ALIMENTE INTERZISE ŞI DIETE 3. ÎN BOLILE DE RINICHI

Rolul rinichilor
Roluri specifice rinichiului:
- mentine echilibrul apei in organism, dar si a concentratiei de minerale sodiu, potasiu, magneziu si fosfor din sange;
- dupa digestie, elimina substantele reziduale din sange dobandite in urma expunerii la diverse substante chimice sau medicamente;
- produce renina - enzima care contribuie la reglarea tensiunii arteriale;
- produce eritropoietina - hormon care stimuleaza producerea de celule rosii din sange;
- produce o forma activa de vitamina D (calcitriol) necesara pentru sanatatea oaselor.
Cauzele bolilor renale acute
Intreruperea brusca a activitatii renale pentru o anumita perioada de timp se numeste insuficienta renala acuta. Aceasta poate fi cauzata de:
- leziuni traumatice soldate cu pierderi de sange;
- scaderea brusca a fluxului de sange de la nivelul rinichilor;
- leziunile rinichilor cauzate de ingerarea anumitor medicamente sau substante toxice.
Afectiunile renale pot fi declasate si ca o consecinta a complicatiilor aparute in timpul sarcinii, cum ar fi preeclampsie si eclampsie.

Sportivii de performanta care nu consuma suficiente lichide in timpul evenimentelor sportive ar putea manifesta boli renale acute (chiar blocaje renale) declansate de leziunile tesutului muscular. Astfel, se eliberea o substanta chimica numita mioglobina care afecteaza rinichii.
Cauzele bolilor renale cronice
Leziunile renale si intreruperea functiei rinichilor pentru o perioada mai lunga de 3 luni se numeste boala renala cronica. Bolile cronice de rinichi sunt periculoase deoarece exista riscul sa nu se manifeste pana in momentul in care rinichiul este iremediabil afectat. Recuperearea medicala poate fi dificila si nu poate vindeca in totalitate leziunile renale.
• Diabetul zaharat si hepatitele sunt bolile cronice care perturba functia renala, solicitand dializa sau transplantul renal.

• Hipertensiunea arteriala netratata contribuie la pierderea progresiva a functiei renale deoarece tensiunea crescuta afecteaza si vasele sangvine ale rinichilor, accelerand deteriorarea acestora.

• Afectiunile sistemului imunitar, precum lupus eritematos, bolile virale cronice (HIV, hepatita B si hepatita C) sunt alte cauze care favorizeaza aparitia bolilor renale cronice.

• Din cauza infectiilor severe, precum pielonefrita, rinichii prezinta cicatrici dupa procesul de vindecare. Repetarea acestor episoade conduce la deteriorarea severa a functiei renale.

• Inflamatia glomerulilor are drept rezultat glomerulonefrita. Acest fenomen se poate intampla brusc dupa o infectie cu anumite tulpini de bacterii (streptococi). Inflamatia cronicizata provoaca prejudicii rinichilor pana la pierderea functiei acestora.

• Boala de rinichi polichistic este cea mai frecventa boala renala ereditara, care se manifesta prin aparitia de chisturi la nivelul rinichiului.

• Malformatiile congenitale sunt deseori cauzele ocluziei de tract urinar sau a altor malformatii care afecteaza rinichii. Unele defecte congenitale pot fi supuse interventiei chirurgicale in scopul tratarii lor, inca din perioada intrauerina.

• Drogurile, substantele toxice si expunerea pe termen lung la unele medicamente si produse chimice pot provoca boli renale.

• Excesul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, aspirina, etc.) poate fi daunator pentru rinichi, mai ales in cazul persoanelor sensibile.
Boli renale
- insuficienta renala acuta sau cronica
- sindromul nefrotic
- nefropatia analgezica
- boala renala ateroembolica
- nefrita cronica
- sindrom congenital nefrotic
- sindromul Goodpasture
- nefrita interstitiala
- cancer renal
- pietre la rinichi (litiaza renala)
- glomerulonefrita membrano-proliferativ de tip I
- glomerulonefrita membrano-proliferativ de tip II
- nefropatia membranoasa
- glomerulonefrita
- nefroblastom
- nefrocalcinoza
- diabet insipid nefrogen
- nefropatie - IgA (boala Berger)
- boala rinichiului polichistic
- glomerulonefrita streptococica
- nefropatie de reflux
- stenoza arterei renale
- necroza renala papilara
- pionefroza
- acidoza tubulara renala de tip I
- acidoza tubulara renala de tip II
- tromboza venoasa renala
- ptoza renala
Regimul alimentar
Un regim alimentar adecvat este recomandat in mod special in cazul persoanele diagnosticate cu afectiuni ale rinichilor intrucat acestea au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
Legume
1. Ardeiul gras rosu - 1/2 cana de ardei rosu contine un mg de sodiu, 88 mg de poatasiu, 10 mg de fosfor. Ardeiul rosu are un continut scazut in potasiu si este o sursa excelenta de vitamina C si A, B6, acid folic si fibre. Ardeiul gras rosu contine licopen - un antioxidant care protejeaza impotriva anumitor tipuri de cancer.

Acesta poate fi inclus in dieta, crud, sub forma de gustare, aperitiv sau amestecat in salata de ton sau pui, servit cu biscuiti sau paine. Ardeiul gras mai poate face parte din compozitia sandwichurilor, poate fi adaug intr-o omleta, alaturi de salata verde la orice fel de friptura, sau copt, ca fel principal de mancare.

2. Varza - 1/2 cana de varza contine 6 mg de sodiu, 60 mg de potasiu si 9 mg de fosfor. Varza face parte din familia crucifere si este bogata in fitochimicale, compusi chimici care se regasesc in compozitia fructelor sau legumelor care impiedica actiunea negativa a radicalilor liberi.

Fitochimicalele mai sunt cunoscute pentru protectia pe care o ofera organismului contra cancerului si pentru faptul ca sustin sanatatea sistemului cardiovascular. Sulforafanul este un elemnent nutritiv regasit in legumele crucifere, care poate preveni sau chiar stopa cresterea celulelor canceroase specifice cancerulu pulmonar, de colon, san, vezica urinara, prostata si ovarian.

Cu un nivel crescut de vitamina K, vitamina c si fibre, vaza este o sursa importanta de vitamina B6 si acid folic. Un alt avantaj pentru care varza poate fi adaugata in dieta pentru sanatatea rinichilor este continutul scazut de potasiu.

3. Conopida - 1 cana de conopida fiarta contine 9 mg de sodiu, 88 de potasiu si 20 mg de fosfor. O alta leguma care face parte din familia crucifere, conopida are un continut ridicat de vitamina c si este o sursa esentiala de vitamina C, acid folic si fibre.

Are un continut generos de indoli, glucosinolate si tiocianati - compusi care ajuta ficatul sa neutralizeze substantele toxice ce ar putea deteriora membranele celulare si ADN-ul.

4. Usturoi - 1 catel de usturoi contine 1 mg de sodiu, 12 mg potasiu si 4 mg fosfor. Usturoiul ajuta la prevenirea placilor de bacterii care se formeaza pe dinti, scade colesterolul si reduce inflamatiile. Poate fi consumat proaspat, conservat sau sub forma de praf si se poate adauga atat la carne, legume cat si paste. Usturoiul ofera un gust delicios iar praful de usturoi poate fi un substitut delicios pentru sare, pentru persoanele care urmeaza dializa.

5. Ceapa - 1/2 ceasca de ceapa contine 3 mg sodiu, 116 mg potasiu, 3 mg de fosfor. Ceapa este un membru al famliei Allium si are o aroma care sta la baza multor feluri de preparate culinare, gratie compusilor de sulf, cei care ii ofera mirosul intepator.

Ceapa este bogata in flavonoide (mai ales quercetina - un antioxidant puternic care contribuie la diminuarea riscului aparitiei bolilor de inima si protejeaza impotriva multor tipuri de cancer). Ceapa are un continut redus de potasiu si este o sursa adecvata de crom, un mineral care ajuta la metabolizarea glucidelor, grasimilor si proteinelor. Pot fi utilizate diferite soiuri, de la ceapa alba la cea rosie.
Fructe
1. Merele - 1 mar mediu cu coaja contine 0 mg de sodiu, 158 mg de potasiu, 10 mg de fosfor. Merele sunt cunoscute pentru rolul lor de a reduce colesterolul, de a preveni constipatia, de a proteja impotriva bolilor cardiovasculare si de a diminua riscul aparitiei cancerului. Marul este bogat in fibre si compusi cu rol antiinflamator.

2. Merisorul - 1/2 cana de suc de merisor contine 3 mg sodiu, 22 mg potasiu, 2 mg de fosfor; 1/4 ceasca de sos de merisor contine 35 mg sodiu, 17 mg potasiu, 6 mg fosfor; 1/2 cana merisor uscat contine 2 mg sodiu, 24 mg potasiu si 5 mg de fosfor.

Aceste fructe de padure cu gust acrisor sunt cunoscute a proteja impotriva infectiior vezicii urinare prin impiedicarea aderarii bacteriilor la peretele vezicii urinare. In mod similar, merisorul preintampina dezvoltarea ulcerului gastric si protejeaza mucoasa tractului gastrointestinal fapt ce sustine sanatatea sistemului gastrointestinal. S-a demonstrat ca merisorul previne aparitia cancerului si a bolilor de inima.

3. Afine - 1/2 cana de afine proaspete contine 4 mg sodiu, 65 mg potasiu, 7 mg de fosfor. Afinele sunt bogate in fitonutrienti antioxidanti numiti antocianide, care le confera culoarea albastra si care contin multipli compusi naturali care reduc inflamatia.

Afinele sunt o sursa buna de vitamina C, mangan (care mentine oasele sanatoase) si fibre. Aceste fructe ajuta la protejarea creierului de unele dintre efectele imbatranirii. S-a dovedit ca antioxidantii din afine si alte fructe de padure previn distrugerea lenta o oaselor ca urmare a nivelurilor scazute de estrogen.

Afinele pot fi consumate proaspete sau uscate si pot fi pastrate congelate, cateva luni. Sunt delicioase amestecate cu cereale, frisca, briose si alte tipuri de deserturi.

4. Zmeura - 1/2 ceasca de zmeura contine 0 mg sodiu, 93 mg potasiu, 7 mg fosfor. Zmeura contine un fitonutrient numit acid elagic care ajuta la neutralizarea radicalilor liberi din organism, pentru a preveni deteriorarea celulelor.

Acestea contin si flavonoide numite anticiani, antioxidanti care le ofera culoarea rosie si sunt o sursa excelenta de vitamina C, fibre si acid folic. Zmeura inhiba cresterea celulelor canceroase si formarea de tumori. Zmeura poate fi consumata alaturi de cereale, piureuri, deserturi sau sub forma de sosuri si suc, dar si proaspata.

5. Capsuni - 1/2 ceasca de capsuni proaspete contin 1 mg de sodiu, 120 mg de potasiu, 13 mg fosfor. Capsunile sunt bogate in doua tipuri de fenoli: antociani si ellagitannins. Antocianii sunt cei gratie carora capsunile au culoare rosie, antioxidanti puternici car eajuta la protejarea structurilor celulare ale organismului si previn daunele oxidative.

Capsunile sunt o sursa excelenta de vitamina C si mangan si contin multe fibre. Acesta sunt cunoscute pentru rolul lor in protectia inimii, lupta anti cancer si pentru continutul lor de componente antiinflamatorii. Capsunile pot fi combinate cu cereale, piureuri, frisca sau chiar proaspete.

6. Ciresele - 1/2 cana de cirese dulci contine 0 mg de sodiu, 160 mg potasiu, 15 mg fosfor. Ciresele s-au dovedit a reduce inflamatia atunci cand sunt consumate zilnic. Acestea au un nivel ridicat de antioxidanti si fitochimicale care protejeaza inima. Ciresele pot face parte proaspete din dieta unei persoane, in compozitia placintelor sau sub forma de suc.

7. Strugurii rosii - 1/2 jumatate de cana de suc de struguri rosii contin 1 mg de sodiu, 88 mg potasiu, 4 mg de fosfor. Strugurii rosii sunt bogati in flavonoide, cele care le ofera culoarea rosiatica. Flavonoidele ajuta la protejarea organismului impotriva bolilor cardiovasculare prin prevenirea oxidarii si diminuarii sanselor formarii de cheaguri de sange.

Resveratrolul un flavonoid descoperit in boabele destruguri, poate stimula productia de oxid nitric, care ajuta la relaxarea celulelor musculare in vasele de sange, crescand astfel fluxul de sange. Aceste flavonoide, ofera protectie impotriva cancerului si previn inflamatia.

Fitochimicalele din struguri, vin si sucul de struguri au fost intens studiate mai ales in dupa ce specialistii au confirmat ca daca strugurii sunt inclusi in dieta scad sansele aparitiei bolilor de inima, chiar daca se consuma o cantitate mai mare de grasimi saturate. Este indicat sa se consume mai ales struguri de culoare rosie sau violet, intrucat acestia au un continut mai mare de antociani.
Alte alimente
1. Albusul de ou - 2 albusuri de ou contin 7 grame de proteine, 110 mg sodiu, 108 mg potasiu, 10 mg de fosfor. Albusurile de oua sunt proteine pure si furnizeaza organismului proteina de cea mai buna calitate prin aminoacizii esentiali din structura lor.

Pentru dieta pentru sanatatea rinichilor, albusurile de ou furnizeaza proteine cu fosfor si mai putin proteine de alt gen, fata de cele intalnite in galbenusul de ou sau carne. Din albusul de ou se pot prepara omlete, gustari sau pot fi adaugate la salate.

2. Peste - 100 grame de somon contin 50 mg sodiu, 368 mg potasiu, 274 fosfor. Pestele furnizeza proteine de inalta calitate si este bogat in substante antiiflamatorii, numite acizi grasi omega-3. Grasimile sanatoase din somon sunt utile pentru lupta impotriva bolilor, cum ar fi cele cardiovasculare si cancerul.

Acizii grasi omega-3 ajuta la acumularea de grasimi bune in organism si diminuarea colesterolului rau. Specialistii recomanda ca pestele sa faca parte de doua-trei ori pe saptamana din dieta oricarei persoane. Pestii care au cel mai inalt continut de omega-3 sunt tonul alb, heringul, macroul, pastravul si somonul.

3. Ulei de masline - 1 lingura de ulei de masline contine mai putin de 1 mg de sodiu, mai putin de 1 mg de potasiu si 0 mg de fosfor. Uleiul de masline este o sursa importanta de acid oleic, un acid gras antiinflamator. Grasimile monosaturate din uleiul de masline protejeaza impotriva oxidarii.

Uleiul de masline contine polifenoli si compusi antioxidanti care previn inflamatia si oxidarea. Studiile arata ca cei care utilizeaza cantitati mari de ulei de masline in loc de alte tipuri de uleiuri au un risc scazut de a dezvolta boli cardiovasculare si cancere. Recomandat ar fi uleiul de masline virgin sau extravirgin intrucat acestea cuprind cantitati mai mari de antioxidanti.

Inainte de a consuma aceste alimente, orice persoana diagnosticata cu o boala renala trebuie sa consulte medicul dietetician. Aceste alimente sunt sanatoase pentru toti membrii familiei sau alti oameni care nu sufera de afectiuni ale rinichilor.
Regim dacă aveţi pietre la rinichi
Pietrele la rinichi constituie o problema cat se poate de neplacuta. Am trecut prin asta si stiu foarte bine despre ce vorbesc. Eram studenta pe atunci si in momentul unei crize dureroase am fost dusa cu ambulanta la spital. Nu stiam ce am sau ce ar putea fi, dar medicul m-a ghicit din prima si, desi aveam niste dureri oribile, m-a certat spunandu-mi: „Studenta, nu? Sigur ca da... nu va alimentati, nu mancati ciorbe, supe, va dezhidratati si apoi veniti la mine cu pietre la rinichi!”

Avea dreptate. M-am speriat si, stiind ca odata ce faci o piatra, ai toate sansele sa mai faci si altele, mi-am propus sa fac totul numai sa nu mai fiu certata de un medic. Cauzele, terapia si profilaxia litiazei renale se bazeza in primul rand pe alimentatie.

Primul pas pentru a evita formarea calculilor renali consta in cresterea consumului de lichide, reprezentate prin apa in primul rand, dar si prin ciorbe, supe, ceaiuri si chiar sucuri (sucul natural de lamaie este excelent pentru prevenirea formarii calculilor, pe cand cel de portocale sau bauturile carbogazoase creeaza conditii propice formarii pietrelor).

in caz de litiaza renala, medicul recomanda o dieta bazata pe consumul controlat de calciu, care nu trebuie sa depaseasca un aport zilnic de 800mg la barbati si in jur de 1000mg la femei (1200mg dupa menopauza). Medicul specialist are rolul de a indica exact care alimente sunt preferate si in ce cantitati si ce trebuie evitat cu orice pret. De asemenea, el stabileste daca pacientul are nevoie de suplimente de vitamine sau de tratament medicamentos.

De asemenea, pentru a preveni si a combate formarea de calculi renali trebuie rationalizat consumul de sare si de zahar. in schimb, fibrele sunt recomandate, avand in vedere contributia lor la reducerea nivelului de calciu din urina.

O persoana care s-a confruntat cu problema in discutie va trebui sa evite consumul de carne in exces, pentru ca se pare ca proteinele de natura animala cresc cantitatea de acid uric si oxalati din urina, ceea ce duce la aparitia pietrelor.

De asemenea, in caz de litiaza renala, sunt interzise alimente precum: soia, ceaiul negru, cacao, ciocolata, piperul, nucile, patrunjelul, spanacul, smochinele.

Cam multe interdictii, nu-i asa? Ca sa nu mai punem la socoteala durerile si toate celelalte aspecte neplacute ale acestei boli. Si de aceasta data este mai usor sa prevenim decat sa combatem, asa ca bea cat mai multa apa si nu fa excese de alimente din lista celor mentionate de-a lungul acestui articol.