Nucile si ultima descoperire

Inchide Evaluarea ta a fost adaugata cu succes.

Inchide Ne pare rau, a aparut o eroare in timpul adaugarii evaluarii tale.

( Corneliu Baba)

Consumate dupa fiecare masa, aceste fructe impiedica ingrosarea
arterelor si previn bolile de inima.
Opt nuci pe zi va tin arterele flexibile, inima sanatoasa si previn
aparitia atacului vascular cerebral, arata un studiu realizat de
cercetatorii americani de la Barcelona ’s Hospital Clinico, aparut in
publicatia " American College of Cardiology ".
Specialistii citati de BBC News va sfatuiesc sa consumati nuci mai
ales dupa o masa bogata in grasimi pentru a atenua efectele negative
pe care acestea din urma le au asupra organismului.
Nucile, mai sanatoase decat uleiul de masline
Cercetarea a constat in monitorizarea a 24 de adulti, jumatate dintre
ei cu un nivel normal al colesterolului, iar cealalta jumatate cu un
nivel ridicat. Participantii la studiu au primit doua portii de salam
bogat in grasimi si branza, pe care le-au consumat la un interval de o
saptamana.
La una dintre portii, cercetatorii au adaugat cinci lingurite de ulei
de masline, iar la cealalta, miezul a opt nuci. Testele au aratat ca
atat uleiul de masline, cat si nucile au ajutat la reducerea
inflamatiilor din artere care apar brusc dupa o masa bogata in grasimi
saturate si care, in timp, favorizeaza intarirea arterelor si creste
riscul unor boli de inima si al atacului vascular cerebral.
Cu toate acestea, spre deosebire de uleiul de masline, nucile au mai
ajutat si la mentinerea elasticitatii si flexibilitatii arterelor,
indiferent de nivelul colesterolului.
Trateaza tulburarile de ritm cardiac
Cercetatorii au mai observat ca acidul alfa linoleic din nuci poate fi
benefic pentru cei cu tulburari ale ritmului cardiac. Ei i-au
avertizat pe participantii la studiu ca pot manca absolut tot ceea ce
doresc, cu conditia sa consume si nuci.
"Acest lucru demonstreaza ca grasimile protectoare din nuci inlatura
efectele grasimilor saturate din dieta, pe cand o grasime neutra,
precum uleiul de masline, nu are un rol atat de important", afirma
Robert Vogel , profesor la University of Maryland, Baltimore .
Pentru ca sunt elastice, arterele se pot intinde atunci cand fluxul
sanguin se imbunatateste. Consumul de grasimi intrerupe producerea de
oxid nitric de catre "captuseala" arterelor, necesar pentru mentinerea
flexibila a vaselor de sange. Nucile mai contin antioxidanti si
arginina, un aminoacid folosit de organism pentru a produce oxidul
nitric.
[u]Pentru vegetarieni[/u]Combinati nucile cu legume si paine
Nucile si alunele pot inlocui majoritatea nutrientilor animali in
cazul persoanelor vegetariene. Printre nutrienti se numara cele mai
multe vitamine B, fosfor, fier, cupru, potasiu si proteine.
Ca mai toate proteinele din surse vegetale, cele din nuci si alune
sunt inferioare calitativ celor animale. Cu toate acestea, in
combinatie cu paine, cereale si leguminoase (mai ales soia si linte)
se poate obtine gama intreaga si echilibrata de aminoacizi esentiali.

---

CATINA

Proprietăţile terapeutice ale cătinei se regăsesc nu doar în fructe, reale polivitamine naturale, ci şi în frunze, în tulpini, în ramuri şi în rădăcini.

Numită de specialişti şi „ginsengul românesc", cătina ­este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, convalescente, cele predispuse la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.

Fortifică imunitate
Cătina are excelente calităţi revigorante. Fructele de cătină conţin o cantitate mare de betacaroten (esenţial pentru vedere), numeroase vitamine  (A, C, D, E, P, K şi complexul B-toate vitaminele de la B1 la B9), oligoelemente (fos­for, calciu, magneziu, potasiu, sodiu şi fier), 18 aminoacizi (inclusiv aminoacizii esenţiali), acizi graşi, fitosteroli (hormoni vegetali), ulei esenţial, pigmenţi, acizi graşi şi serotonină, eficientă în terapia antistres.
Cătina conţine o cantitate foarte mare de vitamina C, un antioxidant care protejează mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi este un foarte bun stimulent care creşte imunitatea. În plus, acţiunea antioxidantă se datorează şi bogăţiei de vitamina E (vitamina tinereţii) din compoziţie.      
Tonifiant pentru anemici
Cătina este un tonifiant pentru întregul organism, foarte eficient în combaterea anemiilor. Deoarece prin prelucrarea termică vitaminele se distrug, nutriţioniştii recomandă consumul fructelor crude.
Foarte eficientă pentru organism ­este cura cu boabe de cătină, care se face mestecând bine şi apoi înghiţind dimineaţa, pe stomacul gol, un număr de boabe, care creşte progresiv cu câte o boabă pe zi timp de o lună. În prima zi se înghite o boabă, a doua zi - două boabe, iar din a 31-a zi doza începe să scadă progresiv cu câte o boabă. În ciuda gustului acrişor, fructele şi mai ales seminţele de cătină trebuie mestecate foarte bine.      
 
Protejează vasele de sânge
Fructele de cătină au efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular: curăţă pereţii vaselor de sânge, reglează bătăile inimii şi combat stările de nelinişte, specifice persoanelor cu boli coronariene. Specialiştii recomandă ceaiul preparat dintr-o linguriţă de fructe mărunţite şi dintr-o cană cu apă clocotită. Ceaiul trebuie să fiarbă două minute.
După ce stă acoperit zece minute, ceaiul se strecoară, dar pentru a fi şi mai eficient, se îndulceşte cu o linguriţă de miere, dacă nu există contraindicaţii. Se consumă câte trei căni de infuzie pe zi, un interval de cel puţin două luni. De asemenea, un consum zilnic constant de câte o lingură de ulei de cătină previne tulburările circulatorii, mai ales hipertensiunea arterială şi tensiunea arterială oscilantă.
Sursă de optimism
Datorită conţinutului bogat de antioxidanţi (vitamine şi ­minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei. Studiile finalizate recent de cercetătorul neurochimist britanic  A. V.
Alshoth dovedesc că în compoziţia cătinei se găseşte un euforizant moderat, care nu produce dependenţă psihică. Alcaloi­dul (care nu are încă o denumire ştiinţifică) este prezent  numai în fructul foarte copt de cătină şi creează o „stare de ­bine", de automulţumire şi de linişte psihică, stimulând acea zonă din creier care este afectată de plictiseală.
„Drogul" din cătină este ­foarte util persoanelor care trebuie să ­efectueze munci fizice şi intelectuale de rutină, defavorizând o mare parte a scoarţei cerebrale, avidă de stimuli noi, cât mai variaţi şi inediţi. Specialistul estimează că o cură de 12 luni cu ulei de cătină ar avea un efect benefic asupra creierului „sufocat" de monotonie, echivalent  cu un concediu de 40 de zile. 
Rezultatele chestionarelor făcute de psihologii europeni  în rândul consumatorilor de cătină demonstrează că 65% din aceştia au renunţat la raţionamentele pesimiste după o cură cu ulei de cătină. Mai mult, s-a constatat o creştere semnificativă a raţionamentelor pozitive pe termen lung.
Specialistul nostru
Dr.   Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă
în apifitoterapie
Fructele de cătină reprezintă o sursă naturală de vitamine şi de minerale, de substanţe antioxidante cu reale calităţi terapeutice, atât în profilaxie (pentru creşterea imunităţii organismului, lupta împotriva radicalilor liberi pentru prevenirea afecţiunilor cardiace şi afecţiunilor tumorale), cât şi în tratamentul diferitelor afecţiuni acute şi cronice.
Cătina este folosită atât în industria alimentară, cât şi în medicină, sub formă de  pulbere, de ulei de cătină şi de macerat. Uleiul de cătină are acţiune cardioprotectoare: fluidifică sângele, scade nivelul colesterolului şi pe cel al trigliceridelor din sânge, ameliorează circulaţia la nivel coronarian şi cerebral şi îmbunătăţeşte circulaţia periferică. În plus, încetineşte procesele degenerative şi previne apariţia cancerului, inhibând dezvoltarea celulelor canceroase.   
Bine de ştiut
După căderea primului îngheţ, conţinutul în vitamina C din boabele de cătină scade considerabil.