CATINA

Proprietăţile terapeutice ale cătinei se regăsesc nu doar în fructe, reale polivitamine naturale, ci şi în frunze, în tulpini, în ramuri şi în rădăcini.

Numită de specialişti şi „ginsengul românesc", cătina ­este un leac-minune pentru organism. Persoanele anemice, convalescente, cele predispuse la infecţii şi la răceli, copiii, începând cu vârsta de şapte ani, bătrânii, femeile cu un psihic fragil, bărbaţii cu tulburări de dinamică sexuală, dar şi sportivii pot beneficia din plin de calităţile acestei plante.

Fortifică imunitate
Cătina are excelente calităţi revigorante. Fructele de cătină conţin o cantitate mare de betacaroten (esenţial pentru vedere), numeroase vitamine  (A, C, D, E, P, K şi complexul B-toate vitaminele de la B1 la B9), oligoelemente (fos­for, calciu, magneziu, potasiu, sodiu şi fier), 18 aminoacizi (inclusiv aminoacizii esenţiali), acizi graşi, fitosteroli (hormoni vegetali), ulei esenţial, pigmenţi, acizi graşi şi serotonină, eficientă în terapia antistres.
Cătina conţine o cantitate foarte mare de vitamina C, un antioxidant care protejează mucoasele şi pielea de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi este un foarte bun stimulent care creşte imunitatea. În plus, acţiunea antioxidantă se datorează şi bogăţiei de vitamina E (vitamina tinereţii) din compoziţie.      
Tonifiant pentru anemici
Cătina este un tonifiant pentru întregul organism, foarte eficient în combaterea anemiilor. Deoarece prin prelucrarea termică vitaminele se distrug, nutriţioniştii recomandă consumul fructelor crude.
Foarte eficientă pentru organism ­este cura cu boabe de cătină, care se face mestecând bine şi apoi înghiţind dimineaţa, pe stomacul gol, un număr de boabe, care creşte progresiv cu câte o boabă pe zi timp de o lună. În prima zi se înghite o boabă, a doua zi - două boabe, iar din a 31-a zi doza începe să scadă progresiv cu câte o boabă. În ciuda gustului acrişor, fructele şi mai ales seminţele de cătină trebuie mestecate foarte bine.      
 
Protejează vasele de sânge
Fructele de cătină au efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular: curăţă pereţii vaselor de sânge, reglează bătăile inimii şi combat stările de nelinişte, specifice persoanelor cu boli coronariene. Specialiştii recomandă ceaiul preparat dintr-o linguriţă de fructe mărunţite şi dintr-o cană cu apă clocotită. Ceaiul trebuie să fiarbă două minute.
După ce stă acoperit zece minute, ceaiul se strecoară, dar pentru a fi şi mai eficient, se îndulceşte cu o linguriţă de miere, dacă nu există contraindicaţii. Se consumă câte trei căni de infuzie pe zi, un interval de cel puţin două luni. De asemenea, un consum zilnic constant de câte o lingură de ulei de cătină previne tulburările circulatorii, mai ales hipertensiunea arterială şi tensiunea arterială oscilantă.
Sursă de optimism
Datorită conţinutului bogat de antioxidanţi (vitamine şi ­minerale), terapia cu cătină are rezultate spectaculoase în combaterea depresiei. Studiile finalizate recent de cercetătorul neurochimist britanic  A. V.
Alshoth dovedesc că în compoziţia cătinei se găseşte un euforizant moderat, care nu produce dependenţă psihică. Alcaloi­dul (care nu are încă o denumire ştiinţifică) este prezent  numai în fructul foarte copt de cătină şi creează o „stare de ­bine", de automulţumire şi de linişte psihică, stimulând acea zonă din creier care este afectată de plictiseală.
„Drogul" din cătină este ­foarte util persoanelor care trebuie să ­efectueze munci fizice şi intelectuale de rutină, defavorizând o mare parte a scoarţei cerebrale, avidă de stimuli noi, cât mai variaţi şi inediţi. Specialistul estimează că o cură de 12 luni cu ulei de cătină ar avea un efect benefic asupra creierului „sufocat" de monotonie, echivalent  cu un concediu de 40 de zile. 
Rezultatele chestionarelor făcute de psihologii europeni  în rândul consumatorilor de cătină demonstrează că 65% din aceştia au renunţat la raţionamentele pesimiste după o cură cu ulei de cătină. Mai mult, s-a constatat o creştere semnificativă a raţionamentelor pozitive pe termen lung.
Specialistul nostru
Dr.   Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă
în apifitoterapie
Fructele de cătină reprezintă o sursă naturală de vitamine şi de minerale, de substanţe antioxidante cu reale calităţi terapeutice, atât în profilaxie (pentru creşterea imunităţii organismului, lupta împotriva radicalilor liberi pentru prevenirea afecţiunilor cardiace şi afecţiunilor tumorale), cât şi în tratamentul diferitelor afecţiuni acute şi cronice.
Cătina este folosită atât în industria alimentară, cât şi în medicină, sub formă de  pulbere, de ulei de cătină şi de macerat. Uleiul de cătină are acţiune cardioprotectoare: fluidifică sângele, scade nivelul colesterolului şi pe cel al trigliceridelor din sânge, ameliorează circulaţia la nivel coronarian şi cerebral şi îmbunătăţeşte circulaţia periferică. În plus, încetineşte procesele degenerative şi previne apariţia cancerului, inhibând dezvoltarea celulelor canceroase.   
Bine de ştiut
După căderea primului îngheţ, conţinutul în vitamina C din boabele de cătină scade considerabil.