PENTRU DUREREA DE DINTI...

Oricare dintre noi s-a confruntat cu durerile de dinţi, urmate de nopţi nedormite. Până ne hotărâm să mergem la medicul stomatolog care să ne scape de suferinţă, putem calma durerea cu câteva produse naturiste din farmacia casei.
Inhalaţiile cu hrean, efect instantaneu
Hreanul macerat în alcool alungă rapid durerea. În farmacia casei este bine să avem un asemenea leac, preparat astfel: radem o rădăcină de hrean, o amestecăm cu alcool în proporţie de 2-1. Maceratul îl introducem într-o sticluţă cu capac. În momentul în care ne doare un dinte deschidem sticluţa şi inspirăm din acest leac cu nara de pe partea cu dintele dureros. În acest timp, astupăm cealaltă nară. Efectul este instantaneu.
Comprese cu infuzie de roiniţă
Infuzia de roiniţă este şi ea foarte utilă. O preparăm dintr-o linguriţă de plantă uscată infuzată într-o cană de apă clocotită. Aplicăm comprese cu infuzie călduţă pe locul dureros.
Propolisul, mai puternic decât novocaina
Trebuie să îmbibăm un tampon de vată cu 3-4 picături de tinctură de propolis şi-l punem pe dintele bolnav. Copiii şi persoanele care nu suportă tincura pot folosi pastă de propolis brut, pe care o sug ca pe o bomboană. Tinctura aceasta are o acţiune calmantă de trei ori mai puternică în comparaţie cu novocaina.
Şi uleiul de cuişoare este avantajos
Într-o lingură de ulei de măsline se adaugă 15 picături de ulei de cuişoare. Preparatul trebuie încălzit şi turnat pe un pansament de vată cu care se înfăşoară dintele dureros. În locul uleiului de cuişoare putem folosi şi pulberea de cuişoare; aceasta se presară pe un pansament cu care acoperim dintele dureros.
Muştarul negru alungă chinul
De la acest tip de muştar folosim, la nevoie, o linguriţă de seminţe, pe care le mestecăm în gură pe partea dureroasă. Efectul nu se lasă aşteptat.
Cimbrul şi salvia calmează durerea
Acest amestec de plante (câte o linguriţă din fiecare) îl infuzăm în 250 ml apă clocotită, după modelul clasic. Clătim gura de câteva ori pe zi cu infuzia călduţă, până când durerea încetează.
Pentru durerile dinţilor de lapte
Tratamentul cu uleiuri esenţiale se foloseşte, cu succes, în cazul durerilor dentare foarte puternice. Un amestec foarte eficient se obţine din ulei de rozmarin (50%), ulei de lavandă (40%) şi ulei de măselariţă (10%). Doar 3% din aceste uleiuri esenţiale se amestecă cu lapte de migdale dulci (97%). Cu acest calmant se masează locul dureros şi gingiile. Acest leac calmează şi simptomele erupţiei dinţilor de lapte la copii.
Tamponări cu ulei de busuioc
Se amestecă 15 picături de ulei de busuioc cu două linguri de ulei de măsline. Se umezeşte un pansament cu acest amestec şi se tamponează cu el, de mai multe ori, zona dureroasă.
Leacuri din bătrîni
S-a constatat că o feliuţă de slănină, aplicată direct pe dintele bolnav, calmează durerea.
Într-o sticluţă cu 100 ml de alcool se pun la macerat 15 g de smirnă, câte 5 frunze de hrean, de zmeur, de mentă şi 30 ml de oţet de mere. După 3 zile, calmantul se strecoară şi se păstrează în sticluţe închise ermetic. Pe dintele dureros se pun 5-6 picături. Preparatul este foarte eficient şi sub formă de compresă în cangrenă.
Contaţi şi pe sucul de ceapă
Când nu aveţi la îndemână alt calmant, pentru o cumplită durere de dinţi, aplicaţi pe carie suc de ceapă sau înfăşuraţi dintele dureros cu un pansament îmbibat în suc de ceapă.

SUNATOAREA

Are proprietăţi sedative, antiseptice, astringente, antiinflamatoare, vasodilatatoare  şi cicatrizante. Însă cea mai populară proprietate terapeutică a acestei plante rămâne cea de antidepresiv.
Cantităţi impresionante de sunătoare sunt folosite anual pentru prepararea medicamentelor care tratează cele mai frecvente boli răspândite pe mapamond: depresia, afec­ţiu­nile cardiace, insomniile, hipertensiunea arterială şi obezitatea.
Fito­terapeuţii din Europa, Statele Unite, China şi din Japonia apreciază însă că, atât intern, cât şi extern, sunătoarea dovedeşte virtuţi vindecătoare pentru mai bine de 60 de afecţiuni începând cu cele hepatice şi cu cele gastrice şi până la cele respiratorii.
Sunătoarea este o adevărată farmacie. În compoziţia plantei au fost identificaţi peste 15 compuşi activi, printre care acidul valerianic, saponinele, colina, uleiul volatil, substanţecare îi atribuie  numeroasele calităţi terapeutice.
Combate depresia şi tulburările de somn
Tratamentele cu preparate de sunătoare (infuzie şi tinctură) sunt eficiente în  bolile sistemului nervos, datorită efectului antidepresiv şi sedativ produs de hiperforină, o substanţă prezentă în compoziţia plantei. Cura cu infuzie (câte două căni pe zi, consumate timp de două-trei luni) ­este eficientă mai ales pentru per­­soanele cu stări depresive. Efectele tratamentului se pot observa după primele trei săptămâni de cură.
Previne îngrăşarea pe fond nervos
Terapia pentru combaterea îngrăşării pe fond emoţional urmăreşte pierderea kilogramelor care se acumulează din cauza unor evenimente neplăcute sau a unor probleme stresante în carieră. În acest caz se recomandă infuzia combinată de sunătoare. Aceasta se prepară dintr-un litru de apă, în care se pun la macerat patru linguri de plantă. După opt ore, preparatul se filtrează şi se lasă deoparte.
Planta rămasă după filtrare se fierbe într-o jumătate de litru de apă vreme de cinci minute şi, după răcire, se strecoară. În final, cele două extracte se amestecă, iar infuzia obţinută se bea în mai multe reprize, cu 30 de minute înainte de mesele principale. Tratamentul trebuie urmat timp de 28 de zile, iar după o pau­ză de o lună se poate repeta.
Este aliata sistemului digestiv
Efectele antiseptice, antiinflamatoare şi astringente ale curei cu infuzie şi cu tinctură de sunătoare se constată în cazul afecţiunilor hepatice (hepatită cronică şi acută, ciroză, ascită, degenerarea celulei hepatice, dischinezie biliară). Se iau câte 10 picături de trei ori pe zi, timp de 21 de zile.
În tratamentul cu tinctură se recomandă şi consumul unei ceşti de ceai de sunătoare în fiecare zi, o baie la picioare seara şi o baie generală cu infuzie, pe săptămână. De asemenea, sunătoarea combate gastritele hiperacide, ulcerul gastric şi duodenal, crampele stomacale, viermii intestinali şi lipsa poftei de mâncare. În astfel de probleme se recomandă câte trei ­căni de infuzie combinată de sunătoare pe zi. 
Tratează afecţiunile cardiovasculare
Terapia cu sunătoare s-a dovedit foarte eficientă în afecţiunile cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă şi circulatorie), dar şi în artrita obliterantă, în varice şi în ulcere varicoase. Se consumă câte o jumătate de cană de trei ori pe zi, un interval de două luni.
Are şi contraindicaţii
Cea mai importantă contra­indicaţie în ceea ce priveşte folosirea prepara­telor cu sunătoare se adresează bolna­vilor care folosesc medi­ca­mente de sinteză contra de­presiei, insomniei, anxietăţii, epilepsiei şi contra infecţiei cu HIV. Alergia la sunătoare apare sub formă de dureri gas­trice, de erupţii cutanate şi de stări de vomă.  

Sunătoarea este una dintre cele mai folosite şi mai eficiente plante din medicina populară. Principiile sale active au fost studiate temeinic şi documentate ştiinţific. Planta are o acţiune coleretic-colagogă, sti­mulând secreţia şi eliminarea bilei; are şi acţiune antiinflamatoare la nivel hepatic. În acest caz, este utilă în dischinezii biliare şi în hepatite.
Există studii care arată că unii compuşi ai plantei au acţiune antivirală asupra virusurilor care produc hepatita de tip B şi C. Sunătoarea este unul dintre antidepresivele naturale cele mai eficiente.
Este recomandată în caz de anxietate, atac de panică şi de insomnie. Mai mult, restabileşte echilibrul psiho-emoţional, inducând relaxarea şi somnul. Se administrează sub formă de comprimate, infuzie, tinctură sau de pulbere, în cure de 2-3 luni.
Remediu
Uleiul de sunătoare are un efect cicatrizant, fiind folosit în tratarea rănilor.