E...urile

Multi dintre aditivii alimentari cunoscuti sub numele de E-uri fac mai mult bine decat rau, potrivit cercetarilor lui Stefan Gates, relateaza site-ul dailymail.co.uk. Specialistul in gastronomie a cercetat aditivii alimentari in vederea realizarii documentarului "E Numbers: An Edible Adventure", pentru BBC.

In tarile Uniunii Europene, toti aditivii permisi sunt notati cu E (de la Europa) si un numar de serie. Exista peste 300 de aditivi alimentari, care se regasesc in componenta a 50% dintre produsele comercializate in magazine. Potrivit lui Gates, si persoanele care urmeaza o dieta organica consuma aditivi. Multi dintre ei provin din surse naturale si 20 chiar sunt produsi de corpul uman. "Unii aditivi sunt substante de care corpul are nevoie pentru supravietuire, iar altii sunt arme importante impotriva bacteriilor care ameninta viata", sustine Gates.

E-urile din corpul uman
Stefan Gates a extras cinci E-uri din propriul corp si le-a folosit intr-o prajitura. Mai intai a prelevat intr-un flacon lacrimi, care produc aditivul E1105 - Lizozim - folosit la conservarea vinului si branzei. A doua mostra a fost din transpiratie, in care se regaseste acidul propionic (E280), un alt conservant care impiedica aparitia mucegaiului pe paine. Din par, a extras L-cisteina (E920) - agent de tratare a fainii. Apoi a identificat acidul clorhidric (E507), folosit pentru prepararea mierii artificiale, in sucurile gastrice. In cele din urma, a facut liposuctie pentru a obtine, din grasimea propriului corp, glicerol (E422), care pastreaza umeda glazura de pe prajituri.

Colorantii alimentari
Exista 42 de coloranti alimentari, folositi nu doar in scopuri estetice, dar si pentru a da un gust mai bun produselor. Intr-un experiment, studentilor de la Universitatea Reading li s-a servit mazare din conserva, incalzita la 121 de grade Celsius pentru a distruge enzimele si bacteriile. Mazarea a fost impartita in doua gramezi: intr-una, boabele erau verde deschis, in urma procesului de incalzire, iar in cealalta, culoarea verde a boabelor de mazare crude fusese obtinuta prin combinarea a doi coloranti. Toti studentii au apreciat ca mazarea verde are un gust mai bun decat cea de culoare pala, contrazicand convingerea potrivit careia mancarea naturala are gust mai bun.

Intr-un alt experiment, un Pinot Gris de Alsacia a fost colorat rosu si servit connaisseur-ilor de la Clubul de vin din Londra. Nici unul dintre ei nu a remarcat ca bea un vin alb. "In mod subconstient, atunci cand ne uitam la o mancare, ne facem o idee despre ce gust va avea. Culoarea este vitala pentru mancare, ea ghideaza felul in care percepem gustul si mirosul alimentelor", explica Alice Pegg, cercetatoarea care a coordonat experimentul.

Stabilizatorii
Un mare numar de stabilizatori, aditivii din seria E400, sunt ingredient vital pentru multe produse din supermarket, facandu-le moi si consistente. Guma de Caruba (E410) este folosita in inghetata si salate si este un aditiv natural, extras din roscov - arbore din bazinul Marii Mediterane. Similar, guma de guar (E412), folosita pentru a da consistenta alimentelor, este extrasa din semintele de guar, planta care creste in India si Pakistan. Caragenanul (E407), care inlocuieste grasimea in sosurile pentru salate, provine din alge recoltate in Filipine.

E621 se gaseste si in broccoli
Din seria E600, fac parte 18 potentatori de gust, cel mai cunoscut fiind glutamatul monosodic (E621). Multi oameni cred ca au o reactie la E621, numita "sindromul restaurantului chinezesc", dupa consumarea aditivului, insa este doar un mit raspandit. De fapt, glutamatul monosodic este continut in mod natural de broccoli, ciuperci si rosii, astfel ca persoanele care au o reactie la aceasta substanta, ar avea probleme si la consumarea unor legume.

Conservantii
Exista 38 de conservanti, grupati in seria E200, care previn boli precum botulismul - o toxiinfectie alimentara care poate cauza paralizie si moartea in 24 de ore. In mod traditional, carnea era conservata cu sare, care absoarbe apa de care bacteriile au nevoie pentru a se instala pe alimente. Acum exista insa o serie de nitrati mai puternici in lupta de prevenire a toxiinfectiei. Dintre nitratii pe care ii cosumam, 2% provin din conservanti, iar cea mai mare parte - 50% - din legume, azotul fiind un element esential in cresterea plantelor.

Sursa: www.mediafax.ro.

---

VARZA..INDICATII TERAPEUTICE

Varza crudă este o sursă de vitamina C, care ajută la eliminarea toxinelor

Fitoterapia modernă recunoaşte proprietăţile terapeutice ale verzei, o legumă populară, cu efecte tonice asupra organismului.

Există patru varietăţi de varză valoroase din punct de vedere medicinal: varza albă, varza roşie, varza de Bruxelles şi varza creaţă. Substanţele active variază în funcţie de specia verzei. Cantităţi mari de apă există în varza de Bruxelles (85%) şi în varza albă (92%), iar substanţele tonice precum proteinele, glucidele, vitaminele (A, B2, B3, B5, C, E, K) şi sărurile minerale ­(fosfor, potasiu, calciu, sodiu, fier, iod şi cobalt) sunt bine reprezentate în compoziţia acestor soiuri de varză.

Varza albă, de căpăţână, cum i se mai spune, este o legumă cu numeroase efecte terapeutice: energizante, remineralizante, diuretice, aperitive, antihemoragice, antiseptice, cicatrizante, depurative, antidiabetice, regeneratoare, purgative, antianemice, pentru a enumera doar o parte din binefacerile acestei legume asupra organismului.
1 Previne diferite forme de cancer
Cercetările realizate în ultimii 20 de ani au confirmat un fapt îmbucurător: consumul prelungit de varză crudă sau de suc proaspăt are un efect benefic în prevenirea cancerului de colon. Studiile efectuate la Institutul Naţional American al Cancerului au demonstrat că persoanele care folosesc drept remediu legume din familia cruciferelor, varză mai ales, sunt mai puţin expuse îmbolnăvirii de cancer de colon.
Cercetări similare privind efectul terapeutic al verzei în prevenirea diferitelor forme de cancer (de colon, de stomac, de esofag, de rect şi de plămâni) s-au efectuat la Universitatea din Minnesota (SUA), la ­Institutul Naţional de Cercetări Medicale „Sante" din cadrul Universităţii din Angers (Franţa) şi la Universitatea de Stat din Israel.
2 Reface mucoasa gastrică
Nutriţioniştii europeni recomandă varza în tratarea ulcerului, prescriind câte un litru de suc proaspăt de varză pe zi, consumat în mai multe doze, pe o perioadă de zece zile. ­Cercetările moderne arată că acest regim are ca efect vindecarea completă. ­S-au constatat alte două efecte majore ale terapiei cu suc de varză: un efect protector asupra mucoasei (vitamina ­U-antiulceroasă) şi altul antihemoragic, care se datorează vitaminei K, prezentă în compoziţia legumei.
Astfel, sunt remarcabile experienţele efectuate la Universitatea Standford (SUA), unde au fost tratate cu succes 62 de persoane cu ulcer, din totalul de 65, ­într-un interval de trei săptămâni.
3 Combate anemia
Terapia cu varză vine în ajutorul persoanelor care suferă de anemie. Alege mai ales varza de culoare verde-închis, care ­este bogată în fier, iar conţinutul ­mare de vitamina C din compoziţia sa ajută organismul să asimileze mai bine acest mineral. În timpul curei însă, nu bea prea multe ceaiuri, deoarece conţin tanin, substanţă care inhibă absorbţia fierului în organism.
4 Are efecte depurative
Fiecare tip de varză poate fi utilizat de cei care doresc să urmeze o cură de purificare a organismului. Varza roşie, de exemplu, are efecte depurative şi o valoare nutritivă mai mare decât cea albă. Varza de Bruxelles contribuie la detoxifierea organismului, dar este renumită şi pentru efectul echilibrant pe care-l are asupra nivelului glicemiei.
Celor cu afecţiuni hepatice li se recomandă în mod deosebit cura cu suc de varză creaţă (câte trei-patru pahare pe zi), pentru că are acţiune de detoxifiere a ficatului şi ­îmbunătăţeşte acţiunea sistemului imunitar. ­Cura trebuie urmată un interval de 12 zile.
5 Conferă energie organismului
Toate soiurile de varză sunt surse importante de vitamina B3, cunoscută şi sub numele de niacină sau PP, cu efect energizant. De aceea, în timpul unei cure, se recomandă o porţie zilnică de ­câte 300-400 g de salată de varză ­albă în amestec cu varză creaţă. În cazul în care alegi o cură cu suc de varză, porţia zilnică este de 50 ml de suc, pe care trebuie să-l consumi între mese.


Dr. Ruxandra ­Constantina