Criza de inima

Cum sa supravietuiesti unui atac de cord când ești singur.

Deoarece multi oameni sunt singuri cand sufera un atac de cord, fara ajutor, persoana a carei inima bate necorespunzător și care începe să simtă o stare de leșin, are doar, aproximativ 10 secunde înainte de a-si pierde cunoștința.

Cu toate acestea, aceste victime se pot ajuta prin a tusi în mod repetat și foarte energic. O respiratie adanca ar trebui să fie luata înainte de fiecare tuse, iar tusea trebuie sa fie adanca și prelungită, așa cum e atunci când se produce sputa din adâncul pieptului.

O respirație și o tuse trebuie repetate la fiecare două secunde, fără oprire pana soseste ajutorul sau până când inima se simte ca bate în mod normal din nou.

Respirațiile adânci, aduc oxigenul in plamani si miscarile de tuse storc inima și păstreaza sângele in circulatie. Presiunea asupra inimii, de asemenea, o ajuta sa recapete ritmul normal. În acest fel, Victimele atacurilor de inima pot ajunge la spital.

Spuneti la cât mai multe persoane despre aceasta. Le-ar putea salva viața!

Un cardiolog spune ca, daca toti cei care citesc asta, ar trimite-o la 10 persoane, putem salva cel puțin o viață.

Decat sa trimiteti bancuri, contribuiti, prin raspandirea acestei informatii, care poate salva viața unei persoane.

DESPRE BRADICARDIE

Bradicardia
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Consult de specialitate
6. Medici specialisti recomandati
7. Expectativa vigilenta
8. Investigatii
9. Tratament
10. Profilaxie

1. Generalitati
Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut. Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de batai pe minut.

Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal.

In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
2. Cauze
Bradicardia poate fi data de:

a. Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt:
- procesul de imbatranire. Ca urmare a modificarilor legate de varsta, poate apare o rata scazuta a frecventei cardiace.
- bolile arterelor coronare si infarctul miocardic
- operatiile pe cord
- miocardita
-endocardita
- sarcoidoza
- boala Lyme

b. Boli sau medicamente care incetinesc trecerea impulsurilor electrice prin inima, dar nu sunt rezultatul unor boli cardiace. Exemple:
- hipotiroidism (tiroida hipoactiva)
- dezechilibre electrolitice ca de exemplu, nivelul crescut de potasiu (hiperpotasemie)
- la unele persoane, circumstante ca ortostatismul pentru un timp prelungit, durerea, tusea si voma stimuleaza sistemul nervos si incetinesc alura cardiaca; frecventa cardiaca joasa este temporara
- medicamentele administrate in boli cardiace, ca betablocantele, blocantele de canale de calciu, antiaritmicele si digoxinul.
3. Factori de risc
Riscul de a avea bradicardie este crescut daca:
- sunt prezente boli cardiace
- daca se folosesc unele tratamente
- varsta de 65 de ani sau mai mult
- operatii recente pe cord
4. Simptome
Simptomele bradicardiei apar atunci cand inima nu pompeaza suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului. Aceasta situatie este obisnuita atunci cand frecventa cardiaca este foarte joasa sau ramane joasa pentru o perioada mai lunga de timp. Simptomele sunt:
- vertij (ameteli)
- sincopa (lesin) sau presincopa
- oboseala
- dispnee (respiratie dificila)
- palpitatii
- angina (dureri pectorale)
- cresterea oboselii la efort
- confuzie sau dificultati de concentrare
Unii oameni cu bradicardie nu prezinta simptome.
5. Consult de specialitate

A se suna la 112 sau alte servicii de urgenta daca frecventa cardiaca este mai mica decat de obicei si persoana prezinta:
- sincopa
- dispnee severa
- angina
- semne de infarct miocadic sau accident vascular cerebral
Frecventa cardiaca poate fi determinata prin masurarea pulsului radial.
A se adresa medicului imediat daca exista o alura cardiaca mai mica decat de obicei si daca:
- este prezenta senzatia de lesin
- persoana are pacemaker
- se observa dificultate mai mare la respiratie sau umflaturi ale picioarelor si gleznelor
Acestea pot fi simptome precoce ale insuficientei cardiace.
6. Medici specialisti recomandati
Urmatorii medici pot evalua siptomele unei bradiaritmii:
- medicul de familie
- medicul internist
- cardiologul
7. Expectativa vigilenta
Daca persoana prezinta simptome care pot fi cauzate de o frecventa cardiaca joasa, atitudinea de supraveghere prin care nu se intervine ci se sta in expectativa nu este recomandata.
8. Investigatii
Uneori, bradicardia poate fi diagnosticata simplu, pe baza anamnezei, a examenului obiectiv si a electrocardiogramei (EKG).
EKG-ul ajuta la determinarea tipului de bradicardie. Acest test neinvaziv poate da informatii despre factorii care au contribuit la aparitia bradicardiei, ca de exemplu un infarct miocardic recent sau alte boli cardiace.
Daca bradicardia nu este stabila (cateodata este, cateodata nu este) si nu poate fi surprinsa pe un EKG in timpul vizitei la cabinet, este nevoie de monitorizare in ambulator (Holter), prin care pacientul are un EKG portabil care inregistreaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice.
Pentru a determina daca exista alte cauze care pot determina aparitia bradicardiei pot fi facute cateva teste de laborator:
- functia tiroidiana, pentru hipotiroidism
- hidroelectrolitii, pentru a verifica posibile dezechilibre hidroelectrolitice
Se pot face si analize de sange pentru a determina daca bradicardia este data de supradozarea cu medicamente pentru inima.
Daca etiologia este inca necunoscuta se pot face si alte teste. Acestea sunt:
- testul la efort
- teste electrofiziologice
- monitorizarea ambulatorie Holter.
9. Tratament
a. Tratament - Generalitati
Tratamentul bradicardiei depinde de cauza, de prezenta simptomelor si de evolutia acesteia.
Bradicardia este tratata atunci cand prezita simptome ca sincopa sau oboseala severa. O data cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.
b. Tratament initial
In cazuri de urgenta, cand frecventa cardiaca scade rapid, de exemplu post infarct miocardic, medicamentele se administreaza mai frecvent intravenos pentru a creste rata batailor cardiace.
Daca sistemul electric al inimii este afectat de o alta boala, medicul va lua in considerare si un implant de pacemaker. De obicei, se incepe cu un pacemaker temporar pana cand poate fi inlocuit cu unul permanent.
Existenta unei alte boli in afara sistemului cardio-circulator, ca de exemplu hipotiroidismul sau nivelul anormal de potasiu, va determina luarea unei atitudini pentru corectarea acestor boli in primul rand. Daca bradicardia este data de medicamente, ca de exemplu beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul va ajusta tratamentul.
c. Tratament de intretinere
Bradicardia este adesea cauzata de o boala a inimii care a afectat sistemul electric al inimii. Persoanele peste 65 de ani sunt mai predispuse la a dezvolta una din multele tipuri de bradicardii care necesita de obicei un pacemaker permanent.
Daca bradicardia este data de medicamente precum betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul trebuie in primul rand sa ajusteze sau sa modifice tratamentul. Oricum, de multe ori aceste medicamente nu pot fi intrerupte deoarece pot fi medicamente de baza pentru tratamentul altor boli ale inimii. In aceste cazuri, pacientul poate opta pentru un implant permanent de pacemaker pentru a continua tratamentul cu medicamentele critice.
d. Tratamentul complicatiilor
De obicei, pacemakerele imbunatatesc simptomatologia si prognosticul persoanelor cu bradicardie. In continuare, tratamentul depinde de cauzele bradicardiei. Majoritatea au boli asociate ale inimii ca de exemplu, afectiuni ale arterelor coronariene care necesita tratament suplimentar.
Daca persoana are episoade de bradicardie care alterneaza cu o frecventa cardiaca aritmica si crescuta (fibrilatie atriala), poate avea un risc crescut pentru un accident cerebral vascular. In fibrilatia atriala, impulsurile electrice neregulate duc la miscari anormale ale compartimentelor superioare ale inimii (atrii). Deoarece peretele inimii nu pompeaza sangele in mod eficient, sangele se aduna si duce la coagulare, un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un accident vascular cerebral apare prin migrarea trombilor din inima in circulatia cerebrala pe care o poate bloca.
Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si accidentul vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
e. Tratament medicamentos
Medicamentele care cresc numarul de batai cardiace, cum ar fi de exemplu izoproterenol si atropina, sunt folosite pentru a trata bradicardia in situatii de urgenta cand frecventa cardiaca scade brusc (bradicardie acuta), ca de exemplu bradicardia post infarct miocardic sau cand bradicardia trebuie stabilizata pentru o perioada scurta, de exemplu in asteptarea unui pacemaker. Nu exista tratament care sa stabilizeze bradicardia pe termen lung.
Un medicament numit glucagon poate uneori contracara efectele betablocantilor, daca acestia au cauzat bradicardia.
Medicamentele folosite in tratamentul bradicardiei (izoproterenol, atropina si glucagon) trebuie administrate intravenos (IV) si numai in spital. Vor fi folosite pana cand rata batailor cardiace revine la normal sau pana cand pacientul primeste un pacemaker.
In cazul sindromului de tahi-bradiaritmie pacientul poate fi supus unui risc pentru a dezvolta un accident vascular cerebral atunci cand prezinta fibrilatie atriala (batai cardiace aritmice cu alura inalta). In fibrilatia ariala, impulsurile electrice neregulate conduc la miscari anormale ale atriilor. Deoarece peretele inimii nu pompeaza sange eficient, sangele se aduna si este predispus la coagulare, ceea ce duce la un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si cel al producerii unui accident vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
De retinut!
Medicamentele care cresc frecventa batailor cardiace, de exemplu izoproterenolul, pot creste contractia miocardului. De aceea izoproterenolul este folosit cu grija in cazul unei insuficiente cardiace (inima nu reuseste sa pompeze suficient sange pentru a face fata nevoilor metabolice ale tesuturilor) sau dupa un infarct miocardic.
f. Alte tratamente
Adesea este implantat un pacemaker pentru a trata bradicardia. Acest tip de pacemaker trimite semnale electrice la inima si primeste semnale de la camerele superioare ale inimii (atrii) si camerele inferioare (ventriculii) si controleaza toate compartimentele inimii. Un pacemaker bicameral sincronizeaza frecventa atriilor cu cea a ventriculilor pentru o cat mai buna complianta la frecventa normala a inimii.
Majoritatea pacemakerelor noi isi cresc frecventa in functie de cererea fiziologica si se numesc pacemakere fiziologice. Pot modifica rata batailor cardiace in timpul efortului pentru a satisface nevoile organismului. Alt tip de pacemaker este cel cu alura fixa care trimite impulsuri electrice cu frecventa fixa cand inima bate mai incet decat rata dorita.
Deoarece exista multe tipuri de pacemakere, medicul va colabora cu pacientul pentru a lua decizia cea mai buna.
Implantarea pacemakerului se face printr-o mica procedura chirurgicala. Se face de obicei cu anestezie locala. Consta intr-o incizie mica a tegumentului peretelui toracic, iar firele pacemakerului vor fi conduse spre inima printr-un vas de sange. Prin aceeasi incizie medicul face un buzunar pentru generatorul de puls. In final, firele sunt atasate de generatorul de puls. Intreaga procedura dureaza aproximativ o ora.
g. Monitorizare
De doua ori pe an medicul va verifica pacemakerul si il va ajusta, daca e nevoie. Intre verificari, pacientul va trebui sa trimita informatiile pacemakerului prin telefon (monitorizare prin telefon).
10. Profilaxie
Reducerea factorilor de risc pentru bolile cardiace este importanta si pentru prevenirea dezvoltarii unor boli coronariene. Mentinerea starii de sanatate va reduce riscul de aparitie a bradicardiei de cauze coronariene si a altor boli.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii bolilor de artera coronara:
- fumatul
- tensiunea arteriala crescuta
- diabetul zaharat
- colesterolul crescut
- obezitatea
- stressul
- sedentarismul
Oamenii cu risc crescut pentru boli cardiace si cei ce prezinta boli cardiace sunt incurajati sa respecte un program special dedicat scaderii factorilor de risc. Deoarece persoanele cu factori de risc pot avea nevoi speciale in privinta exercitiilor sau a dietelor alimentare, trebuie sa se consulte cu medicii pentru reducerea riscurilor de aparitie a bolilor cardiace si a bradicardiei.
Mod de viata al pacientului cu bradicardie cronica
Deoarece bradicardia este, de obicei, rezultatul unei boli organice a inimii, modificarile in sensul imbunatatirii functiei cardiace vor avea efect asupra starii generale de sanatate. Unele din aceste modificari sunt controlul hipertensiunii si a colesterolului, alimentatia cu putine grasimi si cu putina sare, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool si de cafeina, exercitiul fizic (cu acordul medicului) si respectarea tratamentului.
Medicul poate solicita participarea pacientului la tratament prin monitorizarea ratei batailor cardiace si a simptomelor. Poate fi folositoare folosirea unui jurnal de simptome in care se trece frecventa cardiaca masurata atunci cand apar simptome.
Daca pacientul are pacemaker pentru bradicardie, monitorizarea la domiciliu si ingrijirea meticuloasa sunt necesare. Se recomanda:
- verificarea pulsului dupa sfatul medicului
- stabilirea si urmarirea unui tratament consecvent. Pacientul va fi monitorizat frecvent, imediat dupa ce i se implanteaza pacemaker-ul si se va urmari momentul schimbarii bateriei. Bateriile tin de la 5 pana la 15 ani si depinde de tipul de pacemaker folosit. Medicul va informa pacientul despre tipul pacemaker-ului. Dupa monitorizarea initiala intalnirea cu medicul se va reduce la aproximativ 2 vizite pe an
- transmiterea de informatii de la pacemaker pe telefon (monitorizare telefonica) dupa instructiuni. Medicul poate cere pacientului sa trimita un raport la cateva luni pentru monitorizarea de rutina.
Articol cules de dicuoctavian.

TAINE...MEDICALE !

O taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii". Lipsa sarii din sange!!
Interesant,dar LOGIC.Aceeasi problema cu tensiunea arteriala: inainte 130/80 era tensiune de aviator, acum este limita superioara a "normalului". Sa aiba aceeasi justificare? Va dezvaluim azi o taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii".
Excesul de sare, zahar si grasimi, dauneaza grav sanatatii !
Asta da avertisment medical! Ce înseamna exces nu ne explica însa nimeni!!!
La prima citire, exces înseamna.prea mult, dar raportat la greutatea fiecaruia !!! Între copilul de 20 de kilograme si adultul de 80 sau 120 de kilograme... e o marja de eroare foarte mare, ca sa pronunti exces, sau sa recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi. Între omul de la munte... care bea apa puternic magnetizata si aproape pura si cel de la ses sau de la oras care primesc apa cea mai infecta, cel de la munte va "dizolva" si elimina mult mai repede chimicalele! Nu uitati ca nu suntem la fel, ca nu avem aceeasi grupa sanguina, ca difera si RH-ul - purtatorul de oxigen din sange! Unii au în sânge predominant Cuprul (RH negativ) altii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)! Nu uitati ceea ce multi vor sa ascunda:
- orice reactie a apei cu sarea produce... caldura!!! Iar sarea formeaza pricipalul electrolit care, scos din sânge, reduce de... 11 000 de ori viteza transferului informational catre creier!!! Mai simplu spus, lipsa sarii din sânge...prosteste!!! Intuitia îmi spune ca asta este scopul lor real: sa devenim legume! La munca si înapoi acasa, la televizor.unde ni se repeta zilnic prostiile astea: excesul de sare zahar si grasimi dauneaza
grav sanatatii!
Dar excesul de alcool, tutun si medicamente? De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect? De ce nu se fac campanii contra etnobotanicelor ??? Nu este vorba de boala si moarte, mai ales în rândul tinerilor? Ba da! Dar este vorba si de bani, de multi bani, atât de multi încât viata copiilor si a tinerilor...nu mai conteaza!!! Este vorba de profituri imense, accize si taxe! Si în fond este bine sa ai multe "legume" în sistem ! Pentru ca legumele îsi platesc taxele, la zi! Amintiti-va! Ce face medicul prima data când ajungi în spital? Îti schimba regimul alimentar: fara sare!!!! Adica taie legaturile informationale cu creierul, ca sa poata trimite medicamentele peste tot în corp. Amorteste creierul pentru ca altfel, acesta, ar reactiona imediat la chimicalele administrate! Ar declansa alergii!
Dar zaharul? Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de "clasicul" zahar alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natura cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine, naturala! Glucoza participa direct la formarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) adica a evolutiei. Vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentratia, vin din zaharurile naturale! Si evolutia dv. Genetica!
Grasimile ?! Sa vedem ce spun studiile! Colesterolul ajuta la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale si în ovar!!! Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformarii de catre ficat în acid biliar. Nivele joase ale colesterolului, induse cu ajutorul medicamentelor, duc la aparitia depresiei, comportamentului violent, sinucidere, cresterea riscului de infarct miocardic si mai ales o slaba functionare a sistemului imunitar. În trecut, cineva cu un regim alimentar ce continea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de sânge, era considerat normal. Asta pâna când, cei de la OMS, au hotarât sa schimbe normele! Sa le coboare la 200! Imediat, au aparut 36 de milioane de "bolnavi", si 4,3 de miliarde de dolari pe an, câstig, dintr-un foc!. Între vrajeala stiintifica a unora si intuitia lui stramoseasca, ciobanul român a ales intuitia!... tot cu slana, pita, ceapa si palinca traieste! Nu face exces si traieste mult si bine... cum ati vrea sa-si creasca altfel oile, sa lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? Si toate astea pâna pe la 60-70 de ani... cu un cojoc mitos de 40 de kilograme pe umeri si bâta în mâna?
Acum, trageti dvs concluziile.
APA.
*Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!*
Un articol foarte bun. Nu doar despre apa calda dupa mancare, dar si despre atacul de cord. Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei, nu apa rece. Poate e timpul sa adoptam *obiceiul lor* la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece, acest articol li se adreseaza direct. Este frumos sa bei un pahar cu apa rece dupa masa, dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai ai inghitit-o. Va incetini digestia. Cand aceasta reactioneaza cu acidul, se va rupe si va fi absorbita de*intestine* mai repede decat mancarea solida.Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la *cancer*. Este cel mai bine sa se bea supa fierbinte sau apa calda dupa mancare.

Simptome comune de atac de cord.
Un punct serios referitor la atacul de cord.
Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord este *durerea bratului stang*.
Atentie la dureri intense *in zona falcilor*. S-ar putea sa nu aveti niciodata prima *durere in piept* in timpul atacului de cord.*Nausea* (ameteala) si *transpiratia intensa*sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc. Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai multe sanse de supravietuire. Un *cardiolog* spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10 oameni poate salva cel putin o viata. Citeste si trimite unui prieten. Ar putea salva o viata. Deci fii un prieten adevarat si trimite-l tuturor prietenilor tai adevarati la care tii.

http://www.efemeride.ro/descopera/un-test-simp...

O TAINA MEDICALA !!

Va dezvaluim azi o taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii".
Lipsa sarii din sange!! Interesant,dar LOGIC.Aceeasi problema cu tensiunea arteriala: inainte 130/80 era tensiune de aviator, acum este limita superioara a "normalului". Sa aiba aceeasi justificare? Va dezvaluim azi o taina tinuta cu mari eforturi si multi bani departe de urechile si ochii "prostimii". Excesul de sare, zahar si grasimi, dauneaza grav sanatatii !
Asta da avertisment medical! Ce înseamna exces nu ne explica însa nimeni!!!
La prima citire, exces înseamna.prea mult, dar raportat la greutatea fiecaruia !!! Între copilul de 20 de kilograme si adultul de 80 sau 120 de kilograme... e o marja de eroare foarte mare, ca sa pronunti exces, sau sa recomanzi doar 2, 4 sau 6 g de sare pe zi. Între omul de la munte... care bea apa puternic magnetizata si aproape pura si cel de la ses sau de la oras care primesc apa cea mai infecta, cel de la munte va "dizolva" si elimina mult mai repede chimicalele! Nu uitati ca nu suntem la fel, ca nu avem aceeasi grupa sanguina, ca difera si RH-ul - purtatorul de oxigen din sange!Unii au în sânge predominant Cuprul (RH negativ) altii, cei mai multi, au Fierul (RH pozitiv)! Nu uitati ceea ce multi vor sa ascunda:
- orice reactie a apei cu sarea produce... caldura!!! Iar sarea formeaza pricipalul electrolit care, scos din sânge,reduce de... 11000 de ori viteza transferului informational catre creier!!! Mai simplu spus, lipsa sarii din sânge...prosteste!!!Intuitia îmi spune ca asta este scopul lor real: sa devenim legume! La munca si înapoi acasa, la televizor.unde ni se repeta zilnic prostiile astea: excesul de sare zahar si grasimi dauneaza grav sanatatii! Dar excesul de alcool, tutun si medicamente?De ce nu se fac campanii la TV cu acest subiect? De ce nu se fac campanii contra etnobotanicelor ??? Nu este vorba de boala si moarte, mai ales în rândul tinerilor?Ba da! Dar este vorba si de bani, de multi bani, atât de multi încât viata copiilor si a tinerilor...nu mai conteaza!!! Este vorba de profituri imense, accize si taxe! Si în fond este bine sa ai multe "legume" în sistem ! Pentru ca legumele îsi platesc taxele, la zi! Amintiti-va! Ce face medicul prima data când ajungi în spital? Îti schimba regimul alimentar: fara sare!!!! Adica taie legaturile informationale cu creierul, ca sa poata trimite medicamentele peste tot în corp. Amorteste creierul pentru ca altfel, acesta, ar reactiona imediat la chimicalele administrate! Ar declansa alergii!
Dar zaharul? Zaharul e purtator de un cu totul alt tip de informatii ! Nu vorbim de "clasicul" zahar alb, tos, chimizat la maxim!!! Vorbim de zaharul natural din fructe sintetizat de natura cu ajutorul apei ! Vorbim de zaharurile multiple din mierea de albine, naturala! Glucoza participa direct la formarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) adica a evolutiei. Vitalitatea dvs. si a copiilor dvs., atentia, concentratia, vin din zaharurile naturale! Si evolutia dv. Genetica!
Grasimile ?! Sa vedem ce spun studiile! Colesterolul ajuta la formarea membranelor celulare; la sinteza hormonilor în glandele suprarenale si în ovar!!! Colesterolul este indispensabil digestiei lipidelor, în urma transformarii de catre ficat în acid biliar. Nivele joase ale colesterolului, induse cu ajutorul medicamentelor, duc la aparitia depresiei, comportamentului violent, sinucidere, cresterea riscului de infarct miocardic si mai ales o slaba functionare a sistemului imunitar. În trecut, cineva cu un regim alimentar ce continea 300 mg de colesterol pe zi, cu un nivel HDL (colesterol bun) de 35 mg pe decilitru de sânge, era considerat normal. Asta pâna când, cei de la OMS, au hotarât sa schimbe normele! Sa le coboare la 200! Imediat, au aparut 36 de milioane de "bolnavi", si 4,3 de miliarde de dolari pe an, câstig, dintr-un foc!. Între vrajeala stiintifica a unora si intuitia lui stramoseasca, ciobanul român a ales intuitia!... tot cu slana, pita, ceapa si palinca traieste! Nu face exces si traieste mult si bine... cum ati vrea sa-si creasca altfel oile, sa lupte cu frigul, cu ploile, cu lupii? Si toate astea pâna pe la 60-70 de ani... cu un cojoc mitos de 40 de kilograme pe umeri si bâta în mâna?
Acum, trageti dvs concluziile.
APA.
*Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!*
Un articol foarte bun. Nu doar despre apa calda dupa mancare, dar si despre atacul de cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei, nu apa rece.Poate e timpul sa adoptam *obiceiul lor* la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece, acest articol li se adreseaza direct. Este frumos sa bei un pahar cu apa rece dupa masa, dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai ai inghitit-o. Va incetini digestia. Cand aceasta reactioneaza cu acidul, se va rupe si va fi absorbita de*intestine* mai repede decat mancarea solida.Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la *cancer*. Este cel mai bine sa se bea supa fierbinte sau apa calda dupa mancare.
Simptome comune de atac de cord.
Un punct serios referitor la atacul de cord.
Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord este *durerea bratului stang*.
Atentie la dureri intense *in zona falcilor*. S-ar putea sa nu aveti niciodata prima *durere in piept* in timpul atacului de cord.*Nausea* (ameteala) si *transpiratia intensa*sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc. Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai multe sanse de supravietuire.Un *cardiolog* spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10 oameni poate salva cel putin o viata. Citeste si trimite unui prieten. Ar putea salva o viata.

INSUFICIENŢA CARDIACĂ

Insuficienţa cardiacă apare când muşchii inimii nu maipompează atât de mult sânge cât are nevoie organismul.
Insuficienţa nu înseamnă că inima a încetat pomparea, ci că numai pompează la capacitatea necesară. Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care pot afecta inima şi capacitatea ei de pompare.
Când inima nu mai pompează eficient sânge prin corp, acesta începe să se întoarcă mai greu spre inimă, situaţie care duce la formarea de fluide în plămâni sau în alte părţi ale corpului, cauzând respiraţie scurtă şi alte simptome de atac de cord. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune progresivă, care se înrăutăţeşte în timp.
De obicei începe când inima este afectată sau slăbită, ca rezultat al unui atac de cord. La început, corpul încearcă să compenseze capacitatea scăzută de pompare a inimii prin:
_ Reţinerea sării şi a apei, pentru a creşte cantitatea de sânge în
fluxul sangvin.
_ Creşterea volumului de muncă depus de inimă.
_ Creşterea dimensiunilor inimii.
În cele din urmă, aceste încercări de compensare ale corpului nu fac decât să înrăutăţească insuficienţa cardiacă deja existentă.

Care sunt diferitele tipuri de insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă de obicei afectează ventriculul stâng în două moduri:
_ Insuficienţa sistolică apare atunci când ventriculul nu se mai
contractă suficient de puternic pentru a pompa sângele către corp.
_ Insuficienţa diastolică apare când ventriculul nu se mai relaxează suficient şi aceasta afectează capacitatea lui de a se umple cu sânge.
Dacă partea stângă a inimii este mai afectată, s-ar putea să nu fie capabilă să pompeze suficient sânge către toate organele din corp, inclusiv către inimă. În acelaşi timp, sângele trebuie să se întoarcă în ventriculul drept, iar dacă are dificultăţi, el stagnează în circulaţie şi determină apariţia de lichide suplimentare – insuficienţă în partea dreaptă. Insuficienţa dreaptă şi cea stângă sunt adesea prezente în acelaşi timp, sub forma insuficienţiei cardiace globale.
Pe lângă clasificarea în funcţie de tip, insuficienţa cardiacă este clasificată în funcţie de severitate, folosind un sistem dezvoltat de Asociaţia Americană a Inimii. Insuficienţa este o afecţiune cronică, ce se poate înrăutăţi dintr-o dată, şi aceasta se numeşte insuficienţă acută. Forma acută cere tratament urgent.

Care sunt cauzele insuficienţei cardiace?

Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care afectează inima şi capacitatea sa de a pompa sângele:
_ Boli ale arterelor coronariene şi mai ales infarctul miocardic
_ Tensiunea arterială ridicată
_ Boli ale muşchilor inimii – cardiomiopatie
_ Afecţiuni congenitale ale inimii
_ Boli ale valvelor inimii
_ Boli ale pericardului
_ Aritmii
Un număr de factori pot cauza insuficienţa bruscă, cum ar fi luarea medicamentelor în mod incorect, un nou atac de cord, cheaguri de sânge care ajung la plămâni, infecţii, utilizarea de alcool, excesul de sare, efortul fizic.

Care sunt simptomele insuficienţei cardiace?

Simptomele tipice ale insuficienţei cardiace includ:
_ Respiraţie scurtă şi frecventă
_ Edeme în special la picioare, glezne
_ Creştere bruscă în greutate
_ Ameţeală, leşin sau slăbiciune
_ Oboseală
_ Tuse uscată, în special în poziţia culcat
_ Urinare crescută noaptea
_ Greaţă, balonări

Insuficienţă cardiacă acută

Insuficienţa acută intervine când plămânii se umplu rapid cu apă – edem pulmonar. Simptomele se dezvoltă rapid şi pot include:
_ Respiraţie scurtă şi ineficientă
_ Bătăi de inimă neregulate şi rapide
_ Tuse cu secreţii spumoase şi de culoare roz
Insuficienţa acută este o urgenţă medicală şi are nevoie de îngrijire imediată.

Cum poate fi diagnosticată insuficienţa cardiacă?

Ecocardiografia este cea mai bună şi mai simplă metodă de a determina dacă ai insuficienţă cardiacă şi ce tip. De asemenea, ajută la evaluarea severităţii insuficienţei. Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, pentru a crea o imagine în mişcare a inimii, şi de obicei este primul test făcut după apariţia unor asemenea probleme medicale. De asemenea, radiografia pieptului poate ajuta la diagnosticarea insuficienţei. Ecocardiografia poate fi folosită pentru a monitoriza insuficienţa, măsurând cât sânge este pompat din ventriculul stâng. Medicii ştiu când insuficienţa se înrăutăţeşte,
monitorizând simptomele şi determinând dacă aşa-numita fracţie de ejecţie a scăzut.

La ce să vă aşteptaţi, dacă aveţi insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune pe viaţă, care de obicei se înrăutăţeşte cu timpul. Câteva medicamente şi mai multe schimbări în stilul de viaţă sunt necesare când ai insuficienţă. Aceşti paşi pot îmbunătăţi insuficienţa şi pot avea un impact pozitiv asupra calităţii şi lungimii vieţii.
În faza timpurie poţi avea doar simptome minore, care să apară în timpul activităţilor obositoare. Cu timpul, simptome ca respiraţia scurtă, balonarea şi oboseala se pot înrăutăţi, până când vor fi prezente tot timpul, chiar şi atunci când te odihneşti.
Tratamentul poate reduce aceste simptome adesea, dar de obicei nu le elimină. Când insuficienţa se înrăutăţeşte poţi deveni oboist şi slăbit, chiar dacă iei multe medicamente şi urmezi un plan de tratament. Alte organe ale corpului pot ajunge să nu funcţioneze corect, deoarece nu primesc suficient sânge.
Insuficienţa acută se dezvoltă rapid şi poate cauza moartea, dacă nu primeşte tratament medical imediat.

Complicaţiile insuficienţei cardiace pe termen lung pot include:
_ Afecţiuni al anumitor organe – adesea insuficienţă renală, rezultând din descreşterea cantităţii de sânge şi de oxigen
_ Bătăi de inimă neregulate şi moarte subită
_ Atac vascular cerebral
_ Atac de inimă
_ Tromboză şi embolie pulmonară
_ Probleme ale valvelor

Ce pot face să trăiesc cu insuficienţa cardiacă?

După ce ai fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă, este foarte probabil să fie necesar să iei anumite medicamente pentru tot restul vieţii. Dieta şi schimbările în stilul de viaţă sunt de asemenea importante în tratarea simptomelor.
Limitarea aportului de sare, odihna şi activitatea moderată, evitarea infecţiilor şi folosirea atentă a medicamentelor sunt căi importante de a controla insuficienţa şi de a preveni complicaţiile, spitalizarea şi moartea bruscă.
Probabil ţi se va da o combinaţie de medicamente care să trateze insuficienţa, incluzând un ACE inhibitor, un diuretic şi digoxină. Aceste medicamente vor ajuta inima să pompeze mai bine şi vor controla simptomele. Medicamentele nu vindecă insuficienţa cardiacă, totuşi pot uşura simptomele, pot îmbunătăţi funcţia inimii, pot încetini evoluţia bolii şi pot reduce riscul complicaţiilor.
Medicul poate recomanda tratament chirurgical, cum ar fi un by-pass al arterelor coronariene, dacă vasele de sânge din inimă sunt blocate. Un transplant de cord se ia în considerare doar când simptomele sunt severe şi nu răspund la formele standard de tratament.

Cine îmi poate trata insuficienţa cardiacă?

Solicită ajutorul medicului cardiolog, dacă bănuieşti că ai simptome de insuficienţă sau dacă simptomele se înrăutăţesc. Solicită ajutor medical, dacă ai semne de insuficienţă acută, atac de cord sau atac vascular cerebral.

Acest material a fost reprodus din lucrarea Dr Leonard Azamfirei intitulată E BINE SĂ ŞTII Sfaturi pentru oamenii sănătoşi şi...bolnavi apărută în Editura Viaţă şi sănătate – Bucureşti 2003.

Medicamentele pentru hipertensiune trebuie luate seara

Administrate înainte de somn, aceste pastile protejează de evenimente cardiovasculare precum infarctul miocardic acut.

Medicamentele antihipertensive administrate seara nu doar că ţin mai bine sub control valorile tensiunii arteriale, dar scad şi riscul de a face infarct miocardic acut şi accident vascular cerebral. Concluziile aparţin specialiştilor de la Universitatea Vigo din Spania, care au analizat 661 de persoane afectate de insuficienţă renală cronică şi de hipertensiune arterială. 

Studiul spaniol a urmărit pacienţii pe o perioadă de 5,4 ani. El a arătat că persoanele care luau cel puţin un antihipertensiv seara aveau un risc cu două treimi mai scăzut de evenimente cardiovasculare decât cei care luau toate aceste medicamente dimineaţa. Evenimentele cardiovasculare includ angina pectorală (criza dureroasă la nivelul inimii), infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, blocarea arterelor periferice şi accidentul vascular cerebral. Coordonatorul studiului, medicul Ramón Hermida, a subliniat că „riscul evenimentelor cardiovasculare la pacienţii cu hipertensiune arterială poate fi redus cu peste 50% prin această strategie care implică zero costuri".

Metodă necostisitoare de tratament

Există mai multe clase de medicamente antihipertensive. Iar recomandarea de administrare a medicamentului seara vizează în primul rând persoanele care iau o singură pastilă pe zi pentru această boală. „Se recomandă ca antihipertensivele să se administreze seara, pentru că toate medicamentele din această categorie au un timp de înjumătăţire lung.

Cu alte cuvinte, se eliberează lent în organism, iar maximul eficienţei este atins la 8 ore de la administrare. Însă cum la majoritatea indivizilor tensiunea arterială creşte dimineaţa, după trezire, medicamentul luat seara va ajunge să aibă un vârf de acţiune chiar atunci când este mai mare nevoie de el", ne explică medicul primar cardiolog Luminiţa Iliuţă de la Institutul „C.C. Iliescu" Fundeni.

În cazul celor care iau mai multe antihipertensive pe zi, medicul va alcătui o schemă de administrare astfel încât substanţa activă să fie asigurată pe parcursul celor 24 de ore. „Cei care iau zece antihipertensive zilnic, de exemplu, le vor distribui pe parcursul întregii zile, conform recomandării medicului", subliniază dr. Luminiţa Iliuţă. 

40% din români sunt afectaţi de boală

Potrivit raportului pe 2010 al American Heart Association, românii se clasează pe locul al patrulea în lume, după ruşi, bulgari şi maghiari, în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare în rândul bărbaţilor, şi pe locul al treilea în ceea ce le priveşte pe femei.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cronică la nivel mondial. Un studiu românesc de amploare, realizat în perioada 2002-2005, privind prevalenţa hipertensiunii arteriale şi evaluarea riscului cardiovascular în România (SEPHAR) arăta că 40 la sută din români suferă de hipertensiune arterială. Mai mult, boala afectează şapte din zece români cu vârste de peste 60 de ani.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru apariţia aterosclerozei, boala care stă la originea infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral. Alţi factori de risc sunt diabetul zaharat, fumatul, valorile crescute ale colesterolului „rău" şi sedentarismul. 

Valorile mai mari de 140/90, semn de boală

Persoanele care suferă de hipertensiune îşi pot face un cadou pentru anul următor constând într-un sfigmomanometru. Acest aparat măsoară valorile tensiunii arteriale, cele care se fixează la nivelul plicii cotului având cea mai mare acurateţe. Vizita la medicul de familie este o altă modalitate de monitorizare a acestor parametri. Valoarea optimă a tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur). Valorile tensiunii de peste 140/90 mmHg sunt semnale pentru boala hipertensivă.