Faceți căutări pe acest blog

vineri, 24 septembrie 2010

TOXICITATEA FLUORULUI


  • Fluorul: Cum a inceput?

    De ani de zile ni se spune ca fluorul este bun pentru sanatatea noastra; mai precis, pentru sanatatea dintilor nostri. Fluorul intareste smaltul dintilor ceea ce, spun specialistii, inseamna mai putine carii. De aici si pana la masura de a fluoriza apa de baut pentru a asigura tuturor (mai ales copiilor) doza de fluor necesara pentru protectia danturii era un pas destul de mic. Pas care, in unele tari, a fost deja facut. Cu consecinte grave, sustin cativa experti si, mai ales, cu intentii odioase, sustin adeptii teoriilor conspiratiei. Fluorizarea apei, desi foarte controversată, se practica în diverse ţări ca Elveţia, USA etc. Majoritatea ţărilor insa au renunţat şi chiar au interzis-o.

    Fluorizarea apei potabile a inceput in anii '40 in SUA si Canada. Masura a fost implementata in urma unei campanii agresive care urmarea sa convinga populatia de beneficiile adaugarii substantei in apa. Fluorul a devenit deodata elementul-minune care ne putea scapa de carii. Inclus in pastele de dinti, in apele de gura si, in cele din urma, in apa pe care o bea toata lumea, de la bebelusi pana la varstnici, fluorul ar fi urmat sa imbunatateasca sanatatea dentara a tuturor acestor norocosi beneficiari. Aici incepe, spun luptatorii impotriva uneltirilor, ticaloasa conspiratie careia ii suntem inca victime. Pentru ca despre efectele nocive ale "elementului F" asupra sanatatii, despre sursele din care provenea fluorura de sodiu folosita, si despre necesitatile stringente care au stat la baza deciziei nu s-a spus nimic.

    Ani mai tarziu, au inceput sa se auda glasuri - din lumea stiintifica - afirmand ca fluorizarea apei nu numai ca nu ar imbunatati in vreun fel sanatatea cuiva, dar contribuie la cresterea riscului unor afectiuni grave.

    Desigur ca fluorul a nascut o serie de controverse care inca nu si-au gasit raspunsul: exista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii, dupa cum exista si studii care au demonstrat ca afecteaza negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt; in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos.

    Teoria conspiratiei

    Artizanul marii conspiratii este considerat Gerald J. Cox, un om de stiinta care a derulat o campanie de informare pentru a convinge publicul de beneficiile utilizarii fluorului in lupta impotriva cariilor.

    Ceea ce nu stia lumea era ca dl Cox era platit de o companie metalurgica, specializata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii ‘30 cu o mare problema: cum sa scape de marile cantitati de reziduuri rezultate din procesul de fabricare a aluminiului? Unul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu. O parte din aceste deseuri puteau fi folosite pentru fabricarea unor rodenticide si insecticide - pe intelesul tuturor: otravuri pentru gandaci si pentru sobolani - dar inca ramanea in stoc o cantitate mare de fluorura de care fabricantii trebuiau cumva sa scape. Teoria conspirationista afirma ca, de fapt, fluorizarea pe scara larga a apei potabile a fost o marsava uneltire orchestrata de mari intreprinderi metalurgice nord-americane, un proiect abominabil finantat de cei care pot obtine totul cu bani. Acestia au gasit o valoare de intrebuintare deseurilor de fluorura de sodiu, fara a-si face nici un scrupul cu privire la sanatatea celor pe care ii otraveau astfel.

    Si asa se face ca firma ALCOA, cea mai mare dintre companiile producatoare de aluminiu, ar fi finantat - conform teoriilor conspirationiste - cercetarile asupra apei fluorizate si a efectului asupra danturii copiilor, apoi campania pentru promovarea fluorizarii apei potabile. Trebuie spus ca, la ora actuala, fluorura de sodiu mai este folosita doar in mica masura pentru fluorizarea apei, fiind inlocuita, intre timp, de alti compusi care contin fluor. In schimb, este inca prezenta in pastele de dinti si apa de gura.

    Cercetam amanuntit

    Iata insa ce spun specialisti din intreaga lume, pintre care si laureati ai premiului Nobel, care au studiat efectele fluorului pe termen lung:

    Fluorul nu este un nutrient esential - nu exista nici o afectiune umana datorata carentei de fluor in organism : cu alte cuvinte putem avea dinti foarte sanatosi fara fluor.

    Fluorul nu reduce numarul cariilor dentare - Primele studii care implicau efectele Fluorului asupra danturii s-au facut in imprejurari cel putin suspecte, incepand cu anul 1945, in Statele Unite.
    Dupa 1950 mai multe studii independente au descoperit ca fluorul nu contribuie aproape deloc la prevenirea carierii dintilor, un fapt care a fost recunoscut chiar si de comunitatea stomatologilor! (Seholle 1984; Gray 1987; PHS 1993; and Pinkham 1999). Din contra, o expunere prelungita sau care depaseste dozele poate cauza fluorizarea dintilor, manifestata prin aparitia unor pete galbene pe dantura.

    Rolul fluorizarii in prevenirea cariilor este pus sub semnul indoielii: cel mai amplu studiu realizat cuprinde 40,000 copii din 84 de comunitati diferite din USA - o parte au fost supusi fluorizarii, o parte nu. Rezultatele nu au demonstrat diferente notabile in ceea ce priveste sanatatea danturii.

    In comunitatile in care a fost stopat procesul de fluorizare a apei potabile, gradul de sanatate a danturii popuatiei nu a suferit o inrautatire, ci din contra!

    Aparent, cariile sunt determinate genetic, dar de fapt, ele tin de nivelul educational si economic al parintilor. Nu s-a gasit nici o legatura intre nivelul de fluor din apa si cariile dentare.

    Fluorul este cancerigen - Un studiu facut in USA de National Institut of Cancer a relevat o crestere semnificativa a numarului de tineri afectati de cancer osos in zonele fluorizate - fata de cele in care apa nu a fost tratata. In plus, ingerarea lui creste riscul imbolnavirii de toate tipurile de cancer cu 5%.

    Programele de fluorizare a apei potabile au fost prost gestionate si implementate. O data fluorizata apa, nu exista nici un control al cantitatii ingerate zilnic de fiecare individ din 2 motive : nu exista o cantitate minima de apa bauta zilnic si fluorul poate proveni si din alte surse decat apa (alimente), ajungand probabil la o supradozare.

    Fluorul este o otrava cumulativa. In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumueaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza). In cazul persoanelor cu afectiuni renale, procentajul excretat este mai mic!

    Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime - inhiband numeroase enzime si este mutagen - determina mutatii genetice la nivel ADN.

    Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer. Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate:
    *Disfuncii ale Tiroidei - care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate.
    *Disfunctii Neurologice - IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica.
    *Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului.
    *Calcifierea glandei Pineale, ce controleaza instalarea pubertatii.

    Ingerarea fluorului determina cresterea numarului fracturilor - Consumul de apa excesiv fluorurata dubleaza numarul fracturilor la sold, atat pentru barbati cat si pentru femeile in varsta. De asemenea, si un nivel foarte scazut de fluor in apa 0.1ppm, duce la cresterea fracturilor la sold.

    Fluorul in exces provoaca infertilitate - S-a descoperit ca infertilitatea la femei creste cu cresterea procentului de fluor din apa.Cercetatorii Asociatiei Americane pentru Hrana si Medicamente (FDA) au semnalat o stransa legatura intre scaderea fertilitatii la femeile cu varsta cuprinsa intre 10 si 49 de ani, si cresterea nivelului de fluor. De asemenea au semnalat si faptul ca acest lucru este valabil pentru toate speciile de animale.

    Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei - Aceasta boala afecteaza 1 din 5 copii americani dar este foarte rar intalnita in California. California este statul in care mai putin de 16% din locuitori consuma apa fluorurata artificial.Supradozarea fluorului, ca urmare a ingestiei de fluoruri continute in apa de baut, determina aparitia fluorozei dentare, o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor.

    Riscul e si mai mare in conditiile in care consumului de apa fluorizata i se adauga alte surse de fluor: suplimente cu fluor ( prescrise adesea copiilor inca din pruncie), pasta de dinti, apa de gura, diverse alimente, lapte praf, sucuri, apa plata imbuteliata.
    In regiunile unde apa potabila este fluorizata, cantitatea admisa este de 200 de ori mai mare decat cea care se gaseste in mod normal in laptele matern!!

    Fluorul este foarte toxic - Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica - doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 3-5 grame ( o lingurita ) este destul pentru a ucide un adult. Atat copii (prin inghitirea tabletelor sau gelurilor cu fluor) cat si adulti (accidente implicand echipamente si filtre ale dispozitivelor de dializa) au murit din cauza expunerii excesive.

    Academia Internationala de Medicina si Toxicologie a clasificat fluorul ca fiind un medicament neaprobat in ceea ce priveste folosirea lui in profilaxia dentara datorita toxicitatii sale mari.

    Bomboanele, tabletele sau vitaminele care contin fluor in orice forma - nu au fost aprobate niciodata de catre Food & Drug Administration din SUA - este o lege data inca din 1938! Asta inseamna ca FDA nu are nici o dovada cum ca ingerarea unei cantitati suplimentare de fluor este sigura pentru sanatate.

    Descoperirea alarmanta cum ca prescrierea fluorului nu a fost niciodata aprobata a fost anuntata in 1993 de catre John Kelly. Ca urmare a cercetarilor sale, s-a descoperit faptul ca nici FDA nici Institutul National de Cercetari in Domeniul Dentar din SUA, nici Academia de Stomatologie Pediatrica din America nu au nici un fel de dovezi in legatura cu siguranta administrarii fluorului in ceea ce priveste sanatatea sau, mai mult decat atat, nu exista dovezi cum ca acesta este eficient.

    Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea). Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung. La copii veti observa efectele ingerarii aceste substante in perioada de formare a dintilor, numai in momentul aparitiei dentitiei permanente (dupa varsta de 6 ani).

    La nivelul creierului

    Pana in anii '90 nici un studiu sau cercetare nu s-a efectuat pentru a determina impactul fluorului asupra glandei Pineale - o glanda de dimensiuni mici localizata intre cele doua emisfere ale creierului, responsabila cu producerea hormonului "melatonina". Acesta este un hormon care ajuta la reglarea proceselor pubertatii si contribuie la protejarea organismului impotriva degenerarii celulare cauzata de radicalii liberi. O problema majora legata de fluor este acumularea masiva in glanda pineala - cu efecte ca : reducerea productiei de melatonina si instalarea prematura a pubertatii.

    Se cunoaste acum - multumita cercetarilor meticuloase ale Dr. Jennifer Luke de la Universitatea Surrey din Marea Britanie - ca glanda pineala este principala tinta a acumularilor de fluor in corp, producand dereglari majore. Experimentele pe animale arata ca fluorul se acumuleaza la nivelul creierului si ca expunerea la el altereaza comportamentul mental intr-o maniera identica unui agent neurotoxic (Mullenix 1995). Informatii amanuntite despre cercetarile Dr. Luke gasiti aici.

    Sobolanii expusi prenatal au demonstrat un comportament hiperactiv, in timp ce aceia expusi postnatal au devenit hipoactivi. Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului (Wang 1997; Guan 1998; Varner 1998; Zhao 1998; Zhang 1999; Lu 2000; Shao 2000; Sun 2000; Bhatnagar 2002; Chen 2002, 2003; Long 2002; Shivarajashankara 2002a, b; Shashi 2003 and Zhai 2003) si are efecte negative asupra capacitatii de invatare

    Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQ-ului la copiii asociati cu expunerea la fluor (Lin Fa-Fu 1991; Li 1995; Zhao 1996; Lu 2000; and Xiang 2003a, ).

    Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Cetatenii tarilor in care se practica fluorizarea apei potabile ar fi asadar, un fel de cobai.

    Jurnalistul citeaza marturia lui Ian E Stephen, specialist in efectele fluorului asupra sanatatii, care a afirmat ca in timpul mandatului primului ministru Margaret Thatcher, in Irlanda de Nord continul de fluoruri din apa potabila a crescut de trei ori si ca acest lucru ar fi fost facut intentionat, in incercarea de a linisti populatia turbulenta si de a tine astfel situatia sub control.

    Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte. Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor - probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control.

    La noi acasa

    In Romania, apa potabila (de la robinet) nu este fluorizata - lucru care cu siguranta ni se pare o alegere inteleapta, in urma a tot ceea ce am citit pana acum.

    Insa toate produsele de ingrijire a danturii (pasta de dinti, apa de gura) contin fluor, inclusiv pastele de dinti destinate copiilor foarte mici. Aici as adauga inca un lucru: pastele de dinti din comert destinate bebelusilor (si daca mai este cazul, precizez ca prin bebelusi intelegem persoane a caror varsta nu le permite asimilarea notiunilor " a scuipa" & "a clati" ) contin nu numai fluor, ci si SLS, si alti aditivi toxici. Dar despre asta in alt articol.

    Totodata, alimentele si bauturile la a caror procesare s-a folosit apa fluorizata, unele ceaiuri, unele formule de lapte praf, carnea dezosata mecanic, reziduurile de pesticide din alimente - toate contribuie cu un surplus de fluor la alimentatia zilnica.

    De asemenea, exista "moda" printre medicii pediatri de a prescrie suplimente cu fluor ( ca de ex. Zymaflorul) pe care ar trebui sa le administram copiilor zilnic, de la cateva luni si pana la pubertate! In cazul in care medicul dumneavoastra va sugereaza sa apelati la aceste suplimente, este indicata o informare riguroasa, inainte de a lua o decizie. In acest sens, va recomand un site complet si foarte bine documentat, care a servit si ca sursa partiala pentru aceasta serie de articole: fluoridealert.org

    Fluorul in apele imbuteliate romanesti

    Daca nu stiati si nu v-ati gandit la aportul de fluor din apa minerala aveti mai jos cateva informatii: (concentratia de fluor mg/l)

    Perla 0,4788 !
    Dorna 0,2736 !
    Carpatina light 0,2
    Poiana Negri 0,2
    Biborteni aqua magnezia 0,2
    Bonaqua 0,18
    Biborteni aqua viva 0,18
    Harghita 0,18
    Carpatina forte 0,13
    Borsec 0,06
    Perla Harghitei 0,02
    Izvorul minunilor 0,01
    Zizin 0,01
    Bucovina 0,01
    Izvorul alb 0,01
    Izvorul minunilor 0,01
    Perla sport 0,01

    Note:

    Doza toxica cu efect toxic subletal 1 mg/kg corp
    5 mg/kg corp doza toxica ce necesita tratament de urgenta
    5-15 mg/kg corp doza letala (pentru copii si 5 mg/kg corp este letala)

    Citat din "Fluorul in medicina oro-dentara" Nuca, Amariei, Totolici , sursa : http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=1...

    In loc de concluzie

    Uniunea oamenilor de stiinta de la sediul central al EPA (Agentia Americana de Protectie a Mediului) din Washington DC a declarat presei ca ei se opun practicii de introducere a fluorului in apele potabile destinate populatiei, conform Vicepresedintelui Uniunii, Dr. William Hirzy:

    "In summary, we hold that fluoridation is an unreasonable risk. That is, the toxicity of fluoride is so great and the purported benefits associated with it are so small - if there are any at all - that requiring every man, woman and child in America to ingest it borders on criminal behavior on the part of governments."

    "Pe scurt, suntem de parere ca fluorizarea apei prezinta un risc nerezonabil. Asta pentru ca nivelul de toxicitate a fluorului este atat de ridicat, iar presupusele beneficii asociate cu folosirea lui, sunt atat de mici - asta daca ele chiar exista - ca practica de a impune fiecarui barbat, femeie sau copil din America sa il ingereze, este efectiv un comportament criminal din partea guvernelor."

    Surse pentru seria de articole:

    http://news.softpedia.com/news/Niveluri-crescu...

    http://www.desprecopii.com/info.asp?id=254

    http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/...

    http://www.fluoridealert.org/50-reasons.htm

    http://www.fluoridealert.org/health/pineal/

    http://www.naturalnews.com/026364_fluoride_pin...

    http://www.slweb.org/luke-1997.html

    http://www.ngo.ro/site_item_full.shtml?x=18557


     

joi, 23 septembrie 2010

Despre cafea..




Cunosti vreun leac care poate reduce riscul imbolnavirii de diabet, Parkinson sau cancer de colon? Care iti poate imbunatati starea de spirit si, in acelasi timp iti poate trata durerile de cap? Care sa-ti protejeze dintii si sa te ajute sa slabesti? Ce-ai zice de o cana de cafea?

Pun pariu ca nu te-ai gandit niciodata la cafea ca la un elixir de sanatate. Ba, mai mult, pun pariu ca ti-a trecut prin cap de mai mult de trei ori sa te lasi de acest „viciu” care iti creste tensiunea arteriala, gradul de celulita si, pe deasupra, iti mai si ingalbeneste dintii. Ei bine, draga mea, nimic din toate aceste povesti scornite cu ani in urma nu sunt adevarate. Ultimele cercetari arata ca bautura noastra favorita ne protejeaza de o multime de boli (dintre care vreo 10 letale). Iata o veste ce merita sarbatorita cu o cana de cafea. Asadar, propun trei minute de pauza, cat sa dau (si sa dai) fuga la cafetiera pentru a bea impreuna cea mai gustoasa ceasca de cafea.

Nu-mi pot imagina diminetile fara portia mea de cafea neagra, aromata si aburinda si, recunosc ca, in pofida insistentelor sotului meu si ale colegilor de redactie, dragii de ei, nu am renuntat la acest obicei nici acum, in luna a sasea de sarcina. Si bine am facut. Un studiu realizat de catre un grup de cerecetatori din Canada arata ca un consum moderat de cafea (adica o cana, maximum doua pe zi) este absolut inofensiv in orice etapa a ciclului reproductiv, inclusiv sarcina sau alaptare. Dar, evident, nu aceasta este cea mai teribila descoperire dintre toate. In ultimele luni, prima pagina a ziarelor de medicina din intreaga lume a fost tinuta de o stire senzationala: dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca, in comparatie cu neprihanitii nostri semeni care nu consuma cafea, noi, pacatosii, suntem mult mai putin expusi riscului de a ne imbolnavi de diabet de tip 2. Un raport statistic, care combina datele a mai multe studii pe aceasta tema, arata ca oamenii care beau intre patru si sase cani pe zi au un risc cu 28 de procente mai scazut de a se imbolnavi de diabet decat cei care consuma doar doua cani de cafea sau mai putin. Ca sa nu mai vorbim despre cei a caror portie zilnica depaseste sase cani. Riscul lor de imbolnavire este mult sub 35 de procente.

Alte studii (unul facut la Iowa Women’s Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, altul facut de Nestlé Research Center si al treilea publicat recent in Norvegia) arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Nu e rau deloc! Din pacate, in ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers proportional cu numarul de portii consumate zilnic.

Ce alte vesti bune mai avem? Se pare ca, gratie pasiunii noastre pentru cafea, noi, bautorii inveterati, suntem protejati de Parkinson in proportie de 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%). De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la-ndemana, calmeaza durerile de cap mai eficient decat pilulele obisnuite, imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura sa produca contractii mai puternice), ajuta la mentinerea greutatii si previne apariția cariilor dentare.

Sa fie cofeina secretul din spatele tuturor acestor minuni? Da si nu. Exista studii care leaga anumite beneficii (protectia antiparkinson, performantele atletice, cresterea capacitatilor intelectuale) de continutul ridicat de cofeina, dar altele se datoreaza antioxidantilor din compozitie, care protejeaza celulele si au un efect antiinflamator puternic. De asemenea, cafeaua contine acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenoli (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). Evident, in coada fiecaruia dintre aceste rapoarte si descoperiri, oamenii de stiinta s-au simtit obligati sa adauge “e nevoie de mai multe date pentru a ajunge la o concluzie ferma si pentru a face recomandari medicale”.

Cu alte cuvinte, nu e cazul (inca) sa dam buzna la Starbuck’s, dar putem incerca o rezervare. “Consumatorii de cafea nu au niciun motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atata timp cat nu exagereaza”, spune dr. Tomas De Paulis, cercetator la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.

10 lucruri mai putin cunoscute despre cafea
Licoarea neagra care ne face atata placere ascunde o multime de surprize. Iata numai cateva dintre cele mai nastrusnice descoperiri, sustinute cu date stiintifice solide (si contestate vehement de altele):

Cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decat sucul de portocale. Nutritionistii ne spun mereu ca fibrele sunt absolut necesare sanatatii noastre si ca antioxidantii ne ajuta sa ne mentinem mereu tineri si ne feresc de boli. Un studiu facut de un grup de savanti din Spania a dovedit ca “o cana de cafea neagra are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decat orice alta bautura de pe planeta.”
Cafeaua iti pastreaza buzele umede. Simti ca uneori ti se usuca gura (termenul medical pentru acest sindrom este xerostomie), ca si cand ai fi vorbit prea mult sau ai fi luat un antibiotic amar? Ei bine, ca sa scapi de acest necaz, cercetatorii polonezi te sfatuiesc sa bei un cappuccino! “Dupa cinci minute de la ingerarea a 150 grame de cappuccino, este stimulata secretia salivara si sunt imbunatatite dictia si functiile vorbirii. Acest efect benefic se mentine intre 30 de minute si patru ore”, spun cercetatorii.
Cafeaua imbunatateste scrisul de mana. Un studiu independent facut de un grup de medici din Germania a demonstrat ca abilitatile de a scrie de mana pot fi mult imbunatatite consumand cofeina. Dupa ce au consumat doua cani de cafea, voluntarii participanti la studiu au scris mai repede, mai fluent si mai frumos decat inainte.
Daca bei cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atenta, mai activa si mai energica, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Deci, ori de cate ori trebuie sa faci fata unei zile incarcate dupa o noapte de nesomn sau trebuie sa conduci pe distante foarte lungi, te sfatuiesc sa bei din doua in doua ore cate o cana mica de cafea.
Daca bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de cativa ani legatura dintre consumul de cafea si tremurul esential (o afectiune neurologica a carei cauza exacta nu a fost inca identificata). Rezultatele cercetarilor au infirmat mitul conform caruia cafeaua ar avea acest efect neplacut asupra organismului si nervilor nostri.
Cafeaua iti imbunatateste starea de spirit. O cana de cafea bauta la micul dejun iti poate face ziua mai buna, spun cercetatorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie. “Cafeaua completeaza beneficiile evidente asupra functionarii creierului (imbunatatirea capacitatii de concentrare, a memoriei si a gandirii logice) cu o stare de implinire si satisfactie”, explica cercetatorii britanici.
Cafeaua nu ne impiedica sa visam. Multi oameni spun ca, daca beau cafea seara, nu reusesc sa doarma. Mi se pare firesc: de vreme ce faptul ca ne tine alerti, cu atentia incordata la maximum, reprezinta principalul motiv pentru care consumam aceasta licoare. Totusi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea consumata seara, inainte de culcare, ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare si nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.
Cafeaua nu provoaca aciditate. Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nici o legatura intre consumul de cafea si aceasta enervanta problema, oricat de tare si de amara ar fi fost cafeaua consumata, arata un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienti cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nici o legatura intre consumul de cafea si ulcerul gastric sau duodenal.
Cafeaua vindeca herpesul. Da, cafeaua are proprietati antivirale, spun cercetatorii japonezi, care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant), adaugand o solutie slaba de cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit – macinata, instant sau decofeinizata – sau de locul in care a fost cultivata) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct si impiedica raspandirea lui la celelalte celule invecinate. Mai ramane sa se descopere care este cantitatea ideala in care trebuie consumata bautura noastra favorita pentru a impiedica infectiile virale: 1, 3, 5 sau 7 cani? Eu una astept cu sufletul la gura momentul fericit in care voi inlocui vaccinul din fiecare toamna cu o doza buna de Nescafé.
Cafeaua nu creeaza dependenta. Cu multi ani in urma, World Health Organization a declarat ca “nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenta intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea si dependenta.” Ei bine, un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru aceasta afirmatie. Mai exact, s-a descoperit ca, indiferent de cantitatea in care este consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele traite de consumatorii de cafea in absenta bauturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolenta) nu au nici o legatura cu cele ale consumatorilor de droguri aflati in sevraj.



Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Postări populare