_____________________________________
DESPRE FICATUL NOSTRU
Interesant de stiut...
Puþin mai mare decât o carte obiºnuitã, ficatul nostru minunat ºtie totuºi sã realizeze simultan mai multe operaþii ºi reacþii chimice decât ar fi capabile cele mai moderne ºi mai mari laboratoare, calculatoare sau uzine chimice. Acþiunile biologice ale ficatului, ca ºi participarea sa la manifestãrile noastre vitale sunt ceva mai importante chiar decât cele ale inimii. În numai o zecime de secundã, el este capabil sã efectueze fãrã greºealã câteva sute de transformãri chimice simultan. De el depind în mod direct digestia noastrã, calitatea sângelui, bogãþia memoriei ºi forþa muscularã. Ficatul are deci un rol foarte important în viaþa intimã- ºi total necunoacutã de fiinþa umanã obiºnuitã - a corpului nostru fizic care este un microcosmos în miniaturã. De acþiunile sale complexe depind fãrã îndoialã atât sãnãtatea cât ºi viaþa noastrã.
Cele 9 proprietãþi ale ficatului:
1. Ficatul secretã zilnic între 0,5 ºi 1l de bilã. Acest lichid amar, de culoare galbenã, ne permite în primul rând sã digerãm grãsimile ; pe de altã parte, el ne dezinfecteazã intestinele ºi ne protejeazã împotriva diareei ºi constipaþiei.
Un ficat obosit nu secretã în cantitate suficientã acest lichid miracol. Consecinþe: digestia materiilor grase devine mai dificilã, insuficient evacuate, substanþele nocive stagneazã în intestine, expunând organismul la pericolele rezultând din diaree ºi constipaþie.
2. Ficatul transformã ºi "umanizeazã" toate substanþele care intrã în corp (el este acela care le face perfect compatibile cu structura noastrã, modificându-le prin trasmutaþie ºi sublimare frecvenþa de vibraþie pentru ca aceasta sã fie la unison cu aceea a aurei noastre, numai astfel aceste substanþe devenind parte integrantã din corpul nostru ºi, într-o anumitã mãsurã , din noi înºine), pentru ca ele sã ne poatã hrãni celulele fãrã a le agresa.
Un ficat slab sau obosit lasã sã treacã în întregul organism substanþe strãine netransformate (prin transmutaþie ºi sublimare) sau insuficient asimilate, care ne vor îmbâcsi în cel mai scurt timp cu toxine.
3. Ficatul primeºte totalitatea materiilor digerate ºi le controleazã riguros el eliminã excedentele ºi reziduurile alimentare, tot el intercepteazã, neutralizeazã ºi expulzeazã cãtre intestin toate substanþele toxice, distruge bacteriile, aºteaptã ca elementele nutritive sã fie transformate prin acþiunea fermenþilor ºi enzimelor, pentru a le permite numai atunci sã treacã în sânge.
Un ficat obosit ne asigurã imperfect apãrarea ºi imunitatea corpului. El lasã sã treacã în sânge substanþe neverificate, încãrcate încã de toxine ºi bacterii nocive. Ca urmare a acestui fapt, apar în timp diverse maladii ºi chiar otrãvirea corpului.
4. Ficatul neutralizeazã la fel de eficient otrãvurile datorate activitãþii celulare cât ºi pe cele provenind din exterior: alcool, tutun, medicamente, carne etc.
Un ficat slab sau obosit se aflã în incapacitate de a face eforturi suplimentare, tocmai de aceea atunci el va elimina insuficient aceste otrãvuri care ne intoxicã. Pe de altã parte, un mare numãr de celule hepatice sunt distruse în contact cu alcoolul, tutunul, cu anumite medicamente sau cu unele substanþe chimice. Dacã aceastã distrugere este cotidianã, ficatul nostru se va micºora ºi se va rigidiza gradat, riscând sã fie atins de cirozã.
5. Ficatul normalizeazã circulaþia sanguinã în acelaºi mod în care un baraj dirijeazã cursul unui fluviu. Asemenea unui burete, el reduce congestiile sanguine care ar putea stânjeni funcþionarea inimii, putând absorbi pânã la 1,5l de sânge pentru a restabili o ciculaþie normalã. Atunci când congestia a fost eliminatã, el restituie din nou acest sânge organismului.
Unui ficat slab sau obosit îi lipseºte supleþea necesarã "înghiþirii" temporare a unei asemenea cantitãþi de sânge. Din aceastã cauzã, atunci organismul pierde un preþios normalizator al circulaþiei lui sanguine.
6.Ficatul dozeazã totodatã armonios cantitatea de hormoni din sânge, metabolizeazã grãsimile ºi proteinile, stocheazã vitaminele ºi zahãrul în aºa fel încât acestea sã fie oricând gata sã fie folosite. Printre altele, el fixeazã materialele de construcþie necesare reclãdirii ºi consolidãrii acelor pãrþi ale corpului care au fost victimile unor leziuni sau ale uzurii. De asemenea, tot el este acela care eliminã excesul de colesterol.
Un ficat slab sau obosit ne va lãsa corpul sã îmbãtrâneascã repede fãrã a-i aduce hormonii care îi sunt indispensabili. El nu mai digerã atunci grãsimile ºi proteinile de care avem nevoie. Vitaminile ºi zahãrul nu mai ajung sã fie stocate, pãrþile afectate sau uzate ale corpului nostru nici nu se mai consolideazã ºi nici nu se mai reconstruiesc; iar colesterolul ne invadeazã vasele sanguine.
7. Ficatul ne asigurã permanenþa sau constanþa temperaturii interne.
Un ficat slab sau obosit nu-ºi mai poate îndeplini funcþia termicã, fãcându-ne astfel sã suferim de frig sau de cãldurã.
8. Ficatul produce un anumit numãr de substanþe esenþiale pentru sânge printre care amintim
rotrombina ºi fibrina, care îi permit sângelui sã se coaguleze; heparina care îl face fluid ºi globulina, substanþã care îl protejeazã sau îl imunizeazã faþã de diverse infecþii.
Un ficat slab sau obosit se priveazã de substanþele necesare coagulãrii sângelui, ne expune pericolului de hemoragie ºi lasã ca sângele sã se îngroaºe (sã devinã dens, vâscos), în dauna vaselor sanguine ºi a inimii. El ne abandoneazã astfel, fãrã apãrare, în faþa bolilor.
9. Ficatul este de asemenea direct rãspunzãtor de echilibrul sanguin, el normalizeazã procentul de fier conþinut de globulele roºii.
Un ficat slab sau obosit nu mai poate interveni pentru alinarea suferinþelor celulelor noastre, care vor fi înfometate din cauza unui sânge dezechilibrat ºi anemiat.
O întreagã carte n-ar fi de ajuns ca sã descrie cu precizie toate operaþiile, transmutãrile, transformãrile, reconstituirile, fixãrile ºi sintezele elaborate de ficat, care este un organ nepereche. A-i pãtrunde complet misterele tuturor acþiunilor sale ar echivala cu înþelegerea miracolului vieþii.
Dimpotrivã, enumerarea maladiilor rezultând direct sau indirect dintr-o dereglare a ficatului poate fi de naturã sã ne facã mult mai responsabili faþã de acest agent esenþial al vieþii corpului nostru. Printre acestea se numãrã:
digestie dificilã; -constipaþie ºi diaree;
-apendicitã;
-diabet;
-obezitate sau slãbirea exageratã a corpului,
-anamie,
-colibacilozã,
-inflamare, fermentaþii putrede ºi spasme la nivel intestinal;
-demineralizare;
-incapacitate de a suporta frigul;
-diverse tulburãri auditive ºi vizuale;
-boli de piele ºi tulburãri de pigmentare a pielii;
-arterosclerozã ºi reumatism;
-hipertensiune arterialã;
-sinuzitã, guturai ºi bronºitã cronicã;
-astm, boala fânului ºi alte manifestãri alergice;
-picioare umflate sau roºii;
-dezechilibrul glandular;
-slãbiciune muscularã;
-platfus;
-varice, hemoroizi;
-sterilitate ºi impotenþã;
-celulitã, depresii;
-tulburãri menstruale;
-paralizie datoratã sclerozei;
-tuberculozã;
-cancer.
Din fericire însã, natura ne furnizeazã întotdeauna un anumit numãr de indicii sau semnale care ne avertizeazã cã sãnãtatea ficatului nostru este în pericol ºi am intrat deja pe panta periculoasã. Graþie acestor semne, putem fi întotdeauna capabili sã ne decelãm o eventualã obosealã hepaticã. Aceste semne (care pentru yoghin ar trebui sã fie niºte semnale de alarmã) sunt urmãtoarele: - limba mai mereu foarte încãrcatã ºi miros urât al respiraþiei;
- ameþeli dese sau chiar senzaþii de sfârºealã;
- balonãri ºi gaze de fermentaþie în exces;
- migrene ºi dureri de cap;
- insomnii, somn agitat;
- urinã încãrcatã sau prea limpede;
- culoare galbenã a pielii ºi o privire obositã;
- nas roºu ºi pete de culoare închisã pe faþã.
Pentru a evita ca aceste semne de rãu augur sã se instaleze în organism ºi pentru a nu ne lãsa copleºiþi de aceste infecþii, trebuie sã acþionãm ca yoghini din timp, mai înainte ca ficatul, organ vital pentru noi sã se degradeze. ªtiind toate acestea, noi trebuie, cu alte cuvinte, sã-i cunoaºtem "prietenii" ºi "duºmanii", în special printre alimentele pe care noi le consumãm zilnic. Astfel, într-o alegere conºtientã ºi pe deplin responsabilã, ca yoghini care deja considerãm cã avem o mai mare voinþã, ar trebui sã spunem cu hotãrâre:
NU: zahãrului alb rafinat, produs chimic "pur", care ne agreseazã ficatul ºi pancreasul prin simpla sa concentraþie. Neconþinând nici unul dintre fermenþii necesari bunei sale asimilãri; el (zahãrul) constrânge ficatul sã acopere aceastã carenþã cu preþul unui efort suplimentar care îl face sã furnizeze el însuºi substanþele deficitare. Acest zahãr alb ar trebui deci sã fie permanent alungat de pe masa noastrã, în locul lui putând fi utilizat (doar la mare nevoie), mai curând ca un condiment decât ca un aliment, zahãrul roºu de trestie.
DA: mierii naturale, fructelor proaspete (în special lãmâile) ºi fructele uscate dulci, care vor putea înlocui foarte avantajos zahãrul alb. Ele alinã totodatã tulburãrile hepatice ºi favorizeazã funcþionarea armonioasã a ficatului (în special lãmâile, care îl dreneazã ºi îl stimuleazã în mod deosebit);
NU: sãrii recristalizate ºi rafinate, care este un alt produs chimic pur (clorura de sodiu). Întocmai ca ºi în cazul zahãrului ºi fãinii albe, rafinarea artificialã îl priveazã de orice element viu. Din nefericire, acest tip de sare este folosit în exces în alimentaþia noastrã.
DA: sãrii marine nerafinate, purtãtoare de viaþã ºi vehiculatoare a unor subtile fluide benefice;
NU: uleiurilor rafinate, margarinei ºi grãsimilor animale, nefaste pentru sãnãtatea noastrã. Primele, dupã cum se ºtie, sunt fabricate prin intermediul unor procedee care distrug complet enzimele ºi vitaminele, lãsând probabil diverse urme de catalizatori ºi conpuºi chimici utilizaþi deja, foarte periculoºi pentru ficat. În ceea ce priveºte grãsimile animale, ele sunt acelea care accelereazã necroza celulelor hepatice.
DA: uleiurilor obþinute prin presare la rece, fãrã solvenþi chimici, care luptã eficient împotriva colesterolului; îndeosebi uleiul de mãsline care este întotdeauna extraordinar pentru ficat ºi care, fiind emulsionat cu lãmâie, expulzeazã în timp record calculii biliari.
NU: conservelor. Pentru a se pãstra fãrã sã se altereze, alimentele trebuie sã fie fierte de mai multe ori, adãugându-li-se ºi anumite substanþe chimice de sintezã (conservanþi) . În urma acestui tratament, ele nu mai au nici o valoare alimentarã biologicã ºi ne iau totodatã posibilitatea de a utiliza vitaminele conþinute în alimentele crude.
DA: legumelor ºi plantelor crude sau fierte numai atât cât trebuie: morcovii, sfecla, varza, anghinarea, þelina, pãpãdia, prazul sau usturoiul care fluidificã secreþiile bilei, vindecã hepatita ºi restabilesc pe cale naturalã funcþiile hepatice.
NU: pâinii albe, pastelor fãinoase ºi produselor de patiserie. Diversele lor forme ºi preparãri, adeseori foarte apetisante, ascund în realitate absenþa substanþelor vii ºi a vitaminelor, aceasta datorându-se lipsei grâului integral ºi a tãrâþei atât de pregnant revitalizante. În schimb, aceste produse sunt bogate în coloranþi, arome chimice ºi diverse alcooluri. Prezenþa atâtor elemente nefaste, combinatã cu carenþa în vitamine, enzime ºi sãruri minerale obosesc rapid ficatul, care nu mai poate asigura digestia ºi neutralitatea lor.
DA: pastelor alimentare ºi pâinii integrale, care ar trebui sã constituie baza alimentaþiei noastre. Într-adevãr, toate vitaminele ºi aminoacizii pe care îi putem gãsi în fãina necernutã protejeazã în mod natural celula hepaticã împotriva agresiunii toxinelor.
NU: cãrnurilor ºi mezelurilor. Sã ne reamintim cã ele sunt pline de proteine de proastã calitate, "de mâna a doua", cum s-ar spune, fiind deja folosite de animalele din care provin. Aceste proteine sunt însoþite de toxine ºi deºeuri a cãror asimilare ne epuizeazã foarte mult organele digestive. În special mezelurile (dar ºi carnea, aproape la fel de mult) conþin diverse substanþe chimice care ne obosesc ºi ne mortificã ficatul. Sã nu uitãm de asemenea, cã tocmai ca ºi bazele azotate, carnea acidificã sângele ºi cã un organism acidifiat devine un teren propice dezvoltãrii unor maladii grave, cum ar fi chiar cancerul.
DA: cerealelor complete (cum ar fi soia), ciupercilor, legumelor uscate, brânzeturilor naturale ºi ouãlelor, care în viitor vor înlocui cu succes cãrnurile ºi mezelurile, proteinele lor pure sunt de primã calitate, ele îi permit ficatului sã se refacã fãrã sã-l polueze cu toxine.
NU: alimentelor sintetizate chimic, medicamentelor alopate (numai atunci când le putem înlocui cu remedii naturiste, total nenocive), tutunului ºi alcoolului. În contact cu aceste veritabile otrãvuri, un mare numãr de celule hepatice mor, iar vasele sanguine se rigidizeazã, devenind mai fragile ºi peirzând ºi o parte din capacitatea lor circulatorie. Insuficient energizat, oxigenat ºi hrãnit, ficatul suferã ºi se sclerozeazã. El nu mai are suficientã forþã vitalã pentru a reface celulele deteriorate, pentru a elimina colesterolul în exces, pentru a elabora anumite vitamine ºi a filtra substanþele nocive. Încetul cu încetul, se instaleazã astfel o intoxicaþie generalã.
DA: alimentelor naturale care ne ajutã sã ne dezintoxicãm. Dacã vom înlocui otrãvurile alimentare cu elementele de construcþie conþinute în alimentaþia biologicã, ficatul se va reconstitui ºi va funcþiona din nou la parametrii sãi normali.
NU: surmenajului ºi sedentarismului, suprasolicitãrii fizice ºi intelectuale, angoasei ºi fricii, care constituie tot atâtea otrãvuri ce ne intoxicã celulele corpului. Lipsa miºcãrii sau exerciþiului fizic (cum ar fi gimnastica sau posturile crestine sau Yoga) este parþial rãspunzãtoare de apariþia constipaþiei, ca ºi de insuficienþele respiratorii. În aceste condiþii, ficatul nu mai ajunge sã elimine din organism o cantitate suficient de mare de deºeuri. Acumularea lor ne poate afecta mãduva spinãrii, durificãnd-o, aceasta conducând la paralizie.
DA: relaxãrii profunde ºi exerciþiilor fizice în aer liber (cel mai bine ar fi la mare sau la munte) care ne vor salva din acest pericol. Atunci când ficatul dispune de timpul necesar eliminãrii substanþelor nefaste, organismul se dezintoxicã mult mai uºor. Aceste tehnici corporale ne aprofundeazã ºi capacitatea respiratorie, prin intermediul cãreia ne putem debarasa de aerul viciat, rezidual din plãmâni. Ele sunt deci foarte necesare purificãrii corpului ºi ficatului.
Unele dintre aceste reguli sau principii de bazã ne pot pãrea prea severe ºi limitative. Trebuie însã sã realizãm cã ele constituie baza unei cunoaºteri care ne este vitalã. Este o prostie crasã sã neglijãm aceste reguli pline de bun simþ sub pretextul cã suntem interesaþi în primul rând de spirit ºi mai puþin de trup (aºa cum, din neînþelegere ºi lipsã de maturitate au tendinþa sã facã ºi unii yoghini începãtori), pentru cã un trup bolnav se va aºeza implacabil de-a curmeziºul spiritualizãrii noastre forþate. Sã nu uitãm acel înþelept dicton latin "MENS SANA IN CORPORE SANO" (Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos"
; bolile ne handicapeazã, frânându-ne dezvoltarea sau ascensiunea spiritualã ºi concentrându- ne uneori foarte eficient realizarea aspiraþiilor ºi idealurilor noastre înalte. De fapt, orice boalã trãdeazã un anumit dezechilibru în fiinþã. Cunoaºterea mecanismelor prin care sãnãtatea noastrã se poate deregla ne permite sã învãtãm ºi sã folosim nenumãrate metode pentru a o restabili. La fel cum un bun meºteºugar lucreazã cu instrumente foarte bune, ºi noi trebuie sã ne ameliorãm starea principalului nostru instrument: corpul. Redobândindu- ne sau pãstrându-ne nealteratã starea de sãnãtate, eliberãm forþele binefãcãtoare care erau ascunse în noi înºine, putând de acum înainte sã folosim inteligent aceste forþe pentru realizarea ideilor noastre creatoare.
Instrumentul este deci corpul, iar o piesã esenþialã a acestuia este ficatul, care îndeplineºte atât funcþia de"garã de triaj" cât ºi cele de centru distribuitor, uzinã chimicã ºi centru anti-otrãvuri în organismul nostru.Trebuie deci sã-l protejãm cu deosebitã grijã ºi sã reþinem foarte bine urmãtoarele 10 precepte de aur care, dacã vor fi cu adevãrat respectate, ne vor menþine mereu ficatul într-o condiþie excelentã:
1) Nu ne vom obosi niciodatã ficatul aducându-i o alimentaþie plinã de deºeuri ºi toxine;
2) Nu ne vom otrãvi ficatul lipsindu-l de alimentele bogate în celulozã, care accelereazã evacuarea deseurilor;
3) Nu ne vom deteriora sau agresa niciodatã ficatul cu alcool sau cu tutun;
4) Nu ne vom slãbi puterea de apãrare a ficatului consumând numai alimente acide ºi azotate;
5) Nu ne vom distruge ficatul cu alimente denaturate sau printr-un abuz de medicamente de sinteza - chimice.
6) Nu ne vom surmena niciodatã ficatul printr-un exces de hranã;
7) Nu vom cere niciodatã ficatului eforturi suplimentare administrându- i alimente greu digerabile;
8) Nu ne vom usca ficatul pritr-o circulaþie sanguinã deficitarã care nu-i aduce sânge proaspãt;
9) Nu ne vom sufoca niciodatã ficatul privându-l de oxigen;
10) Nu ne vom congestiona niciodatã ficatul refuzãndu-i o dietã hidricã care i-ar permite sã respire ºi sã se odihneascã.
DESPRE FICATUL NOSTRU
Interesant de stiut...
Puþin mai mare decât o carte obiºnuitã, ficatul nostru minunat ºtie totuºi sã realizeze simultan mai multe operaþii ºi reacþii chimice decât ar fi capabile cele mai moderne ºi mai mari laboratoare, calculatoare sau uzine chimice. Acþiunile biologice ale ficatului, ca ºi participarea sa la manifestãrile noastre vitale sunt ceva mai importante chiar decât cele ale inimii. În numai o zecime de secundã, el este capabil sã efectueze fãrã greºealã câteva sute de transformãri chimice simultan. De el depind în mod direct digestia noastrã, calitatea sângelui, bogãþia memoriei ºi forþa muscularã. Ficatul are deci un rol foarte important în viaþa intimã- ºi total necunoacutã de fiinþa umanã obiºnuitã - a corpului nostru fizic care este un microcosmos în miniaturã. De acþiunile sale complexe depind fãrã îndoialã atât sãnãtatea cât ºi viaþa noastrã.
Cele 9 proprietãþi ale ficatului:
1. Ficatul secretã zilnic între 0,5 ºi 1l de bilã. Acest lichid amar, de culoare galbenã, ne permite în primul rând sã digerãm grãsimile ; pe de altã parte, el ne dezinfecteazã intestinele ºi ne protejeazã împotriva diareei ºi constipaþiei.
Un ficat obosit nu secretã în cantitate suficientã acest lichid miracol. Consecinþe: digestia materiilor grase devine mai dificilã, insuficient evacuate, substanþele nocive stagneazã în intestine, expunând organismul la pericolele rezultând din diaree ºi constipaþie.
2. Ficatul transformã ºi "umanizeazã" toate substanþele care intrã în corp (el este acela care le face perfect compatibile cu structura noastrã, modificându-le prin trasmutaþie ºi sublimare frecvenþa de vibraþie pentru ca aceasta sã fie la unison cu aceea a aurei noastre, numai astfel aceste substanþe devenind parte integrantã din corpul nostru ºi, într-o anumitã mãsurã , din noi înºine), pentru ca ele sã ne poatã hrãni celulele fãrã a le agresa.
Un ficat slab sau obosit lasã sã treacã în întregul organism substanþe strãine netransformate (prin transmutaþie ºi sublimare) sau insuficient asimilate, care ne vor îmbâcsi în cel mai scurt timp cu toxine.
3. Ficatul primeºte totalitatea materiilor digerate ºi le controleazã riguros el eliminã excedentele ºi reziduurile alimentare, tot el intercepteazã, neutralizeazã ºi expulzeazã cãtre intestin toate substanþele toxice, distruge bacteriile, aºteaptã ca elementele nutritive sã fie transformate prin acþiunea fermenþilor ºi enzimelor, pentru a le permite numai atunci sã treacã în sânge.
Un ficat obosit ne asigurã imperfect apãrarea ºi imunitatea corpului. El lasã sã treacã în sânge substanþe neverificate, încãrcate încã de toxine ºi bacterii nocive. Ca urmare a acestui fapt, apar în timp diverse maladii ºi chiar otrãvirea corpului.
4. Ficatul neutralizeazã la fel de eficient otrãvurile datorate activitãþii celulare cât ºi pe cele provenind din exterior: alcool, tutun, medicamente, carne etc.
Un ficat slab sau obosit se aflã în incapacitate de a face eforturi suplimentare, tocmai de aceea atunci el va elimina insuficient aceste otrãvuri care ne intoxicã. Pe de altã parte, un mare numãr de celule hepatice sunt distruse în contact cu alcoolul, tutunul, cu anumite medicamente sau cu unele substanþe chimice. Dacã aceastã distrugere este cotidianã, ficatul nostru se va micºora ºi se va rigidiza gradat, riscând sã fie atins de cirozã.
5. Ficatul normalizeazã circulaþia sanguinã în acelaºi mod în care un baraj dirijeazã cursul unui fluviu. Asemenea unui burete, el reduce congestiile sanguine care ar putea stânjeni funcþionarea inimii, putând absorbi pânã la 1,5l de sânge pentru a restabili o ciculaþie normalã. Atunci când congestia a fost eliminatã, el restituie din nou acest sânge organismului.
Unui ficat slab sau obosit îi lipseºte supleþea necesarã "înghiþirii" temporare a unei asemenea cantitãþi de sânge. Din aceastã cauzã, atunci organismul pierde un preþios normalizator al circulaþiei lui sanguine.
6.Ficatul dozeazã totodatã armonios cantitatea de hormoni din sânge, metabolizeazã grãsimile ºi proteinile, stocheazã vitaminele ºi zahãrul în aºa fel încât acestea sã fie oricând gata sã fie folosite. Printre altele, el fixeazã materialele de construcþie necesare reclãdirii ºi consolidãrii acelor pãrþi ale corpului care au fost victimile unor leziuni sau ale uzurii. De asemenea, tot el este acela care eliminã excesul de colesterol.
Un ficat slab sau obosit ne va lãsa corpul sã îmbãtrâneascã repede fãrã a-i aduce hormonii care îi sunt indispensabili. El nu mai digerã atunci grãsimile ºi proteinile de care avem nevoie. Vitaminile ºi zahãrul nu mai ajung sã fie stocate, pãrþile afectate sau uzate ale corpului nostru nici nu se mai consolideazã ºi nici nu se mai reconstruiesc; iar colesterolul ne invadeazã vasele sanguine.
7. Ficatul ne asigurã permanenþa sau constanþa temperaturii interne.
Un ficat slab sau obosit nu-ºi mai poate îndeplini funcþia termicã, fãcându-ne astfel sã suferim de frig sau de cãldurã.
8. Ficatul produce un anumit numãr de substanþe esenþiale pentru sânge printre care amintim
rotrombina ºi fibrina, care îi permit sângelui sã se coaguleze; heparina care îl face fluid ºi globulina, substanþã care îl protejeazã sau îl imunizeazã faþã de diverse infecþii. Un ficat slab sau obosit se priveazã de substanþele necesare coagulãrii sângelui, ne expune pericolului de hemoragie ºi lasã ca sângele sã se îngroaºe (sã devinã dens, vâscos), în dauna vaselor sanguine ºi a inimii. El ne abandoneazã astfel, fãrã apãrare, în faþa bolilor.
9. Ficatul este de asemenea direct rãspunzãtor de echilibrul sanguin, el normalizeazã procentul de fier conþinut de globulele roºii.
Un ficat slab sau obosit nu mai poate interveni pentru alinarea suferinþelor celulelor noastre, care vor fi înfometate din cauza unui sânge dezechilibrat ºi anemiat.
O întreagã carte n-ar fi de ajuns ca sã descrie cu precizie toate operaþiile, transmutãrile, transformãrile, reconstituirile, fixãrile ºi sintezele elaborate de ficat, care este un organ nepereche. A-i pãtrunde complet misterele tuturor acþiunilor sale ar echivala cu înþelegerea miracolului vieþii.
Dimpotrivã, enumerarea maladiilor rezultând direct sau indirect dintr-o dereglare a ficatului poate fi de naturã sã ne facã mult mai responsabili faþã de acest agent esenþial al vieþii corpului nostru. Printre acestea se numãrã:
digestie dificilã; -constipaþie ºi diaree;
-apendicitã;
-diabet;
-obezitate sau slãbirea exageratã a corpului,
-anamie,
-colibacilozã,
-inflamare, fermentaþii putrede ºi spasme la nivel intestinal;
-demineralizare;
-incapacitate de a suporta frigul;
-diverse tulburãri auditive ºi vizuale;
-boli de piele ºi tulburãri de pigmentare a pielii;
-arterosclerozã ºi reumatism;
-hipertensiune arterialã;
-sinuzitã, guturai ºi bronºitã cronicã;
-astm, boala fânului ºi alte manifestãri alergice;
-picioare umflate sau roºii;
-dezechilibrul glandular;
-slãbiciune muscularã;
-platfus;
-varice, hemoroizi;
-sterilitate ºi impotenþã;
-celulitã, depresii;
-tulburãri menstruale;
-paralizie datoratã sclerozei;
-tuberculozã;
-cancer.
Din fericire însã, natura ne furnizeazã întotdeauna un anumit numãr de indicii sau semnale care ne avertizeazã cã sãnãtatea ficatului nostru este în pericol ºi am intrat deja pe panta periculoasã. Graþie acestor semne, putem fi întotdeauna capabili sã ne decelãm o eventualã obosealã hepaticã. Aceste semne (care pentru yoghin ar trebui sã fie niºte semnale de alarmã) sunt urmãtoarele: - limba mai mereu foarte încãrcatã ºi miros urât al respiraþiei;
- ameþeli dese sau chiar senzaþii de sfârºealã;
- balonãri ºi gaze de fermentaþie în exces;
- migrene ºi dureri de cap;
- insomnii, somn agitat;
- urinã încãrcatã sau prea limpede;
- culoare galbenã a pielii ºi o privire obositã;
- nas roºu ºi pete de culoare închisã pe faþã.
Pentru a evita ca aceste semne de rãu augur sã se instaleze în organism ºi pentru a nu ne lãsa copleºiþi de aceste infecþii, trebuie sã acþionãm ca yoghini din timp, mai înainte ca ficatul, organ vital pentru noi sã se degradeze. ªtiind toate acestea, noi trebuie, cu alte cuvinte, sã-i cunoaºtem "prietenii" ºi "duºmanii", în special printre alimentele pe care noi le consumãm zilnic. Astfel, într-o alegere conºtientã ºi pe deplin responsabilã, ca yoghini care deja considerãm cã avem o mai mare voinþã, ar trebui sã spunem cu hotãrâre:
NU: zahãrului alb rafinat, produs chimic "pur", care ne agreseazã ficatul ºi pancreasul prin simpla sa concentraþie. Neconþinând nici unul dintre fermenþii necesari bunei sale asimilãri; el (zahãrul) constrânge ficatul sã acopere aceastã carenþã cu preþul unui efort suplimentar care îl face sã furnizeze el însuºi substanþele deficitare. Acest zahãr alb ar trebui deci sã fie permanent alungat de pe masa noastrã, în locul lui putând fi utilizat (doar la mare nevoie), mai curând ca un condiment decât ca un aliment, zahãrul roºu de trestie.
DA: mierii naturale, fructelor proaspete (în special lãmâile) ºi fructele uscate dulci, care vor putea înlocui foarte avantajos zahãrul alb. Ele alinã totodatã tulburãrile hepatice ºi favorizeazã funcþionarea armonioasã a ficatului (în special lãmâile, care îl dreneazã ºi îl stimuleazã în mod deosebit);
NU: sãrii recristalizate ºi rafinate, care este un alt produs chimic pur (clorura de sodiu). Întocmai ca ºi în cazul zahãrului ºi fãinii albe, rafinarea artificialã îl priveazã de orice element viu. Din nefericire, acest tip de sare este folosit în exces în alimentaþia noastrã.
DA: sãrii marine nerafinate, purtãtoare de viaþã ºi vehiculatoare a unor subtile fluide benefice;
NU: uleiurilor rafinate, margarinei ºi grãsimilor animale, nefaste pentru sãnãtatea noastrã. Primele, dupã cum se ºtie, sunt fabricate prin intermediul unor procedee care distrug complet enzimele ºi vitaminele, lãsând probabil diverse urme de catalizatori ºi conpuºi chimici utilizaþi deja, foarte periculoºi pentru ficat. În ceea ce priveºte grãsimile animale, ele sunt acelea care accelereazã necroza celulelor hepatice.
DA: uleiurilor obþinute prin presare la rece, fãrã solvenþi chimici, care luptã eficient împotriva colesterolului; îndeosebi uleiul de mãsline care este întotdeauna extraordinar pentru ficat ºi care, fiind emulsionat cu lãmâie, expulzeazã în timp record calculii biliari.
NU: conservelor. Pentru a se pãstra fãrã sã se altereze, alimentele trebuie sã fie fierte de mai multe ori, adãugându-li-se ºi anumite substanþe chimice de sintezã (conservanþi) . În urma acestui tratament, ele nu mai au nici o valoare alimentarã biologicã ºi ne iau totodatã posibilitatea de a utiliza vitaminele conþinute în alimentele crude.
DA: legumelor ºi plantelor crude sau fierte numai atât cât trebuie: morcovii, sfecla, varza, anghinarea, þelina, pãpãdia, prazul sau usturoiul care fluidificã secreþiile bilei, vindecã hepatita ºi restabilesc pe cale naturalã funcþiile hepatice.
NU: pâinii albe, pastelor fãinoase ºi produselor de patiserie. Diversele lor forme ºi preparãri, adeseori foarte apetisante, ascund în realitate absenþa substanþelor vii ºi a vitaminelor, aceasta datorându-se lipsei grâului integral ºi a tãrâþei atât de pregnant revitalizante. În schimb, aceste produse sunt bogate în coloranþi, arome chimice ºi diverse alcooluri. Prezenþa atâtor elemente nefaste, combinatã cu carenþa în vitamine, enzime ºi sãruri minerale obosesc rapid ficatul, care nu mai poate asigura digestia ºi neutralitatea lor.
DA: pastelor alimentare ºi pâinii integrale, care ar trebui sã constituie baza alimentaþiei noastre. Într-adevãr, toate vitaminele ºi aminoacizii pe care îi putem gãsi în fãina necernutã protejeazã în mod natural celula hepaticã împotriva agresiunii toxinelor.
NU: cãrnurilor ºi mezelurilor. Sã ne reamintim cã ele sunt pline de proteine de proastã calitate, "de mâna a doua", cum s-ar spune, fiind deja folosite de animalele din care provin. Aceste proteine sunt însoþite de toxine ºi deºeuri a cãror asimilare ne epuizeazã foarte mult organele digestive. În special mezelurile (dar ºi carnea, aproape la fel de mult) conþin diverse substanþe chimice care ne obosesc ºi ne mortificã ficatul. Sã nu uitãm de asemenea, cã tocmai ca ºi bazele azotate, carnea acidificã sângele ºi cã un organism acidifiat devine un teren propice dezvoltãrii unor maladii grave, cum ar fi chiar cancerul.
DA: cerealelor complete (cum ar fi soia), ciupercilor, legumelor uscate, brânzeturilor naturale ºi ouãlelor, care în viitor vor înlocui cu succes cãrnurile ºi mezelurile, proteinele lor pure sunt de primã calitate, ele îi permit ficatului sã se refacã fãrã sã-l polueze cu toxine.
NU: alimentelor sintetizate chimic, medicamentelor alopate (numai atunci când le putem înlocui cu remedii naturiste, total nenocive), tutunului ºi alcoolului. În contact cu aceste veritabile otrãvuri, un mare numãr de celule hepatice mor, iar vasele sanguine se rigidizeazã, devenind mai fragile ºi peirzând ºi o parte din capacitatea lor circulatorie. Insuficient energizat, oxigenat ºi hrãnit, ficatul suferã ºi se sclerozeazã. El nu mai are suficientã forþã vitalã pentru a reface celulele deteriorate, pentru a elimina colesterolul în exces, pentru a elabora anumite vitamine ºi a filtra substanþele nocive. Încetul cu încetul, se instaleazã astfel o intoxicaþie generalã.
DA: alimentelor naturale care ne ajutã sã ne dezintoxicãm. Dacã vom înlocui otrãvurile alimentare cu elementele de construcþie conþinute în alimentaþia biologicã, ficatul se va reconstitui ºi va funcþiona din nou la parametrii sãi normali.
NU: surmenajului ºi sedentarismului, suprasolicitãrii fizice ºi intelectuale, angoasei ºi fricii, care constituie tot atâtea otrãvuri ce ne intoxicã celulele corpului. Lipsa miºcãrii sau exerciþiului fizic (cum ar fi gimnastica sau posturile crestine sau Yoga) este parþial rãspunzãtoare de apariþia constipaþiei, ca ºi de insuficienþele respiratorii. În aceste condiþii, ficatul nu mai ajunge sã elimine din organism o cantitate suficient de mare de deºeuri. Acumularea lor ne poate afecta mãduva spinãrii, durificãnd-o, aceasta conducând la paralizie.
DA: relaxãrii profunde ºi exerciþiilor fizice în aer liber (cel mai bine ar fi la mare sau la munte) care ne vor salva din acest pericol. Atunci când ficatul dispune de timpul necesar eliminãrii substanþelor nefaste, organismul se dezintoxicã mult mai uºor. Aceste tehnici corporale ne aprofundeazã ºi capacitatea respiratorie, prin intermediul cãreia ne putem debarasa de aerul viciat, rezidual din plãmâni. Ele sunt deci foarte necesare purificãrii corpului ºi ficatului.
Unele dintre aceste reguli sau principii de bazã ne pot pãrea prea severe ºi limitative. Trebuie însã sã realizãm cã ele constituie baza unei cunoaºteri care ne este vitalã. Este o prostie crasã sã neglijãm aceste reguli pline de bun simþ sub pretextul cã suntem interesaþi în primul rând de spirit ºi mai puþin de trup (aºa cum, din neînþelegere ºi lipsã de maturitate au tendinþa sã facã ºi unii yoghini începãtori), pentru cã un trup bolnav se va aºeza implacabil de-a curmeziºul spiritualizãrii noastre forþate. Sã nu uitãm acel înþelept dicton latin "MENS SANA IN CORPORE SANO" (Minte sãnãtoasã în corp sãnãtos"
; bolile ne handicapeazã, frânându-ne dezvoltarea sau ascensiunea spiritualã ºi concentrându- ne uneori foarte eficient realizarea aspiraþiilor ºi idealurilor noastre înalte. De fapt, orice boalã trãdeazã un anumit dezechilibru în fiinþã. Cunoaºterea mecanismelor prin care sãnãtatea noastrã se poate deregla ne permite sã învãtãm ºi sã folosim nenumãrate metode pentru a o restabili. La fel cum un bun meºteºugar lucreazã cu instrumente foarte bune, ºi noi trebuie sã ne ameliorãm starea principalului nostru instrument: corpul. Redobândindu- ne sau pãstrându-ne nealteratã starea de sãnãtate, eliberãm forþele binefãcãtoare care erau ascunse în noi înºine, putând de acum înainte sã folosim inteligent aceste forþe pentru realizarea ideilor noastre creatoare. Instrumentul este deci corpul, iar o piesã esenþialã a acestuia este ficatul, care îndeplineºte atât funcþia de"garã de triaj" cât ºi cele de centru distribuitor, uzinã chimicã ºi centru anti-otrãvuri în organismul nostru.Trebuie deci sã-l protejãm cu deosebitã grijã ºi sã reþinem foarte bine urmãtoarele 10 precepte de aur care, dacã vor fi cu adevãrat respectate, ne vor menþine mereu ficatul într-o condiþie excelentã:
1) Nu ne vom obosi niciodatã ficatul aducându-i o alimentaþie plinã de deºeuri ºi toxine;
2) Nu ne vom otrãvi ficatul lipsindu-l de alimentele bogate în celulozã, care accelereazã evacuarea deseurilor;
3) Nu ne vom deteriora sau agresa niciodatã ficatul cu alcool sau cu tutun;
4) Nu ne vom slãbi puterea de apãrare a ficatului consumând numai alimente acide ºi azotate;
5) Nu ne vom distruge ficatul cu alimente denaturate sau printr-un abuz de medicamente de sinteza - chimice.
6) Nu ne vom surmena niciodatã ficatul printr-un exces de hranã;
7) Nu vom cere niciodatã ficatului eforturi suplimentare administrându- i alimente greu digerabile;
8) Nu ne vom usca ficatul pritr-o circulaþie sanguinã deficitarã care nu-i aduce sânge proaspãt;
9) Nu ne vom sufoca niciodatã ficatul privându-l de oxigen;
10) Nu ne vom congestiona niciodatã ficatul refuzãndu-i o dietã hidricã care i-ar permite sã respire ºi sã se odihneascã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu