Cunosti vreun leac care poate reduce riscul imbolnavirii de diabet, Parkinson sau cancer de colon? Care iti poate imbunatati starea de spirit si, in acelasi timp iti poate trata durerile de cap? Care sa-ti protejeze dintii si sa te ajute sa slabesti? Ce-ai zice de o cana de cafea?
Pun pariu ca nu te-ai gandit niciodata la cafea ca la un elixir de sanatate. Ba, mai mult, pun pariu ca ti-a trecut prin cap de mai mult de trei ori sa te lasi de acest „viciu” care iti creste tensiunea arteriala, gradul de celulita si, pe deasupra, iti mai si ingalbeneste dintii. Ei bine, draga mea, nimic din toate aceste povesti scornite cu ani in urma nu sunt adevarate. Ultimele cercetari arata ca bautura noastra favorita ne protejeaza de o multime de boli (dintre care vreo 10 letale). Iata o veste ce merita sarbatorita cu o cana de cafea. Asadar, propun trei minute de pauza, cat sa dau (si sa dai) fuga la cafetiera pentru a bea impreuna cea mai gustoasa ceasca de cafea.
Nu-mi pot imagina diminetile fara portia mea de cafea neagra, aromata si aburinda si, recunosc ca, in pofida insistentelor sotului meu si ale colegilor de redactie, dragii de ei, nu am renuntat la acest obicei nici acum, in luna a sasea de sarcina. Si bine am facut. Un studiu realizat de catre un grup de cerecetatori din Canada arata ca un consum moderat de cafea (adica o cana, maximum doua pe zi) este absolut inofensiv in orice etapa a ciclului reproductiv, inclusiv sarcina sau alaptare. Dar, evident, nu aceasta este cea mai teribila descoperire dintre toate. In ultimele luni, prima pagina a ziarelor de medicina din intreaga lume a fost tinuta de o stire senzationala: dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca, in comparatie cu neprihanitii nostri semeni care nu consuma cafea, noi, pacatosii, suntem mult mai putin expusi riscului de a ne imbolnavi de diabet de tip 2. Un raport statistic, care combina datele a mai multe studii pe aceasta tema, arata ca oamenii care beau intre patru si sase cani pe zi au un risc cu 28 de procente mai scazut de a se imbolnavi de diabet decat cei care consuma doar doua cani de cafea sau mai putin. Ca sa nu mai vorbim despre cei a caror portie zilnica depaseste sase cani. Riscul lor de imbolnavire este mult sub 35 de procente.
Alte studii (unul facut la Iowa Women’s Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, altul facut de Nestlé Research Center si al treilea publicat recent in Norvegia) arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Nu e rau deloc! Din pacate, in ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers proportional cu numarul de portii consumate zilnic.
Ce alte vesti bune mai avem? Se pare ca, gratie pasiunii noastre pentru cafea, noi, bautorii inveterati, suntem protejati de Parkinson in proportie de 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%). De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la-ndemana, calmeaza durerile de cap mai eficient decat pilulele obisnuite, imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura sa produca contractii mai puternice), ajuta la mentinerea greutatii si previne apariția cariilor dentare.
Sa fie cofeina secretul din spatele tuturor acestor minuni? Da si nu. Exista studii care leaga anumite beneficii (protectia antiparkinson, performantele atletice, cresterea capacitatilor intelectuale) de continutul ridicat de cofeina, dar altele se datoreaza antioxidantilor din compozitie, care protejeaza celulele si au un efect antiinflamator puternic. De asemenea, cafeaua contine acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenoli (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). Evident, in coada fiecaruia dintre aceste rapoarte si descoperiri, oamenii de stiinta s-au simtit obligati sa adauge “e nevoie de mai multe date pentru a ajunge la o concluzie ferma si pentru a face recomandari medicale”.
Cu alte cuvinte, nu e cazul (inca) sa dam buzna la Starbuck’s, dar putem incerca o rezervare. “Consumatorii de cafea nu au niciun motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atata timp cat nu exagereaza”, spune dr. Tomas De Paulis, cercetator la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.
10 lucruri mai putin cunoscute despre cafea
Licoarea neagra care ne face atata placere ascunde o multime de surprize. Iata numai cateva dintre cele mai nastrusnice descoperiri, sustinute cu date stiintifice solide (si contestate vehement de altele):
Cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decat sucul de portocale. Nutritionistii ne spun mereu ca fibrele sunt absolut necesare sanatatii noastre si ca antioxidantii ne ajuta sa ne mentinem mereu tineri si ne feresc de boli. Un studiu facut de un grup de savanti din Spania a dovedit ca “o cana de cafea neagra are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decat orice alta bautura de pe planeta.”
Cafeaua iti pastreaza buzele umede. Simti ca uneori ti se usuca gura (termenul medical pentru acest sindrom este xerostomie), ca si cand ai fi vorbit prea mult sau ai fi luat un antibiotic amar? Ei bine, ca sa scapi de acest necaz, cercetatorii polonezi te sfatuiesc sa bei un cappuccino! “Dupa cinci minute de la ingerarea a 150 grame de cappuccino, este stimulata secretia salivara si sunt imbunatatite dictia si functiile vorbirii. Acest efect benefic se mentine intre 30 de minute si patru ore”, spun cercetatorii.
Cafeaua imbunatateste scrisul de mana. Un studiu independent facut de un grup de medici din Germania a demonstrat ca abilitatile de a scrie de mana pot fi mult imbunatatite consumand cofeina. Dupa ce au consumat doua cani de cafea, voluntarii participanti la studiu au scris mai repede, mai fluent si mai frumos decat inainte.
Daca bei cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atenta, mai activa si mai energica, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Deci, ori de cate ori trebuie sa faci fata unei zile incarcate dupa o noapte de nesomn sau trebuie sa conduci pe distante foarte lungi, te sfatuiesc sa bei din doua in doua ore cate o cana mica de cafea.
Daca bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de cativa ani legatura dintre consumul de cafea si tremurul esential (o afectiune neurologica a carei cauza exacta nu a fost inca identificata). Rezultatele cercetarilor au infirmat mitul conform caruia cafeaua ar avea acest efect neplacut asupra organismului si nervilor nostri.
Cafeaua iti imbunatateste starea de spirit. O cana de cafea bauta la micul dejun iti poate face ziua mai buna, spun cercetatorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie. “Cafeaua completeaza beneficiile evidente asupra functionarii creierului (imbunatatirea capacitatii de concentrare, a memoriei si a gandirii logice) cu o stare de implinire si satisfactie”, explica cercetatorii britanici.
Cafeaua nu ne impiedica sa visam. Multi oameni spun ca, daca beau cafea seara, nu reusesc sa doarma. Mi se pare firesc: de vreme ce faptul ca ne tine alerti, cu atentia incordata la maximum, reprezinta principalul motiv pentru care consumam aceasta licoare. Totusi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea consumata seara, inainte de culcare, ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare si nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.
Cafeaua nu provoaca aciditate. Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nici o legatura intre consumul de cafea si aceasta enervanta problema, oricat de tare si de amara ar fi fost cafeaua consumata, arata un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienti cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nici o legatura intre consumul de cafea si ulcerul gastric sau duodenal.
Cafeaua vindeca herpesul. Da, cafeaua are proprietati antivirale, spun cercetatorii japonezi, care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant), adaugand o solutie slaba de cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit – macinata, instant sau decofeinizata – sau de locul in care a fost cultivata) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct si impiedica raspandirea lui la celelalte celule invecinate. Mai ramane sa se descopere care este cantitatea ideala in care trebuie consumata bautura noastra favorita pentru a impiedica infectiile virale: 1, 3, 5 sau 7 cani? Eu una astept cu sufletul la gura momentul fericit in care voi inlocui vaccinul din fiecare toamna cu o doza buna de Nescafé.
Cafeaua nu creeaza dependenta. Cu multi ani in urma, World Health Organization a declarat ca “nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenta intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea si dependenta.” Ei bine, un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru aceasta afirmatie. Mai exact, s-a descoperit ca, indiferent de cantitatea in care este consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele traite de consumatorii de cafea in absenta bauturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolenta) nu au nici o legatura cu cele ale consumatorilor de droguri aflati in sevraj.
Pun pariu ca nu te-ai gandit niciodata la cafea ca la un elixir de sanatate. Ba, mai mult, pun pariu ca ti-a trecut prin cap de mai mult de trei ori sa te lasi de acest „viciu” care iti creste tensiunea arteriala, gradul de celulita si, pe deasupra, iti mai si ingalbeneste dintii. Ei bine, draga mea, nimic din toate aceste povesti scornite cu ani in urma nu sunt adevarate. Ultimele cercetari arata ca bautura noastra favorita ne protejeaza de o multime de boli (dintre care vreo 10 letale). Iata o veste ce merita sarbatorita cu o cana de cafea. Asadar, propun trei minute de pauza, cat sa dau (si sa dai) fuga la cafetiera pentru a bea impreuna cea mai gustoasa ceasca de cafea.
Nu-mi pot imagina diminetile fara portia mea de cafea neagra, aromata si aburinda si, recunosc ca, in pofida insistentelor sotului meu si ale colegilor de redactie, dragii de ei, nu am renuntat la acest obicei nici acum, in luna a sasea de sarcina. Si bine am facut. Un studiu realizat de catre un grup de cerecetatori din Canada arata ca un consum moderat de cafea (adica o cana, maximum doua pe zi) este absolut inofensiv in orice etapa a ciclului reproductiv, inclusiv sarcina sau alaptare. Dar, evident, nu aceasta este cea mai teribila descoperire dintre toate. In ultimele luni, prima pagina a ziarelor de medicina din intreaga lume a fost tinuta de o stire senzationala: dupa ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetatorii de la Harvard au calculat ca, in comparatie cu neprihanitii nostri semeni care nu consuma cafea, noi, pacatosii, suntem mult mai putin expusi riscului de a ne imbolnavi de diabet de tip 2. Un raport statistic, care combina datele a mai multe studii pe aceasta tema, arata ca oamenii care beau intre patru si sase cani pe zi au un risc cu 28 de procente mai scazut de a se imbolnavi de diabet decat cei care consuma doar doua cani de cafea sau mai putin. Ca sa nu mai vorbim despre cei a caror portie zilnica depaseste sase cani. Riscul lor de imbolnavire este mult sub 35 de procente.
Alte studii (unul facut la Iowa Women’s Health, pe un esantion de 27.000 de femei, pe o perioada de 15 ani, altul facut de Nestlé Research Center si al treilea publicat recent in Norvegia) arata ca, datorita consumului de cafea (decofeinizata sau nu) scade si riscul afectiunilor cardiovasculare, in special la femei. Mai exact, daca bem trei cani pe zi, sansele de a ne imbolnavi de inima scad cu 24%. Nu e rau deloc! Din pacate, in ceea ce priveste bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers proportional cu numarul de portii consumate zilnic.
Ce alte vesti bune mai avem? Se pare ca, gratie pasiunii noastre pentru cafea, noi, bautorii inveterati, suntem protejati de Parkinson in proportie de 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatica (80%) si de pietrele la rinichi (50%). De asemenea, exista dovezi ca o doza moderata de cafea poate scoate un pacient dintr-o criza acuta de astm, atunci cand nu are medicatia la-ndemana, calmeaza durerile de cap mai eficient decat pilulele obisnuite, imbunatateste performantele atletice (stimuland musculatura sa produca contractii mai puternice), ajuta la mentinerea greutatii si previne apariția cariilor dentare.
Sa fie cofeina secretul din spatele tuturor acestor minuni? Da si nu. Exista studii care leaga anumite beneficii (protectia antiparkinson, performantele atletice, cresterea capacitatilor intelectuale) de continutul ridicat de cofeina, dar altele se datoreaza antioxidantilor din compozitie, care protejeaza celulele si au un efect antiinflamator puternic. De asemenea, cafeaua contine acid clorogenic (reduce concentratia de glucoza din sange), polifenoli (cu rol in protectia celulelor) si oxazol (cu efect antiinflamator si antireumatic). Evident, in coada fiecaruia dintre aceste rapoarte si descoperiri, oamenii de stiinta s-au simtit obligati sa adauge “e nevoie de mai multe date pentru a ajunge la o concluzie ferma si pentru a face recomandari medicale”.
Cu alte cuvinte, nu e cazul (inca) sa dam buzna la Starbuck’s, dar putem incerca o rezervare. “Consumatorii de cafea nu au niciun motiv sa se simta vinovati pentru mica lor placere, atata timp cat nu exagereaza”, spune dr. Tomas De Paulis, cercetator la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.
10 lucruri mai putin cunoscute despre cafea
Licoarea neagra care ne face atata placere ascunde o multime de surprize. Iata numai cateva dintre cele mai nastrusnice descoperiri, sustinute cu date stiintifice solide (si contestate vehement de altele):
Cafeaua are mai multe fibre si mai multi antioxidanti decat sucul de portocale. Nutritionistii ne spun mereu ca fibrele sunt absolut necesare sanatatii noastre si ca antioxidantii ne ajuta sa ne mentinem mereu tineri si ne feresc de boli. Un studiu facut de un grup de savanti din Spania a dovedit ca “o cana de cafea neagra are un continut de fibre si polifenoli mai ridicat decat orice alta bautura de pe planeta.”
Cafeaua iti pastreaza buzele umede. Simti ca uneori ti se usuca gura (termenul medical pentru acest sindrom este xerostomie), ca si cand ai fi vorbit prea mult sau ai fi luat un antibiotic amar? Ei bine, ca sa scapi de acest necaz, cercetatorii polonezi te sfatuiesc sa bei un cappuccino! “Dupa cinci minute de la ingerarea a 150 grame de cappuccino, este stimulata secretia salivara si sunt imbunatatite dictia si functiile vorbirii. Acest efect benefic se mentine intre 30 de minute si patru ore”, spun cercetatorii.
Cafeaua imbunatateste scrisul de mana. Un studiu independent facut de un grup de medici din Germania a demonstrat ca abilitatile de a scrie de mana pot fi mult imbunatatite consumand cofeina. Dupa ce au consumat doua cani de cafea, voluntarii participanti la studiu au scris mai repede, mai fluent si mai frumos decat inainte.
Daca bei cafeaua in doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atenta, mai activa si mai energica, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Deci, ori de cate ori trebuie sa faci fata unei zile incarcate dupa o noapte de nesomn sau trebuie sa conduci pe distante foarte lungi, te sfatuiesc sa bei din doua in doua ore cate o cana mica de cafea.
Daca bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de cativa ani legatura dintre consumul de cafea si tremurul esential (o afectiune neurologica a carei cauza exacta nu a fost inca identificata). Rezultatele cercetarilor au infirmat mitul conform caruia cafeaua ar avea acest efect neplacut asupra organismului si nervilor nostri.
Cafeaua iti imbunatateste starea de spirit. O cana de cafea bauta la micul dejun iti poate face ziua mai buna, spun cercetatorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie. “Cafeaua completeaza beneficiile evidente asupra functionarii creierului (imbunatatirea capacitatii de concentrare, a memoriei si a gandirii logice) cu o stare de implinire si satisfactie”, explica cercetatorii britanici.
Cafeaua nu ne impiedica sa visam. Multi oameni spun ca, daca beau cafea seara, nu reusesc sa doarma. Mi se pare firesc: de vreme ce faptul ca ne tine alerti, cu atentia incordata la maximum, reprezinta principalul motiv pentru care consumam aceasta licoare. Totusi, potrivit ultimelor studii, se pare ca, in ciuda faptului ca o cana de cafea consumata seara, inainte de culcare, ne face sa adormim mai greu, acest obicei nu afecteaza cu nimic faza de visare si nici cea de somn profund. Nici macar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afecteaza calitatea somnului.
Cafeaua nu provoaca aciditate. Aciditatea gastrica este una dintre cele mai neplacute afectiuni si are o multime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credintei populare, nu exista nici o legatura intre consumul de cafea si aceasta enervanta problema, oricat de tare si de amara ar fi fost cafeaua consumata, arata un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienti cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nici o legatura intre consumul de cafea si ulcerul gastric sau duodenal.
Cafeaua vindeca herpesul. Da, cafeaua are proprietati antivirale, spun cercetatorii japonezi, care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obisnuite si 7 instant), adaugand o solutie slaba de cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel ca in extractul de cafea (indiferent de tipul folosit – macinata, instant sau decofeinizata – sau de locul in care a fost cultivata) exista un ingredient care distruge virusul prin contact direct si impiedica raspandirea lui la celelalte celule invecinate. Mai ramane sa se descopere care este cantitatea ideala in care trebuie consumata bautura noastra favorita pentru a impiedica infectiile virale: 1, 3, 5 sau 7 cani? Eu una astept cu sufletul la gura momentul fericit in care voi inlocui vaccinul din fiecare toamna cu o doza buna de Nescafé.
Cafeaua nu creeaza dependenta. Cu multi ani in urma, World Health Organization a declarat ca “nu exista dovezi conform carora consumul de cofeina ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenta intre obiceiul de a bea in fiecare zi o anumita cantitate de cafea si dependenta.” Ei bine, un studiu recent aduce si suportul stiintific pentru aceasta afirmatie. Mai exact, s-a descoperit ca, indiferent de cantitatea in care este consumata, cofeina nu activeaza circuitul de recompensa al creierului, asa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele traite de consumatorii de cafea in absenta bauturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolenta) nu au nici o legatura cu cele ale consumatorilor de droguri aflati in sevraj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu