CONOPIDA

Tot mai mult se vorbeste in zilele noastre despre predispozitia ereditara catre anumite boli. Astfel, este indusa senzatia ca afectiuni din cele mai diverse, intre care si bolile de inima, bolile vasculare si temutul cancer, ar fi un dat implacabil, mostenit din mosi-stramosi, si cu care doar "atotputernica" inginerie genetica se poate lupta. Si aceasta, intr-un viitor incert! Ei bine, un studiu facut in anul 2006 la Universitatea de Stat din New Jersey da peste cap multe teorii asa-zis moderne, conform carora bolile genetice nu ar putea fi combatute prin metode "domestice", accesibile muritorilor de rand. Cercetatorii Ern est Mario si Ah-Ng Tony Kong, impreuna cu colaboratorii lor de la universitatea sus amintita, au selectat animale de experienta care aveau predispozitie genetica spre polipi intestinali si spre cancer de colon. Aceste animale au fost impartite in doua loturi, primul fiind hranit normal, iar cel de-al doilea fiind tratat cu principii active anti-oxidante extrase din conopida (numite sulforafani). In timp ce indivizii din lotul hranit normal au avut o rata a tumorilor si a mortalitatii prin cancer de colon extrem de ridicata, cei care au beneficiat de aportul de substante din conopida au avut o incidenta mult mai mica a tumorilor intestinale, formatiunile tumorale au crescut mai lent si, in unele cazuri, au intrat chiar in remisie spontana. Pe scurt, administrarea de conopida reduce semnificativ riscul de a dezvolta un cancer "mostenit" pe cale ereditara. Iar cand vorbim despre efectele conopidei contra bolii canceroase, nu ne referim doar la cancerul de colon, ci la numeroase alte forme, despre care vom vorbi in cele ce urmeaza.

Un mic istoric al conopidei

Denumirea sa stiintifica este Brassica oleracea si, la fel ca ruda sa apropiata, varza, aceasta leguma este originara din bazinul Marii Mediterane, unde cresc si acum unele varietati ale sale, salbatice. Domesticirea conopidei a fost facuta acum aproximativ 3000 de ani, pe teritoriul actual al Turciei, iar de acolo s-a raspandit in intreaga Asie si in Europa, unde a devenit aliment traditional. Mai putin folosita in alimentatie si in terapie in Antichitate, conopida a fost pusa cel mai mult in valoare in Italia si in Franta, incepand cu secolul al XVIII-lea. De asemenea, in China si in India, conopida a fost si este intens folosita, in combinatie cu diferite mirodenii, din aceasta leguma fiind create adevarate feluri de mancare-medicament, cum este "conopida cu sofranel", consumata in India, cu care se trateaza cu o eficienta incredibila afectiunile articulare, dar si anumite forme ale bolii canceroase.

Conopida - valori nutritionale

100 g conopida contine: calorii - 24; proteine - 2,4 g; glucide - 3,5g; fibre - 2,5g; potasiu - 320 mg; magneziu - 15 mg; calciu - 20mg ; vitamina C - 60 mg; vitamina B1 - 0,1 mg; vitamina B2 - 0,1 mg; vitamina B6 - 1,1 mg ; vitamina E - 0,1 mg.
Cum se pastreaza conopida: conopida proaspata se inveleste intr-o punga de plastic sau hartie si o puteti tine la frigider pana la 5 zile sau conopida fiarta - timp de pana la 3 zile.

Cum se prepara conopida: coapta, fiarta, piure, sote sau preparata la abur. Daca adaugati o lingura de suc de lamaie sau o cana cu lapte la preparare in apa in care o fierbeti, va impiedica modificari de culoare.

Combinatii de ingrediente reusite cu conopida: migdale, sunca, sos bechamel, crutoane, unt, branzeturi, curry, usturoi, sunca, lamaie, ciuperci, rosii, nucusoara, nuci, ulei de masline, patrunjel, marar, piper.

Ghid de cumparare conopida: uita-te sa aiba mugurii de culoare alba, frunzele sa fie verzi, fara pete maro sau ofelite si uscate.

Conopida = Sanatate

Se recomanda consumul de conopida in stare cruda pentru a beneficia de aportul substantelor nutritive pe care aceasta le conţine: vitaminele C, K, complexul vitaminic B si minerale precum potasiul, calciul, manganul, zincul, cuprul.

Vitaminele din grupul B stimuleaza imunitatea si sistemul nervos. 100 g conopida furnizeaza 320 mg potasiu, care contribuie la buna functionare a sistemului cardiovascular, astfel conopida este recomandata hipertensivilor.

Ce fel de conopida este recomandata in terapie

N-o lasati sa fiarba prea tare

Conopida "clasica" este cea pe care o cunoastem cu totii din pietele noastre: alba la culoare, cu diametrul de o palma, cu un miros specific, usor intepator, datorat compusilor pe baza de sulf, compusi care sunt - se pare - un adevarat panaceu in materie de sanatate. Aceasta conopida va fi folosita in terapie. La polul opus se afla conopidele-gigant, care vin din import, adesea invelite in folie, care au un gust si un miros foarte slab si care se pastreaza nealterate cu saptamanile, datorita tratamentelor de conservare la care au fost supuse. Evident, conopida care a crescut accelerat cu chimicale, care a fost tratata si conservata nu va avea un continut corespunzator de principii active si, ca atare, nu va fi recomandata in terapie. De curand, au inceput sa apara la noi soiuri de conopida cu o infatisare intrucatva stranie - mai degraba de planta decorativa, decat de aliment. Conopida portocalie, de exemplu, este cultivata mai ales in Canada si, de curand, a fost adusa si la noi. Este cat se poate de comestibila si, pe deasupra, este de 24 de ori mai bogata in vitamina A decat conopida alba. Conopida purpurie sau cu nuante de violet este si ea comestibila si foarte bogata in anti-oxidanti, fiind o varietate adusa din Asia.

Cum consumam conopida

Conopida cruda

Este mai rar folosita in bucataria noastra, desi ar trebui sa fie prezenta mai ales in salatele de cruditati, alaturi de morcovi, de telina, de patrunjel. Consumata cruda, in combinatie cu alte legume, conopida este destul de agreabila ca gust si are maximul proprietatilor terapeutice
. De regula, salatele cu conopida se condimenteaza cu cimbru, cu chimen si cu putin piper negru, pentru a preveni balonarea sau deranjamentele intestinale.

Conopida fiarta

De vreo cativa ani, au aparut in comert dispozitive casnice, numite steamer (steam inseamna abur in limba engleza), care fierb in aburi legumele.

Consumata cruda, in salate, are efect maxim

Este un mod de preparare termica foarte comoda, rapida si care, conform studiilor, pastreaza vitaminele si enzimele conopidei in proportia cea mai mare. De regula, in 10-15 minute conopida taiata felii este fiarta cu acest dispozitiv si, in plus, pastreaza gustul originar si poate fi consumata fara o alta gatire, doar combinand-o cu ulei, cu sare si cu alte legume, fierte tot in abur (morcov, patrunjel, telina, dovlecei etc.). Daca nu ne permitem un dispozitiv de fierbere cu aburi, atunci putem fierbe conopida intr-o oala de inox sau cu emailul intact, la foc iute, taiata cat mai marunt (eventual data prin razatoare) pentru a reduce la minimum timpul de preparare termica. Toate studiile indica faptul ca, pe masura ce conopida este preparata termic mai mult, ea isi pierde din proprietatile terapeutice. Conopida fiarta rapid, insa, pastreaza o proportie impresionanta de vitamine si de alte substante cu actiune terapeutica, asa cum vom vedea.

Conopida la cuptor sau gatita pane

Am luat-o in considerare in acest context doar pentru a sublinia faptul ca, preparata astfel, conopida are o valoare terapeutica foarte redusa. Din cauza deteriorarii principiilor sale active, in urma expunerii indelungate la temperaturi ridicate, ea isi pierde bogatia de vitamine, de enzime, de compusi pe baza de sulf, cu efect antioxidant. De asemenea, oligoelementele si mineralele pe care le contine devin mai dificil de asimilat de catre organism.

Conopida murata

Pastreaza doar partial vitaminele si celelalte substante vindecatoare ale legumei proaspete, in schimb are continutul de minerale, de fibre alimentare intact si, important, are substante care ajuta la imbunatatirea digestiei, mai ales a digestiei grasimilor si a proteinelor. Aceasta este si explicatia pentru care conopida murata (la fel ca si varza sau castravetii murati) este nelipsita de la mesele cu mancaruri grele, pentru ca simtim instinctiv ca ne ajuta digestia si metabolismul. Studii statistice recente mai arata ca la populatiile (din Polonia, din anumite regiuni ale Germaniei si ale Olandei) care consuma multe crucifere murate, adica conopida sau varza murata, rata anumitor forme de cancer este mult redusa, ceea ce sugereaza faptul ca o parte din vitaminele si antioxidantii din conopida se pastreaza intr-un procent semnificativ in urma murarii.

Boli prevenite cu ajutorul conopidei

* Boala canceroasa - conopida, alaturi de varza alba, de varza rosie si de broccoli, face parte din asa-numita familie a cruciferelor, denumita asa pentru florile lor cu patru petale, dispuse in forma de cruce. Consumate constant si pe termen lung, aceste crucifere sunt un adevarat fenomen in lupta cu boala canceroasa. Studii statistice, de laborator, studii clinice - toate arata acelasi lucru: persoanele care mananca frecvent crucifere au sanse mari, chiar foarte mari, sa fie ferite de boala canceroasa. Aceasta, deoarece conopida si suratele sale sunt un adevarat depozit de vitamine, enzime, minerale si alte substante cu efect anti-oxidant, citostatic sau stimulent al sistemului imunitar. Printre formele de cancer care sunt prevenite prin consumul de conopida, mentionam cancerul de san, de colon, ovarian, de prostata, pulmonar.

Conopida purpurie

* Cancerul vezicii urinare - anual sunt diagnosticate la nivel mondial, in medie, cate 350.000 de noi cazuri de cancer cu aceasta localizare, care afecteaza de trei ori mai multi barbati decat femei. Conform cercetarilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi de cancer al vezicii urinare, in paralel cu cazurile a 708 persoane sanatoase, din aceeasi grupa de varsta si de aceeasi rasa, consumul de crucifere, adica de conopida, de broccoli si de varza, reduce puternic incidenta acestei boli. La persoanele care consuma de mai multe ori pe saptamana conopida fiarta sau cruda (dar si alte legume inrudite), incidenta cancerului vezicii urinare este cu 29% mai mica.
* Cancerul de colon si de rect - intr-un studiu-gigant, facut in Olanda, au fost colectate datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, in raport cu obiceiurile alimentare, de la o suta de mii de persoane, pe o perioada de timp de sase ani. Conform raportului final al acestui studiu, publicat in anul 2000, la persoanele care consuma zilnic vegetale crude se inregistreaza cu 25% mai putine cazuri de cancer cu aceasta localizare. Ei bine, la vegetarienii care consuma cu predilectie legume din familia cruciferelor, mai exact conopida, varza si broccoli, incidenta cancerului de colon si de rect este cu 49% mai redusa, fiind, practic, de doua ori mai protejati de aceasta teribila afectiune.

Conopida portocalie

* Ischemia cardiaca si infarctul miocardic - conopida contine o substanta numita alicina, prezenta si in ceapa sau in usturoi, care previne formarea cheagurilor de sange, impiedica oxidarea colesterolului pe artere si scade tensiunea arteriala. Ca atare, consumul regulat de conopida scade riscul de imbolnavire de ischemie cardiaca si scade, se asemenea, riscul de infarct.
* Artrita reumatoida - puseele reumatice, care ne imobilizeaza articulatiile si le fac dureroase, pot fi tinute la distanta prin consumul zilnic de conopida, fiarta sau cruda, care este foarte bogata in vitamina C. Aceasta vitamina este considerata printre cei mai puternici agenti de prevenire a bolii reumatice. Un studiu facut pe un numar impresionant de persoane (peste 20.000 de subiecti) arata ca o suplimentare a vitaminei C din alimentatie atrage dupa sine o reducere la peste 40% a frecventei puseurilor reumatice. O portie de conopida fiarta (adica 300 grame) consumata zilnic acopera in proportie de 130% necesarul zilnic de vitamina C.

Tratamente interne

Conopida, mai ales cea cruda, contine anumite enzime cu nume extrem de complicate (glutation transferaza, glucuronozil transferaza etc.) care au o proprietate rara: dezintoxica rapid organismul. Ca atare, aceasta leguma are o sfera extrem de vasta de aplicatii medicale, din care le vom detalia doar pe cele mai importante:
* Colesterol si trigliceride marite - cercetatorii de la Universitatea de Medicina din Hawaii, Statele Unite, au evidentiat faptul ca unii compusi din conopida impiedica transportul colesterolului cu densitate redusa (forma periculoasa a colesterolului) catre vasele de sange si catre tesuturi.

Conopida Romanesco

De asemenea, conopida impiedica formarea placilor de aterom si sclerozarea peretilor arterelor. Se recomanda consumul de conopida fiarta sau sub forma de salata, cate 300 de grame zilnic, vreme de macar trei zile pe saptamana.
* Obezitate, supraponderalitate - conopida este relativ saraca in calorii, bogata in fibre alimentare nedigerabile, in vitamine, in potasiu si in alte minerale necesare in cura de slabire. Ca atare, conopida cruda sau fiarta, fara a fi combinata cu grasimi sau cu proteine, este un excelent aliment in regimurile supraponderalilor. Se consuma de 2-3 ori pe saptamana, cate 200-300 de grame de conopida. Este un aliment care da o senzatie durabila de satietate, care are si efecte de detoxifiere puternice, fiind indicat pentru curele de slabire blande, tinute cu rigurozitate si pe termene lungi, adica pentru singurele cure de slabire care dau cu adevarat rezultate.
* Cancer la san - o substanta descoperita recent in conopida (indol-3-carbinol) are efecte extraordinar de puternice contra cancerului la san. Acest principiu activ regleaza secretia hormonilor feminini in organism si impiedica astfel dezechilibrele in lant, care duc la formarea tumorilor mamare. O alta substanta din conopida, sulforafanul, incetineste sau chiar stopeaza proliferarea celulelor maligne in cazul tumorilor mamare deja formate. Se recomanda consumul de conopida fiarta sau cruda, macar de cinci ori pe saptamana. La nevoie, poate fi inlocuita si cu varza sau broccoli, care au efecte terapeutice similare.
* Cancer de prostata - un leac inedit contra cancerului la prostata este... conopida fiarta si condimentata apoi cu sofranel (numit si turmeric - Curcuma longa). Un studiu facut in Asia de sud-est, unde rata acestei afectiuni este de 6 ori mai scazuta decat in Europa sau America, a aratat ca barbatii care consuma frecvent acest fel de mancare (traditional in India) sunt aproape imuni la cancerul de prostata. Mai mult, la animalele de experienta carora le-au fost administrate principii active cu efect antioxidant din conopida si din sofranel, s-a observat incetinirea ritmului cresterii sau chiar stoparea proliferarii formatiunilor tumorale la nivelul prostatei.

Conopida alba

* Menopauza - studii preliminare arata ca un consum saptamanal de crucifere, adica de conopida, de varza, de varza rosie (200 g pe zi, vreme de macar 4 ori pe saptamana), imbunatateste secretia hormonului estrogen si, important, regleaza raspunsul receptorilor acestor hormoni din organism. Rezultatul este instalarea mai tarzie a menopauzei, atenuarea simptomelor de inceput ale acesteia (bufeuri, transpiratie, nervozitate etc.), prevenirea si combaterea unor afectiuni specifice menopauzei, cum ar fi osteoporoza, prolapsul uterin, cancerul ovarian si uterin.
* Fragilitate osoasa - aproape jumatate din necesarul zilnic de vitamina K, esentiala pentru mentinerea sanatatii sistemului osos, o gasim intr-o portie de 300 de grame de conopida fiarta sau cruda. Mai mult, aceasta crucifera regleaza activitatea hormonala, ajutand astfel la stoparea proceselor de dezasimilatie a calciului din oase si blocand osteoporoza.
* Adjuvant in hepatita de tip A, B, C - o substanta continuta de catre conopida, sulforafanul, stimuleaza puternic producerea in organism a unor enzime care joaca rolul de detoxifiant al ficatului. De asemenea, consumul de varza s-a dovedit a preveni procesele de distructie celulara la nivelul ficatului sub actiunea factorilor infectiosi sau a celor chimici. Pentru a obtine aceste rezultate se recomanda consumul conopidei fierte sau sub forma de salata, de macar 3 ori pe saptamana.
* Constipatie - conopida contine asa-numitele fibre solubile, adica substante nedigerabile, care se amesteca foarte bine cu materiile reziduale din intestin, impingandu-le afara asemeni unui piston. Mai mult, conopida murata contine microorganisme care ajuta la echilibrarea florei intestinale, combatand si pe aceasta cale constipatia.
* Adjuvant in astm - datorita continutului ridicat de vitamina C, dar si de substante cu efect antiinflamator si antioxidant, conopida este un bun ajutor pentru bolnavii de astm. Ea diminueaza intensitatea si frecventa crizelor, previne aparitia modificarilor patologice la nivelul arborelui bronsic. In perioadele dificile, cum ar fi cele de polenizare sau cu stres psihic intens, se tin cure de conopida, timp in care se consuma, macar de patru ori pe saptamana, aceasta leguma.
* Infectii respiratorii - conopida, chiar si fiarta, este mai bogata in vitamina C decat portocalele, are putine calorii si multe substante cu efect antioxidant, contine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomanda in mod special ca remediu pentru intarirea imunitatii. Se administreaza proaspata, sub forma de salata, cate 300-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infectii respiratorii, pentru a sustine si pentru a grabi procesul vindecarii. La persoanele care iau antibiotice de sinteza, se recomanda si conopida sau varza murata, pentru restabilirea florei tubului digestiv si pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.
* Sarcina - acidul folic (vitamina B9) si vitamina C, continute din abundenta de conopida, sunt esentiale pentru foetus, in primele sale luni de formare. Mai mult, acest aliment ajuta le intarirea imunitatii si la mentinerea sanatatii gravidei, fiind printre putinele "medicamente" permise in perioada de sarcina. Ca atare, 2-3 portii de conopida pe saptamana sunt binevenite, in perioada graviditatii, mai ales in primul trimestru de sarcina.

PRECAUTII SI CONTRAINDICATII

Toate studiile facute pana in prezent arata ca efectele adverse la tratamentul cu conopida sunt foarte rare si reduse ca intensitate si se refera cel mai adesea la deranjamente digestive: balonare, usoare colici abdominale, in cazuri foarte rare, diaree. Pentru cei care au un sistem digestiv sensibil la conopida se recomanda consumul de condimente cum ar fi chimenul, anasonul, feniculul, care sunt un adevarat antidot la astfel de probleme.

---

TOXICITATEA FLUORULUI

---

• 
  Fluorul: Cum a inceput?
  
  De ani de zile ni se spune ca fluorul este bun pentru sanatatea noastra; mai precis, pentru sanatatea dintilor nostri. Fluorul intareste smaltul dintilor ceea ce, spun specialistii, inseamna mai putine carii. De aici si pana la masura de a fluoriza apa de baut pentru a asigura tuturor (mai ales copiilor) doza de fluor necesara pentru protectia danturii era un pas destul de mic. Pas care, in unele tari, a fost deja facut. Cu consecinte grave, sustin cativa experti si, mai ales, cu intentii odioase, sustin adeptii teoriilor conspiratiei. Fluorizarea apei, desi foarte controversată, se practica în diverse ţări ca Elveţia, USA etc. Majoritatea ţărilor insa au renunţat şi chiar au interzis-o.
  
  Fluorizarea apei potabile a inceput in anii '40 in SUA si Canada. Masura a fost implementata in urma unei campanii agresive care urmarea sa convinga populatia de beneficiile adaugarii substantei in apa. Fluorul a devenit deodata elementul-minune care ne putea scapa de carii. Inclus in pastele de dinti, in apele de gura si, in cele din urma, in apa pe care o bea toata lumea, de la bebelusi pana la varstnici, fluorul ar fi urmat sa imbunatateasca sanatatea dentara a tuturor acestor norocosi beneficiari. Aici incepe, spun luptatorii impotriva uneltirilor, ticaloasa conspiratie careia ii suntem inca victime. Pentru ca despre efectele nocive ale "elementului F" asupra sanatatii, despre sursele din care provenea fluorura de sodiu folosita, si despre necesitatile stringente care au stat la baza deciziei nu s-a spus nimic.
  
  Ani mai tarziu, au inceput sa se auda glasuri - din lumea stiintifica - afirmand ca fluorizarea apei nu numai ca nu ar imbunatati in vreun fel sanatatea cuiva, dar contribuie la cresterea riscului unor afectiuni grave.
  
  Desigur ca fluorul a nascut o serie de controverse care inca nu si-au gasit raspunsul: exista studii care arata ca fluorul intareste, intr-adevar, smaltul dintilor si reduce riscul aparitiei cariilor la copii, dupa cum exista si studii care au demonstrat ca afecteaza negativ sanatatea dintilor, care nu e legata doar de smalt; in plus, are efecte nocive asupra sistemului osos.
  
  Teoria conspiratiei
  
  Artizanul marii conspiratii este considerat Gerald J. Cox, un om de stiinta care a derulat o campanie de informare pentru a convinge publicul de beneficiile utilizarii fluorului in lupta impotriva cariilor.
  
  Ceea ce nu stia lumea era ca dl Cox era platit de o companie metalurgica, specializata in producerea aluminiului, companie care, ca si altele din acelasi domeniu, se confrunta in anii ‘30 cu o mare problema: cum sa scape de marile cantitati de reziduuri rezultate din procesul de fabricare a aluminiului? Unul dintre aceste deseuri era fluorura de sodiu. O parte din aceste deseuri puteau fi folosite pentru fabricarea unor rodenticide si insecticide - pe intelesul tuturor: otravuri pentru gandaci si pentru sobolani - dar inca ramanea in stoc o cantitate mare de fluorura de care fabricantii trebuiau cumva sa scape. Teoria conspirationista afirma ca, de fapt, fluorizarea pe scara larga a apei potabile a fost o marsava uneltire orchestrata de mari intreprinderi metalurgice nord-americane, un proiect abominabil finantat de cei care pot obtine totul cu bani. Acestia au gasit o valoare de intrebuintare deseurilor de fluorura de sodiu, fara a-si face nici un scrupul cu privire la sanatatea celor pe care ii otraveau astfel.
  
  Si asa se face ca firma ALCOA, cea mai mare dintre companiile producatoare de aluminiu, ar fi finantat - conform teoriilor conspirationiste - cercetarile asupra apei fluorizate si a efectului asupra danturii copiilor, apoi campania pentru promovarea fluorizarii apei potabile. Trebuie spus ca, la ora actuala, fluorura de sodiu mai este folosita doar in mica masura pentru fluorizarea apei, fiind inlocuita, intre timp, de alti compusi care contin fluor. In schimb, este inca prezenta in pastele de dinti si apa de gura.
  
  Cercetam amanuntit
  
  Iata insa ce spun specialisti din intreaga lume, pintre care si laureati ai premiului Nobel, care au studiat efectele fluorului pe termen lung:
  
  Fluorul nu este un nutrient esential - nu exista nici o afectiune umana datorata carentei de fluor in organism : cu alte cuvinte putem avea dinti foarte sanatosi fara fluor.
  
  Fluorul nu reduce numarul cariilor dentare - Primele studii care implicau efectele Fluorului asupra danturii s-au facut in imprejurari cel putin suspecte, incepand cu anul 1945, in Statele Unite.
  Dupa 1950 mai multe studii independente au descoperit ca fluorul nu contribuie aproape deloc la prevenirea carierii dintilor, un fapt care a fost recunoscut chiar si de comunitatea stomatologilor! (Seholle 1984; Gray 1987; PHS 1993; and Pinkham 1999). Din contra, o expunere prelungita sau care depaseste dozele poate cauza fluorizarea dintilor, manifestata prin aparitia unor pete galbene pe dantura.
  
  Rolul fluorizarii in prevenirea cariilor este pus sub semnul indoielii: cel mai amplu studiu realizat cuprinde 40,000 copii din 84 de comunitati diferite din USA - o parte au fost supusi fluorizarii, o parte nu. Rezultatele nu au demonstrat diferente notabile in ceea ce priveste sanatatea danturii.
  
  In comunitatile in care a fost stopat procesul de fluorizare a apei potabile, gradul de sanatate a danturii popuatiei nu a suferit o inrautatire, ci din contra!
  
  Aparent, cariile sunt determinate genetic, dar de fapt, ele tin de nivelul educational si economic al parintilor. Nu s-a gasit nici o legatura intre nivelul de fluor din apa si cariile dentare.
  
  Fluorul este cancerigen - Un studiu facut in USA de National Institut of Cancer a relevat o crestere semnificativa a numarului de tineri afectati de cancer osos in zonele fluorizate - fata de cele in care apa nu a fost tratata. In plus, ingerarea lui creste riscul imbolnavirii de toate tipurile de cancer cu 5%.
  
  Programele de fluorizare a apei potabile au fost prost gestionate si implementate. O data fluorizata apa, nu exista nici un control al cantitatii ingerate zilnic de fiecare individ din 2 motive : nu exista o cantitate minima de apa bauta zilnic si fluorul poate proveni si din alte surse decat apa (alimente), ajungand probabil la o supradozare.
  
  Fluorul este o otrava cumulativa. In medie, 50% din cantitatea ingerata zilnic se elimina prin rinichi. Restul se acumueaza in tesuturi, oase si glanda pineala (epifiza). In cazul persoanelor cu afectiuni renale, procentajul excretat este mai mic!
  
  Fluorul este foarte activ, chiar si in cantitati infime - inhiband numeroase enzime si este mutagen - determina mutatii genetice la nivel ADN.
  
  Testata pe sobolani timp de un an, apa fluorizata a determinat modificari morfologice a nivelul rinichilor si creierului, acumulari mari de aluminiu in creier si simptome asociate bolii Alzheimer. Alte studii independente si cercetatori cu reputatie, au demonstrat legatura intre ingerarea zilnica a Fluorurii de Sodiu si urmatoarele probleme de sanatate:
  *Disfuncii ale Tiroidei - care afecteaza intregul sistem endocrin conducand la diverse dereglari, inclusiv obezitate.
  *Disfunctii Neurologice - IQ micsorat, incapacitatea de concentrare asupra sarcinilor, letargie si oboseala psihica.
  *Blocarea secretiei de melatonina, fapt care scade imunitatea impotriva bolilor, accelereaza imbatranirea, produce dereglari ale somnului.
  *Calcifierea glandei Pineale, ce controleaza instalarea pubertatii.
  
  Ingerarea fluorului determina cresterea numarului fracturilor - Consumul de apa excesiv fluorurata dubleaza numarul fracturilor la sold, atat pentru barbati cat si pentru femeile in varsta. De asemenea, si un nivel foarte scazut de fluor in apa 0.1ppm, duce la cresterea fracturilor la sold.
  
  Fluorul in exces provoaca infertilitate - S-a descoperit ca infertilitatea la femei creste cu cresterea procentului de fluor din apa.Cercetatorii Asociatiei Americane pentru Hrana si Medicamente (FDA) au semnalat o stransa legatura intre scaderea fertilitatii la femeile cu varsta cuprinsa intre 10 si 49 de ani, si cresterea nivelului de fluor. De asemenea au semnalat si faptul ca acest lucru este valabil pentru toate speciile de animale.
  
  Fluorul creste riscul aparitiei Fluorozei - Aceasta boala afecteaza 1 din 5 copii americani dar este foarte rar intalnita in California. California este statul in care mai putin de 16% din locuitori consuma apa fluorurata artificial.Supradozarea fluorului, ca urmare a ingestiei de fluoruri continute in apa de baut, determina aparitia fluorozei dentare, o afectiune caracterizata prin fragilizarea dintilor si aparitia de pete opace sau maronii pe suprafata lor.
  
  Riscul e si mai mare in conditiile in care consumului de apa fluorizata i se adauga alte surse de fluor: suplimente cu fluor ( prescrise adesea copiilor inca din pruncie), pasta de dinti, apa de gura, diverse alimente, lapte praf, sucuri, apa plata imbuteliata.
  In regiunile unde apa potabila este fluorizata, cantitatea admisa este de 200 de ori mai mare decat cea care se gaseste in mod normal in laptele matern!!
  
  Fluorul este foarte toxic - Fluorura de Sodiu este o substanta extrem de toxica - doar 200 mg de fluor este suficient pentru a ucide un copil si doar 3-5 grame ( o lingurita ) este destul pentru a ucide un adult. Atat copii (prin inghitirea tabletelor sau gelurilor cu fluor) cat si adulti (accidente implicand echipamente si filtre ale dispozitivelor de dializa) au murit din cauza expunerii excesive.
  
  Academia Internationala de Medicina si Toxicologie a clasificat fluorul ca fiind un medicament neaprobat in ceea ce priveste folosirea lui in profilaxia dentara datorita toxicitatii sale mari.
  
  Bomboanele, tabletele sau vitaminele care contin fluor in orice forma - nu au fost aprobate niciodata de catre Food & Drug Administration din SUA - este o lege data inca din 1938! Asta inseamna ca FDA nu are nici o dovada cum ca ingerarea unei cantitati suplimentare de fluor este sigura pentru sanatate.
  
  Descoperirea alarmanta cum ca prescrierea fluorului nu a fost niciodata aprobata a fost anuntata in 1993 de catre John Kelly. Ca urmare a cercetarilor sale, s-a descoperit faptul ca nici FDA nici Institutul National de Cercetari in Domeniul Dentar din SUA, nici Academia de Stomatologie Pediatrica din America nu au nici un fel de dovezi in legatura cu siguranta administrarii fluorului in ceea ce priveste sanatatea sau, mai mult decat atat, nu exista dovezi cum ca acesta este eficient.
  
  Odata ingerat, fluorul se depoziteaza in tesuturile osoase ale corpului (dinti si oase) si in glanda pineala (care controleaza pubertatea). Efectele adverse se observa de obicei numai dupa un timp mai lung. La copii veti observa efectele ingerarii aceste substante in perioada de formare a dintilor, numai in momentul aparitiei dentitiei permanente (dupa varsta de 6 ani).
  
  La nivelul creierului
  
  Pana in anii '90 nici un studiu sau cercetare nu s-a efectuat pentru a determina impactul fluorului asupra glandei Pineale - o glanda de dimensiuni mici localizata intre cele doua emisfere ale creierului, responsabila cu producerea hormonului "melatonina". Acesta este un hormon care ajuta la reglarea proceselor pubertatii si contribuie la protejarea organismului impotriva degenerarii celulare cauzata de radicalii liberi. O problema majora legata de fluor este acumularea masiva in glanda pineala - cu efecte ca : reducerea productiei de melatonina si instalarea prematura a pubertatii.
  
  Se cunoaste acum - multumita cercetarilor meticuloase ale Dr. Jennifer Luke de la Universitatea Surrey din Marea Britanie - ca glanda pineala este principala tinta a acumularilor de fluor in corp, producand dereglari majore. Experimentele pe animale arata ca fluorul se acumuleaza la nivelul creierului si ca expunerea la el altereaza comportamentul mental intr-o maniera identica unui agent neurotoxic (Mullenix 1995). Informatii amanuntite despre cercetarile Dr. Luke gasiti aici.
  
  Sobolanii expusi prenatal au demonstrat un comportament hiperactiv, in timp ce aceia expusi postnatal au devenit hipoactivi. Teste mai recente au demonstrat ca fluorul poate dauna creierului (Wang 1997; Guan 1998; Varner 1998; Zhao 1998; Zhang 1999; Lu 2000; Shao 2000; Sun 2000; Bhatnagar 2002; Chen 2002, 2003; Long 2002; Shivarajashankara 2002a, b; Shashi 2003 and Zhai 2003) si are efecte negative asupra capacitatii de invatare
  
  Cinci studii efectuate in China arata o reducere a IQ-ului la copiii asociati cu expunerea la fluor (Lin Fa-Fu 1991; Li 1995; Zhao 1996; Lu 2000; and Xiang 2003a, ).
  
  Un reputat jurnalist spaniol, David Heylen Campos, a sugerat intr-o carte a sa faptul ca fluorul ar fi folosit pentru a tine sub control populatia, impiedicand-o sa devina prea violenta. Cetatenii tarilor in care se practica fluorizarea apei potabile ar fi asadar, un fel de cobai.
  
  Jurnalistul citeaza marturia lui Ian E Stephen, specialist in efectele fluorului asupra sanatatii, care a afirmat ca in timpul mandatului primului ministru Margaret Thatcher, in Irlanda de Nord continul de fluoruri din apa potabila a crescut de trei ori si ca acest lucru ar fi fost facut intentionat, in incercarea de a linisti populatia turbulenta si de a tine astfel situatia sub control.
  
  Metoda si-ar avea originea, dupa opinia lui David Heylen Campos, in cercetarile efectuate in lagarele de concentrare in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand nazistii au adaugat in hrana detinutilor mici cantitati de fluor pentru a-i linisti si a-i mentine intr-o stare de letargie mentala care ii impiedica sa se revolte. Jurnalistul afirma ca, de altfel, si unele medicamente utilizate azi in ospicii si aziluri de batrani contin fluor - probabil in acelasi scop: linistirea pacientilor si mentinerea lor in stare de supunere si sub control.
  
  La noi acasa
  
  In Romania, apa potabila (de la robinet) nu este fluorizata - lucru care cu siguranta ni se pare o alegere inteleapta, in urma a tot ceea ce am citit pana acum.
  
  Insa toate produsele de ingrijire a danturii (pasta de dinti, apa de gura) contin fluor, inclusiv pastele de dinti destinate copiilor foarte mici. Aici as adauga inca un lucru: pastele de dinti din comert destinate bebelusilor (si daca mai este cazul, precizez ca prin bebelusi intelegem persoane a caror varsta nu le permite asimilarea notiunilor " a scuipa" & "a clati" ) contin nu numai fluor, ci si SLS, si alti aditivi toxici. Dar despre asta in alt articol.
  
  Totodata, alimentele si bauturile la a caror procesare s-a folosit apa fluorizata, unele ceaiuri, unele formule de lapte praf, carnea dezosata mecanic, reziduurile de pesticide din alimente - toate contribuie cu un surplus de fluor la alimentatia zilnica.
  
  De asemenea, exista "moda" printre medicii pediatri de a prescrie suplimente cu fluor ( ca de ex. Zymaflorul) pe care ar trebui sa le administram copiilor zilnic, de la cateva luni si pana la pubertate! In cazul in care medicul dumneavoastra va sugereaza sa apelati la aceste suplimente, este indicata o informare riguroasa, inainte de a lua o decizie. In acest sens, va recomand un site complet si foarte bine documentat, care a servit si ca sursa partiala pentru aceasta serie de articole: fluoridealert.org
  
  Fluorul in apele imbuteliate romanesti
  
  Daca nu stiati si nu v-ati gandit la aportul de fluor din apa minerala aveti mai jos cateva informatii: (concentratia de fluor mg/l)
  
  Perla 0,4788 !
  Dorna 0,2736 !
  Carpatina light 0,2
  Poiana Negri 0,2
  Biborteni aqua magnezia 0,2
  Bonaqua 0,18
  Biborteni aqua viva 0,18
  Harghita 0,18
  Carpatina forte 0,13
  Borsec 0,06
  Perla Harghitei 0,02
  Izvorul minunilor 0,01
  Zizin 0,01
  Bucovina 0,01
  Izvorul alb 0,01
  Izvorul minunilor 0,01
  Perla sport 0,01
  
  Note:
  
  Doza toxica cu efect toxic subletal 1 mg/kg corp
  5 mg/kg corp doza toxica ce necesita tratament de urgenta
  5-15 mg/kg corp doza letala (pentru copii si 5 mg/kg corp este letala)
  
  Citat din "Fluorul in medicina oro-dentara" Nuca, Amariei, Totolici , sursa : http://www.eugenol.ro/forum/showthread.php?t=1...
  
  In loc de concluzie
  
  Uniunea oamenilor de stiinta de la sediul central al EPA (Agentia Americana de Protectie a Mediului) din Washington DC a declarat presei ca ei se opun practicii de introducere a fluorului in apele potabile destinate populatiei, conform Vicepresedintelui Uniunii, Dr. William Hirzy:
  
  "In summary, we hold that fluoridation is an unreasonable risk. That is, the toxicity of fluoride is so great and the purported benefits associated with it are so small - if there are any at all - that requiring every man, woman and child in America to ingest it borders on criminal behavior on the part of governments."
  
  "Pe scurt, suntem de parere ca fluorizarea apei prezinta un risc nerezonabil. Asta pentru ca nivelul de toxicitate a fluorului este atat de ridicat, iar presupusele beneficii asociate cu folosirea lui, sunt atat de mici - asta daca ele chiar exista - ca practica de a impune fiecarui barbat, femeie sau copil din America sa il ingereze, este efectiv un comportament criminal din partea guvernelor."
  
  Surse pentru seria de articole:
  
  http://news.softpedia.com/news/Niveluri-crescu...
  
  http://www.desprecopii.com/info.asp?id=254
  
  http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/...
  
  http://www.fluoridealert.org/50-reasons.htm
  
  http://www.fluoridealert.org/health/pineal/
  
  http://www.naturalnews.com/026364_fluoride_pin...
  
  http://www.slweb.org/luke-1997.html
  
  http://www.ngo.ro/site_item_full.shtml?x=18557