilizat în scopul micşorării nivelului de LDL-colesterol „rău” şi nici al măririi de HDL – colesterol „bun”. Vinul roşu este un foarte bun adjuvant în acest sens nu datorită alcoolului conţinut, ci substanţelor active hipocolesterolemiante din strugurii roşii.

Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol rău din sânge se numără cerealele integrale, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa şi usturoiul. Licopenul conţinut în tomate este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sunt fierte. Fructele şi legumele conţin şi ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C şi vitamina E.

Dar colesterolul nu provine numai din alimentaţie. Creşterea colesterolului este generată şi de alţi factori: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului înconjurător. Pe de altă parte, ceea ce absorbim noi reprezintă doar 20-30 la sută din stocul nostru. Restul de 70-80 la sută este fabricat de propriul nostru organism. Dar şi în acest program personal de fabricare există anumite diferenţe.

Consumul de soia elimină colesterolul din sânge

Soia este unul dintre cei mai importanţi nutrienţi. Ea poate înlocui carnea, fără să aibă efectele negative ale acesteia.

În acelaşi timp, soia are şi o valoare terapeutică deosebită. Pe lângă conţinutul ridicat de grăsimi polinesaturate (20 la sută), dintre care lecitina este cea mai importantă, soia are şi un conţinut foarte bogat în proteine (40 la sută). Conţine toţi aminoacizii esenţiali şi aproape 80 la sută din ceilalţi. Aceşti acizi au un rol foarte important în creşterea şi reînnoirea ţesuturilor precum şi în menţinerea stării de sănătate a inimii şi arterelor, prevenind tulburările cardiovasculare.

Lecitina are proprietatea de a descompune şi elimina colesterolul, prevenind astfel formarea de depozite pe pereţii arterelor. Întrebuinţarea uleiului de soia provoacă o scădere cu 14 la sută a procentului de colesterol. Acelaşi ulei previne formarea cheagurilor de sânge şi apariţia crizelor cardiace.

Boabele de soia sunt bogate în enzime, în vitaminele A, C, D, E, F, K, o bună parte din complexul B şi coenzima Q10. Vitamina C, aflată în cantităţi mari mai ales în germenii boabelor de soia, contribuie la reducerea procentului de colesterol din ficat, creier şi inimă. Soia conţine mult fier, fosfor şi calciu, iar potasiul - un element indispensabil pentru echilibrul lichidelor din ţesuturi - se găseşte şi el din abundenţă.

Consumul de soia este indicat în tratarea asteniei, anemiei, cirozelor hepatice, hepatitelor, nevrozelor, bolilor cardio- şi cerebrovasculare, îmbătrânirii precoce, diabetului zaharat şi chiar a cancerului (conţinut ridicat de fibre).

Există mai multe moduri de utilizare a boabelor de soia. Măcinate sau fulgi, sunt excelente pentru micul dejun. Sosul de soia poate aromatiza carnea, iar boabele se prepară la fel ca fasolea. Făina de soia poate înlocui făina albă (este de 20 de ori mai bogată în grăsimi nesaturate şi conţine de 4 ori mai mult azot decât făina de grâu), iar praful de lecitină se poate folosi ca supliment nutritiv, pentru a ţine sub control procentul de colesterol.

Sunt mulţi bolnavi care, pentru a se vindeca, urmează o cură de crudităţi. Pentru a-şi îmbunătăţi meniul, aceştia pot să-şi prepare singuri unt de soia: două linguri de făină de soia, 250 ml apă, o jumătate litru de ulei vegetal (soia, floarea-soarelui sau măsline). Se amestecă apa cu făină de soia şi se fierbe 5 minute, până se obţine o pastă. Se ia de pe foc şi se lasă la răcit, apoi se adaugă uleiul, încet, amestecând continuu.

Laptele de soia

Unul dintre preparatele din soia, numit popular şi „brânză vegetală”, poate înlocui cu succes produsele de origine animală, mai ales în perioada de post. De exemplu, laptele de soia este cel mai bun înlocuitor al laptelui matern. Specialiştii spun că, în soia, există complexul de vitamine B, D şi E, dar şi un conţinut bogat de lecitină, care stimulează memoria. Mai mult, fitaţii din soia au proprietatea de a reţine fosforul mineral şi de a creşte capacitatea de apărare a organismului faţă de diferite forme de cancer.

Bolnavii supraponderali, diabeticii, cei cu risc de atac cardiovascular sunt principalii beneficiari ai efectelor saponinei conţinute în soia (prin acţiunea sa împotriva colesterolului). S-a constatat astfel că incidenţa bufeurilor a fost cu 45 la sută mai redusă la femeile aflate în perioada menopauzei şi care au consumat, zilnic, produse din soia.

http://www.evenimentul.ro

10 metode de a scadea colesterolul marit

Ai fost diagnosticat cu colesterol marit. Ce este de facut? Este o intrebare care afecteaza miliarde de persoane in lume la ora actuala. Medicul ti-a recomandat probabil schimbari in dieta, sau mai multe exercitii sau pobabil un tratament medicamentos.
Pentru a controla nivelul colesterolului in sange, specialistii recomanda sfaturi demne de luat in seama de catre orice persoana cu colesterol marit indiferent de tratamentul pe care-l urmeaza. Asadar:

1. Afla unde te incadrezi

Pentru o stare buna de sanatate, este esential controlul regulat al colesterolului. Confrom Asociatiei Americane a bolilor de inima, persoanele cu colestrolul de 240 mg/dl sunt mai probabil sa experimenteze un atac de cord decat persoanele cu un nivel al colesterolulu de 200 mg/dl. Doar daca sti unde te incadrezi si daca il urmaresti regulat, poti controla nivelul colesterolului. De altfel, National Heart, Lung and Blood Institute al National Institutes of Health recomanda ca toti adultii de peste 20 ani sa-si faca un control al colesterolului cel putin o data la 5 ani. Iar daca prezentati anumiti factori de risc, controlul colesterolului trebuie efectuat mai des. Vestea buna este ca in cele mai multe cazuri, colesterolul poate fi controlat usor fara medicatie, nsa trebuie stiut punctul de pornire si la ce nivel doriti sa ajungeti.

2. Informeaza-te bine

Odata ce ai fost diagnosticat cu un grad ridicat de colesterol, urmatorul pas este sa va grabiti sa aplicati tratamentul recomndat de catre medic. Cu exceptia cazului in care colesterolul necesita interventie de urgenta, este bine sa iti iei putin timp de gandire in care sa analizati situatia ta si sa iei in calcul toate optiunile de tratament care iti stau la dispozitie. Probabil un punct de start ar fi acela al evaluarii propriilor factori de risc pentru bolile de inima cauzate de colesterolul marit, de exemplu sex, varsta, antecedente familiale. Poti sa-ti imbunatatesti obiceiurile alimentare, renunta la fumat, fa exercitii. Medicina ofera multe posibilitati de tratament si terapii alternative, dar inainte sa te decizi ce tratament sau combinatie de tratamente vrei sa incerci este bine sa te consulti cu medicul de familie dar nu inainte de a vedea daca solutia identificata de tine este eficienta si sigura.

3. Scapa de kilogramele in plus

Daca greutatea ta se afla peste limitele normale, slabirea poate produce o scadere a nivelului de colesterol. Cercetarile arata ca la persoanele obeze metabolismul grasimilor nu este acelasi ca la persoanele cu greutate normala. Asa ca desi incetezi sa mananci mancaruri grase, nivelul colesterolului nu va scadea decat daca reusesti sa dai jos kilogramele in plus. Mare atentie insa sa nu alegi diete drastice, important este sa slabesti progresiv, dar sigur. Cel mai bine este ca inainte sa incepi un program pentru slabit sa te consulti cu medicul si impreuna cu acesta sa decizi cand si cum sa incepi cura de slabire.

4. Mersul pe jos

Indiferent de scopul tau, de a scadea nivelul de colesterol sau de a slabi, exerctiile regulate sunt cheia succesului. Nu este vorba despre antrenamente fizice, ci despre putina miscare in fieare zi. De altfel studiile arata ca mersul pe jos zilnic timp de 20-40 de minute poate reduce semnificativ nivelul colesterolului in sange. Mersul pe jos reprezinta cea mai convenabila forma de activitate fizica, insa indiferent de activitatea fizica intreprinsa, asigurati-va ca o executati 30 de minute si cel putin 5 zile pe saptamana.

5. Familiarizeaza-te cu grasimile bune

Fiind diagnosticat cu colesterol marit, medicul iti recomanda sa reduci aportul de grasimi in organism. Insa nu toata lumea stie sa faca difernta dintre grasimi bune si grasimi rele. Untul de arahide, avocado, uleiul de masline sunt grasimi mononesaturate care ajuta la scaderea nivelului colesterolului si sunt mult mai sanatoase decat grasimile saturate regasite in principal in alimentele de provenienta animala: carne, unt, lapte integral, branza care pot contribui la cresterea nivelului colesterolului. De asemenea grasimile tip Omega 3 – acizi grasi regasite in peste (macrou, ton alb, somon) au fost demonstrate stiintific ca ajuta la scaderea nivelului colesterolului in sange.

6. Fii aliatul fibrelor

Nu e nici un secret ca vegetarienii au un risc mai scazut de a avea boli de inima comparativ cu cei care mananca carne. Aceasta se datoreaza pe de o parte faptului ca vegetarienii consuma alimente bogate in fibre (fructe, legume, fasole, cereale integrale). Fibrele se regasesc sub doua forme: solubile si insolubile, cele solubile fiind, conform cercetarilor, cele care pot reduce colesterolul cu 5-10 procente daca se consuma zilnic 15 grame. Pectina este un tip de fibra solubila ce se regaseste in mere si in alte fructe, nu numai ca scade colestrolul, dar ajuta si la imbunatatirea digestiei.

7. Inzestreaza-te cu multivitamine

Chiar daca reduci aportul de grasimi rele in organism si consumi alimente bogate in fibre si grasimi bune, dieta ta poate avea unele carente nutritionale. Suplimentele alimentare de multivitamine si minerale pot ajuta la acoperirea acestor deficite s ajuta la reducerea riscului de boli cardiace si accidente vasculare. Cauta acele multivitamine care contin acid folic, vitamina B6 si B12. Un studiu realizat de Universitatea Harvard a demonstrat ca persoanele care au consumat acid folic au prezentat un risc cu 31% mai scazut de a dezvolta boli cardiace. De asemenea, dupa 50 de ani, corpul uman absoarbe mai greu vitamina B12 din alimente, motiv pentru care suplimentele care au la baza vitamina B12 nu trebuie sa lipseasca din alimentatia persoanelor cu nivel ridicat de colesterol.

8. Exploreaza toate optiunile de tratament

Cand ai fost diagnosticat cu nivel ridicat de colesterol, este important sa discuti in amanunt cu medicul  despre variantele conventionale si alternative pe care medcina le pune la dispozitie in lupta impotriva colestrolului marit. Unii oameni se simt foarte confortabil utilizand medicamente pentru reducerea colesterolului, in timp ce altii ar face tot posibilul sa le evite. Pentru persoanele care au suferit deja un atac de cord, tratamentele conventionale si interventiile chirurgicale pot fi vitale, cel putin la inceputul tratamentului. Pentru persoanele cu insuficienta renala usoara pana la moderata, terapiile alternative, medcamentele sau interventiile chirugicale sunt de cele mai multe ori nefolositoare. O dieta corespunzatoare la care nu lipsesc exercitiile fizice s-ar putea sa fie tot ce este nevoie pentru acesti pacienti.

9. Gaseste cele mai bune metode de a lupta impotriva stresului

Pentru a castiga razboiul impotriva colesterolului, controlul stresului este la fel de important precum o dieta sanatoasa si exercitiile fizice regulate. Pentru ca atunci cand esti incordat sau nervos, ai mai multe sanse de a neglija actiuni de reducere a colesterolului decat atunci cand nu sunteti stresat. Stresul in combinatie cu emotii, nervozitate, stari anxioase, depresii declanseaza eliberarea unor substante chimice care contracta arterele, reduc circulatia sangelui la nivelul inimii, cresc tensiunea arteriala. Aceste fenomene in combinatie cu un colesterol marit, cresc sansele de a avea atac de cord. Pentru a evita stresul incearca sa respiri adanc, fa scurte plibari, relaxeaza-te pe cat posibil, intinde-te, distrage-te de la problemele tensionate.

10. Fa un angajament

Pentru a castiga lupta impotriva colesterolului marit, trebuie sa faci un angajament fata de tine insuti in care principala ta preocupare sa fie grija personala, schimbarile ce trebuiesc facute in stilul de viata propriu si drumul spre o viata sanatoasa. Prietenii si familia sunt un sprijin in toate cazurile, insa singurul in masura de a decide felul in care iti vei trai viata, esti chiar tu!