Miracolele naturii: Tuia

Indienii americani o considera "arborele vietii" si o investesc cu puteri divine.
Ati trecut, cu siguranta, pe langa o tuia. Este o planta decorativa la mare moda, prezenta mai ales in parcuri si in gradini. Un arbust din familia rasinoaselor, dar care in loc de ace are cetinile solzoase si moi si emana o mireasma mai blanda. A fost adus in urma cu 500 de ani din nordul Americii, unde indienii il numeau "arborele vietii", pentru ca din el preparau medicamente salvatoare pentru cele mai grave boli. Pieile rosii din triburile Dakota si Sioux foloseau tuia in tratarea bolilor tumorale benigne, in cancerul cu diferite localizari, in afectiunile senilitatii (altfel foarte dificil de tratat cu mijloacele moderne), precum si in multe alte boli si disfunctii organice, considerand ca planta are puteri divine. Cercetarile desfasurate de oamenii de stiinta in ultimii zece ani au confirmat medicina indiana. Europenii nu au stiut despre formidabilele virtuti terapeutice ale tuiei, asa ca au adus aceasta planta pe batranul continent doar pentru
scopuri ornamentale, cultivand-o prin parcuri, ca la Versailles, pentru aspectul sau exotic. Tarziu, pe la inceputul secolului Xx, etnologii au avut curiozitatea sa exploreze traditiile amerindienilor legate de plantele medicinale, si astfel a inceput descoperirea unui medicament senzational - frunzele de tuia.
Unde gasim si cum recoltam tuia
Nu exista firma de amenajare a spatiilor verzi sau de gradinarit, care sa nu aiba de vanzare ghivece cu tuia, una din cele mai solicitate plante ale momentului. Cea mai cunoscuta este specia Thuja occidentalis, originara de pe coastele estice ale Americii de Nord, insa mai exista o specie - Thuja orientalis, adusa din China si Japonia, cu un aspect foarte asemanator, avand practic aceleasi proprietati terapeutice. Ambele specii, cultivate sau semi-spontane, cresc prin gradini, prin parcuri, dar si pe la margini de padure ori pe langa obiective industriale, alcatuind perdele de protectie ecologica (este specia forestiera cea mai rezistenta la poluare). De la tuia se recolteaza frunzele tinere, care se tund cu un foarfece, operatie care nu afecteaza vitalitatea plantei, ci din contra, ajuta la refacerea ei. Frunzele de tuia pot fi recoltate si in perioada de iarna, cand uleiurile volatile secretate au concentratie maxima. Ele se folosesc ca atare, fara a fi uscate, pentru a-si pastra principiile active.
Preparate pe baza de tuia
Alcoolatura
Este un extract alcoolic foarte eficient, asemanator tincturii, dar spre deosebire de aceasta, nu se prepara din planta uscata, ci din cea verde. Se obtine usor, punand intr-o sticla doua sute de grame de frunze taiate marunt (se pot da prin masina de tocat), peste care se toarna un litru de alcool alimentar de 60 de grade. Recipientul se inchide ermetic cu un dop si se lasa 10 zile intr-un loc caldut, agitand periodic continutul. Maceratul se filtreaza, iar tinctura rezultata se toarna in sticlute care vor fi pastrate inchise ermetic.
Alcoolatura de tuia poate fi cumparata si de la Plafaruri ori magazinele naturiste, ca produs cosmetic. Ea are o toxicitate destul de ridicata (datorita unui compus volatil al tuiei, numit tuiona), motiv pentru care nu se administreaza intern, decat cu acordul si sub supravegherea unui specialist.
Unguentul
Ingrediente: 7 linguri de unt, 2 linguri de tuia tocata marunt, 1 lingurita rasina, 1 lingurita de miere zaharisita, 1 lingurita de ceara de albine (se gasesc la apicultori).
Mod de preparare: Se pune untul la topit intr-un vas, pe flacara mica, pana ce se lichefiaza. Se adauga cele doua linguri de tuia, apoi rasina si ceara. Ingredientele se lasa pe foc vreme de 10 minute, amestecandu- se intruna, dupa care se stinge focul si se lasa vasul sa se raceasca. Cat mai este cald, preparatul se filtreaza printr-o strecuratoare si se toarna intr-un borcan, care va fi inchis si lasat in frigider, unde se poate pastra maximum trei luni.
Si in comert se gaseste o crema cosmetica pe baza de tuia, foarte eficienta, care pastreaza bine calitatile plantei (extractia este facuta la rece).
Baia terapeutica
Se recomanda baile locale (in special de sezut si de picioare), cu un extract de tuia obtinut astfel: doua maini de planta se pun la macerat in doi litri de apa, la temperatura camerei, vreme de opt-zece ore (de dimineata pana dupa-amiaza) . Apoi lichidul se strecoara, iar planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza.
In final, se combina maceratul si infuzia racita si se pun in apa de baie (la o temperatura de 39-40 de grade Celsius). Baia de sezut dureaza 10-15 minute, dupa care locul se tamponeaza usor cu prosopul. Pacientul trebuie sa se odihneasca in pat, invelit calduros, vreme de jumatate de ora.
Tratamente de uz intern
Important: Extractele de tuia administrate pe cale interna sunt considerate la noi in tara toxice, motiv pentru care pot fi administrate doar la indicatia si sub supravegherea medicului. Astfel, aplicatiile terapeutice prezentate in continuare au doar un caracter informativ, urmand ca pentru un tratament intern, sa consultati medicul specialist.
Tumori benigne - se ia o lingurita (aproximativ 5 ml) de alcoolatura de tuia, de trei ori pe zi, in cure de 3 saptamani, cu o saptamana de pauza. Extern, se pun pe locul afectat, o data la doua zile, comprese cu aceeasi alcoolatura. Se lasa sa actioneze vreme de doua ore, dupa care pielea se usuca la aer. Suplimentar, pe locurile afectate, se aplica de doua ori pe zi unguentul de tuia. Este un tratament recomandat contra nodulilor mamari, contra fibromului uterin si a chisturilor ovariene, contra polipilor de tot felul, precum si contra formatiunilor tumorale care apar la nivelul pielii. Unul din cei mai reputati fitoterapeuti din lume, britanicul David Hoffman, spune despre acest tratament ca "Face sa dispara in timp orice formatiune anormala de la nivelul pielii si este printre cele mai bune remedii cunoscute in tratarea tumorilor benigne in general".
Thuja occidentalis - Adjuvant in afectiunile tumorale maligne - administrarea alcoolaturii de tuia este aceeasi cu cea prezentata la tumorile benigne. Acest tratament si-a dovedit eficienta mai ales in cancerul cu localizare genitala, atat la femei, cat si la barbati, precum si in cancerul de rect.
Gripa, bronsita, infectii respiratorii recidivante - o combinatie intre tuia si echinacea este foarte posibil sa revolutioneze, in viitorul apropiat, terapia acestor boli periculoase si persistente. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita de amestec de tinctura de tuia si tinctura de echinacea, in proportii egale. Studii pe pacienti umani facute in Marea Britanie si Germania au aratat ca persoanele infectate cu virus gripal A (din aceasta categorie face parte si faimosul virus H5N1, care produce gripa aviara la om) s-au vindecat mult mai repede si fara complicatii, atunci cand au luat aceasta combinatie de tincturi. Mai mult, s-a demonstrat stiintific faptul ca sub influenta acestui tratament, capacitatea naturala de aparare a organismului creste simtitor, fiind de un real ajutor in toate bolile infectioase, bacteriene sau virale, care afecteaza plamanii si arborele bronsic. Tratamentul prezentat este recomandat in mod special celor care au luat sau iau frecvent antibiotice de sinteza sau derivate cortizonice, medicamente care sunt un inamic dovedit stiintific al sistemului imunitar. In Germania, se produce in prezent medicamentul Esberitox, pe baza de extracte de tuia si echinacea, cu care au fost tratate cu succes peste 12 milioane de persoane suferind de aceste boli.
Incontinenta urinara la persoanele in varsta, prostatita - alcoolatura de tuia are o misterioasa actiune de intarire a sfincterilor urinari, mai ales la persoanele in varsta, care se confrunta cu o incapacitate organica de a controla urinarile. Mai mult, aceasta planta are efecte antiinflamatoare si antiinfectioase puternice la nivel genito-urinar, fiind recomandata in prostatita, dar si in cistitele hemoragice sau recidivante. Se ia cate o lingurita (aproximativ 5 ml) de alcoolatura de tuia, diluata in jumatate de pahar de apa, de patru ori pe zi, in cure de 2 saptamani, cu 10 zile de pauza. Suplimentar, se fac bai de sezut cu tuia.
Insuficienta ovariana, afectiuni endocrine in general - se face un tratament de 28 de zile, cu alcoolatura de tuia, din care se iau 3 lingurite pe zi (dimineata, la pranz si seara). Extractul de tuia are o exceptionala capacitate de a stimula bland productia glandelor endocrine din organism, fiind un adjuvant eficient si in cazul unor afectiuni ca hipotiroidia.
Tratamente de uz extern
Tumori , plagi cu risc ridicat de malignizare - se pun zilnic comprese cu alcoolatura de tuia pe locul afectat.
Amigdalita, amigdalita purulenta si cangrenoasa - se face gargara cu doua lingurite de alcoolatura de tuia, dizolvata in putina apa. Aceasta procedura are un efect antimicrobian si stimulent imunitar rapid, fiind recomandat si in faringita, traheita, faringo-amigdalita etc.
Negi - un tampon bine inmuiat in alcoolatura de tuia se pune pe locul afectat, apoi se acopera cu un plasture care sa il fixeze. Tamponul se tine 24 de ore, dupa care se schimba, tratamentul facandu-se 14 zile la rand. In anumite clinici specializate din Occident, se injecteaza tinctura de tuia in negii de mari dimensiuni, ceea ce produce necroza rapida si disparitia acestora.
Vegetatii veneriene sau anale - dispar daca sunt tratate cu alcoolatura de tuia. Aceasta se aplica folosind un tampon de vata, cu care se umezeste bine locul afectat, higienizat in prealabil. Daca nu suportati usturimea alcoolului, se ung locurile afectate cu crema de tuia, de doua-trei ori pe zi.
Rinita, rinosinuzita - in jumatate de litru de apa fierbinte se pun 3-4 linguri de alcoolatura de tuia, apoi se acopera capul cu un prosop, inhalandu-se vaporii degajati. Procedura dureaza 5-10 minute, dupa care capul si fata se tin invelite vreme de un sfert de ora, iar vreme de alte patru ore nu se va iesi in frig.
Reumatism - se pun comprese calde, o data la doua zile, cu alcoolatura de tuia. Zilnic, se fac doua ungeri ale locului afectat, cu crema de tuia.
Toxicitate
Exista o credinta destul de bine inradacinata la noi, cum ca tuia ar fi o planta otravitoare. Afirmatia este reala doar partial. Intr-adevar, planta contine un principiu activ, ce ii da mirosul specific
- tuiona - care, administrata in doze mari, produce tulburari digestive, de metabolism si chiar nervoase destul de grave. Tuiona este continuta si in alcoolatura prezentata mai sus, dar intr-o cantitate foarte redusa: cca 3 mg la 100 ml, asadar doza administrata zilnic fiind in jur de 0,6 mg. De altfel, pe 2 decembrie 2002, Comitetul stiintific al Comisiei Europene a dat un comunicat in care se mentioneaza ca tuiona poate fi consumata fara riscuri, in cantitati de pana la 5 mg pe zi, in anumite bauturi alcoolice (considerate alimentare). Prin urmare, riscurile administrarii alcoolaturii de tuia sunt ca si inexistente in cazul unei dozari normale.
Thuja orientalis - Cosmetica si frumusete
Tenul incarcat - se spala cu o solutie obtinuta din 100 ml de apa distilata, in care se pun doua lingurite de tinctura de tuia.
Bataturi - se tine de seara pana dimineata o compresa cu alcoolatura de tuia, invelita cu un nailon, pentru a impiedica evaporarea. Acelasi tratament se face si contra ciupercilor care afecteaza unghiile mainilor si picioarelor.
Miros neplacut al picioarelor - se fac seara bai fierbinti de picioare cu tuia. Suplimentar, se dezinfecteaza sosetele si incaltamintea cu acid boric.