INSUFICIENŢA CARDIACĂ

Insuficienţa cardiacă apare când muşchii inimii nu maipompează atât de mult sânge cât are nevoie organismul.
Insuficienţa nu înseamnă că inima a încetat pomparea, ci că numai pompează la capacitatea necesară. Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care pot afecta inima şi capacitatea ei de pompare.
Când inima nu mai pompează eficient sânge prin corp, acesta începe să se întoarcă mai greu spre inimă, situaţie care duce la formarea de fluide în plămâni sau în alte părţi ale corpului, cauzând respiraţie scurtă şi alte simptome de atac de cord. Insuficienţa cardiacă este o afecţiune progresivă, care se înrăutăţeşte în timp.
De obicei începe când inima este afectată sau slăbită, ca rezultat al unui atac de cord. La început, corpul încearcă să compenseze capacitatea scăzută de pompare a inimii prin:
_ Reţinerea sării şi a apei, pentru a creşte cantitatea de sânge în
fluxul sangvin.
_ Creşterea volumului de muncă depus de inimă.
_ Creşterea dimensiunilor inimii.
În cele din urmă, aceste încercări de compensare ale corpului nu fac decât să înrăutăţească insuficienţa cardiacă deja existentă.

Care sunt diferitele tipuri de insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă de obicei afectează ventriculul stâng în două moduri:
_ Insuficienţa sistolică apare atunci când ventriculul nu se mai
contractă suficient de puternic pentru a pompa sângele către corp.
_ Insuficienţa diastolică apare când ventriculul nu se mai relaxează suficient şi aceasta afectează capacitatea lui de a se umple cu sânge.
Dacă partea stângă a inimii este mai afectată, s-ar putea să nu fie capabilă să pompeze suficient sânge către toate organele din corp, inclusiv către inimă. În acelaşi timp, sângele trebuie să se întoarcă în ventriculul drept, iar dacă are dificultăţi, el stagnează în circulaţie şi determină apariţia de lichide suplimentare – insuficienţă în partea dreaptă. Insuficienţa dreaptă şi cea stângă sunt adesea prezente în acelaşi timp, sub forma insuficienţiei cardiace globale.
Pe lângă clasificarea în funcţie de tip, insuficienţa cardiacă este clasificată în funcţie de severitate, folosind un sistem dezvoltat de Asociaţia Americană a Inimii. Insuficienţa este o afecţiune cronică, ce se poate înrăutăţi dintr-o dată, şi aceasta se numeşte insuficienţă acută. Forma acută cere tratament urgent.

Care sunt cauzele insuficienţei cardiace?

Insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de câteva boli care afectează inima şi capacitatea sa de a pompa sângele:
_ Boli ale arterelor coronariene şi mai ales infarctul miocardic
_ Tensiunea arterială ridicată
_ Boli ale muşchilor inimii – cardiomiopatie
_ Afecţiuni congenitale ale inimii
_ Boli ale valvelor inimii
_ Boli ale pericardului
_ Aritmii
Un număr de factori pot cauza insuficienţa bruscă, cum ar fi luarea medicamentelor în mod incorect, un nou atac de cord, cheaguri de sânge care ajung la plămâni, infecţii, utilizarea de alcool, excesul de sare, efortul fizic.

Care sunt simptomele insuficienţei cardiace?

Simptomele tipice ale insuficienţei cardiace includ:
_ Respiraţie scurtă şi frecventă
_ Edeme în special la picioare, glezne
_ Creştere bruscă în greutate
_ Ameţeală, leşin sau slăbiciune
_ Oboseală
_ Tuse uscată, în special în poziţia culcat
_ Urinare crescută noaptea
_ Greaţă, balonări

Insuficienţă cardiacă acută

Insuficienţa acută intervine când plămânii se umplu rapid cu apă – edem pulmonar. Simptomele se dezvoltă rapid şi pot include:
_ Respiraţie scurtă şi ineficientă
_ Bătăi de inimă neregulate şi rapide
_ Tuse cu secreţii spumoase şi de culoare roz
Insuficienţa acută este o urgenţă medicală şi are nevoie de îngrijire imediată.

Cum poate fi diagnosticată insuficienţa cardiacă?

Ecocardiografia este cea mai bună şi mai simplă metodă de a determina dacă ai insuficienţă cardiacă şi ce tip. De asemenea, ajută la evaluarea severităţii insuficienţei. Ecocardiografia foloseşte ultrasunete, pentru a crea o imagine în mişcare a inimii, şi de obicei este primul test făcut după apariţia unor asemenea probleme medicale. De asemenea, radiografia pieptului poate ajuta la diagnosticarea insuficienţei. Ecocardiografia poate fi folosită pentru a monitoriza insuficienţa, măsurând cât sânge este pompat din ventriculul stâng. Medicii ştiu când insuficienţa se înrăutăţeşte,
monitorizând simptomele şi determinând dacă aşa-numita fracţie de ejecţie a scăzut.

La ce să vă aşteptaţi, dacă aveţi insuficienţă cardiacă?

Insuficienţa cardiacă este o afecţiune pe viaţă, care de obicei se înrăutăţeşte cu timpul. Câteva medicamente şi mai multe schimbări în stilul de viaţă sunt necesare când ai insuficienţă. Aceşti paşi pot îmbunătăţi insuficienţa şi pot avea un impact pozitiv asupra calităţii şi lungimii vieţii.
În faza timpurie poţi avea doar simptome minore, care să apară în timpul activităţilor obositoare. Cu timpul, simptome ca respiraţia scurtă, balonarea şi oboseala se pot înrăutăţi, până când vor fi prezente tot timpul, chiar şi atunci când te odihneşti.
Tratamentul poate reduce aceste simptome adesea, dar de obicei nu le elimină. Când insuficienţa se înrăutăţeşte poţi deveni oboist şi slăbit, chiar dacă iei multe medicamente şi urmezi un plan de tratament. Alte organe ale corpului pot ajunge să nu funcţioneze corect, deoarece nu primesc suficient sânge.
Insuficienţa acută se dezvoltă rapid şi poate cauza moartea, dacă nu primeşte tratament medical imediat.

Complicaţiile insuficienţei cardiace pe termen lung pot include:
_ Afecţiuni al anumitor organe – adesea insuficienţă renală, rezultând din descreşterea cantităţii de sânge şi de oxigen
_ Bătăi de inimă neregulate şi moarte subită
_ Atac vascular cerebral
_ Atac de inimă
_ Tromboză şi embolie pulmonară
_ Probleme ale valvelor

Ce pot face să trăiesc cu insuficienţa cardiacă?

După ce ai fost diagnosticat cu insuficienţă cardiacă, este foarte probabil să fie necesar să iei anumite medicamente pentru tot restul vieţii. Dieta şi schimbările în stilul de viaţă sunt de asemenea importante în tratarea simptomelor.
Limitarea aportului de sare, odihna şi activitatea moderată, evitarea infecţiilor şi folosirea atentă a medicamentelor sunt căi importante de a controla insuficienţa şi de a preveni complicaţiile, spitalizarea şi moartea bruscă.
Probabil ţi se va da o combinaţie de medicamente care să trateze insuficienţa, incluzând un ACE inhibitor, un diuretic şi digoxină. Aceste medicamente vor ajuta inima să pompeze mai bine şi vor controla simptomele. Medicamentele nu vindecă insuficienţa cardiacă, totuşi pot uşura simptomele, pot îmbunătăţi funcţia inimii, pot încetini evoluţia bolii şi pot reduce riscul complicaţiilor.
Medicul poate recomanda tratament chirurgical, cum ar fi un by-pass al arterelor coronariene, dacă vasele de sânge din inimă sunt blocate. Un transplant de cord se ia în considerare doar când simptomele sunt severe şi nu răspund la formele standard de tratament.

Cine îmi poate trata insuficienţa cardiacă?

Solicită ajutorul medicului cardiolog, dacă bănuieşti că ai simptome de insuficienţă sau dacă simptomele se înrăutăţesc. Solicită ajutor medical, dacă ai semne de insuficienţă acută, atac de cord sau atac vascular cerebral.

Acest material a fost reprodus din lucrarea Dr Leonard Azamfirei intitulată E BINE SĂ ŞTII Sfaturi pentru oamenii sănătoşi şi...bolnavi apărută în Editura Viaţă şi sănătate – Bucureşti 2003.