O înţepătură este considerată normală atunci când pata care se formează în jurul ei are un diametru de trei până la cinci milimetri
Înţepăturile de insecte ucid anual 40 de români, din cauza şocului anafilactic produs de acestea, arată datele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică. Potrivit medicilor, ţânţarii, albinele, viespile şi furnicile roşii sunt insectele ale căror ciupituri pot genera reacţii adverse extrem de puternice.
Atunci când o insectă ne înţeapă, ea ne introduce în organism anumite substanţe, precum enzime, proteine sau neurotransmiţători, care pot produce diverse reacţii - roşeaţă, mâncărime, senzaţie de căldură. "O înţepătură este considerată normală atunci când pata care se formează în jurul ei are un diametru de trei până la cinci milimetri", spune prof. dr. Diana Deleanu, membru al Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.
Înţepăturile de ţânţari provoacă aproape întotdeauna o reacţie de apărare din partea organismului, care se manifestă prin înroşirea pielii şi formarea unei umflături iritante, scăderea tensiunii, apariţia senzaţiei de leşin sau a celei de greaţă. În cazuri speciale, se produc leziuni şi infecţii, cauzate de infectarea prin scărpinare, sau chiar febră. Manifestările pot fi mai severe în cazul copiilor, pentru că cei mici nu suportă mâncărimea dată de înţepătură, aşa că se vor scărpina mai mult decât un adult, provocându-şi mici răni care favorizează infectarea cu bacteriile aflate în mod normal pe piele, susţin specialiştii.
În anumite situaţii, reacţiile produse de pişcăturile de insecte se pot extinde. De exemplu, de la nivelul mâinii, cuprinzând tot membrul superior până la umăr şi fiind însoţite de tumefiere, mâncărime, durere sau o senzaţie de căldură. Odată cu pişcătura, insectele ne pot introduce în organism şi sub-stanţe otrăvitoare. Această situaţie se întâlneşte, cel mai adesea, în cazul unei înţepături provocate de păianjeni veninoşi, precizează specialiştii.
Îmbrăcămintea galbenă şi parfumurile florale - magnet pentru insecte
Nicolae Victor Hila, specialist în medicină generală, recomandă ca înainte de ieşirile în parc sau la pădure, locuri în care insectele mişună la tot pasul, să folosim produse farmaceutice, creme sau spray-uri, pentru a ţine la distanţă micile vietăţi. "Efectul acestor produse durează între patru şi şase ore. Un alt aspect destul de important în prevenirea ciupiturilor de insecte este să evităm îmbrăcămintea de culoare galbenă. De preferat este cea de culoare albă. Îmbrăcămintea de culoare albastră ţine la distanţă ţânţarii", adaugă dr. Hila. Potrivit medicului, parfumurile cu aromă florală devin un magnet pentru insecte, astfel că se recomandă utilizarea celor cu arome "şterse".
"Dacă am fost muşcaţi de vreo insectă, este indicat să folosim unguente antihistaminice, extrem de utile în combaterea pruritului cutanat, adică a senzaţiei de mâncărime, care se aplică pe zona afectată", recomandă dr. Victor Hila. Specialistul atrage atenţia asupra faptului că, dacă zona ciupită se umflă sau dacă apar fluctuaţii ale tensiunii arteriale, trebuie să ne prezentăm de urgenţă la medic, pentru a ni se administra un tratament medicamentos, deoarece riscul apariţiei şocului anafilactic este destul de mare.
