Flora intestinala, vinovata de cresterea in greutate

De mai bine de 10 ani, specialistii in obezitate cerceteaza influentarea greutatii din prisma bacteriilor care colonizeaza in mod normal tubul digestiv. Noi studii stiintifice ale unei echipe de cercetatori americani, publicate recent in revista americana Science, demonstreaza ca aceste microorganisme, care servesc la digerarea alimentelor, pot stimula metabolismul sa acumuleze mai usor kilograme in plus.

Inca de acum trei ani, o alta echipa de cercetatori americani au scos in evidenta faptul ca persoanele obeze si slabe nu au acelasi tip de bacterii in intestine. Aceeasi echipa a reusit sa ingrase un soarece slab printr-un singur transfer din flora intestinala a unui soarece obez. Mai mult decat atat, acestia au observat ca la soarecii obezi extragerea si asimilarea caloriilor din alimentele consumate era mult mai mare decat in cazul soarecilor slabi.

Ce este flora intestinala?

Flora intestinala este constituita din sute de miliarde de bacterii. La nastere, tubul digestiv este steril, insa colonizarea bacteriilor atinge concentratia maxima in primii ani de viata. Flora intestinala efectueaza actiuni foarte importante pentru organism, cum este de exemplu fabricarea vitaminelor K, B9 si B 12.

Aceasta protejeaza in mod egal mucoasa intestinala favorizand astfel o buna absorbtie a alimentelor si blocarea substantelor toxice pentru organism. Mai mult decat atat, flora intestinala reprezinta mai mult de jumatate din sistemul imunitar al organismului: 50% din limfocite se gasesc in aceasta.

Primul implant cu bacterii se face odata cu primul alaptat, colostrul. Din acest moment se incepe practic si imunizarea prin anticorpii primiti. Un lucru foarte interesant este faptul ca flora intestinala este specifica fiecarui individ, la fel ca in cazul amprentei digitale. Chiar si gemenii monozigoti au flora intestinala diferita.

Ce poate perturba flora intestinala?

Exista in viata cotidiana, numerosi factori care pot modifica flora intestinala: mancarea prefabricata, alimentele acide, stresul, medicamentele (antibioticele, anti-inflamatoarele, hormonii), mediul poluant (pesticide, insecticide, gaze de esapament) etc. Sub actiunea acestora flora intestinala este dezechilibrata, ceea ce poate favoriza dezvoltarea anumitor bacterii responsabile de o crestere in greutate.

Oamenii au o flora intestinala relativ stabila, prezenta inca de la nastere, insa anumite studii s-a aratat ca aceasta ar suferi modificari legate printre altele de anumite tipuri de alimentatie, dar si de o administrare prea mare de antibiotice.

Bacterii responsabile de cresterea poftei de mancare

Pe langa factorii cunoscuti ca fiind responsabili de obezitate - sedentarismul, consumul excesiv de alimente bogate in calorii, rare anomalii genetice - se adauga si existenta anumitor bacterii in intestine.

Studii stiintifice au relevat faptul ca schimbari in compozitia florei intestinale erau capabile sa favorizeze cresterea in greutate. Acest lucru era provocat de faptul ca anumite bacterii extrageau mai multe zaharuri si acizi grasi din bolul alimentar decat alte bacterii. In plus, acestea actionau asupra metabolismului cheie al mentinerii greutatii.

Potrivit cercetatorilor americani, daca persoanele in cauza contracteaza anumite tipuri de bacterii in flora intestinala, acestea pot conduce la o inflamare ce duce la cresterea poftei de mancare si a riscului de diabet.

Studiile facute pe soareci au fost confirmate si in cazul oamenilor, prin faptul ca flora intestinala a persoanelor supraponderale sunt diferite de a persoanelor slabe. In prima instanta, medicii s-au gandit ca aceste schimbari erau mai degraba consecinta obiceiurilor alimentare nesanatoase. Dar, potrivit experimentelor se pare ca aceasta ar fi de fapt cauza sau cel putin una din cauzele cresterii in greutate si a reacumularii kilogramelor in plus.

Tulburari de glicemie

Specialistii au cercetat soareci modificati genetic prin privarea de o proteina imunitara cheie, TLR5, care ajuta celulele sa detecteze prezenta bacteriilor. In absenta acestei proteine TLR5, compozitia florei intestinale s-a schimbat. Astfel, soarecii supusi testului au suferit o inflamare la nivel intestinal.

Acestia au mancat in jur de 10% mai mult si au sfarsit prin a atinge o greutate cu 20 % mai mare decat a celorlalti soareci nemodificati genetic. Soarecii au prezentat o crestere foarte mare a glicemiei si erau intr-un stadiu prediabetic.

Reechilibrarea florei intestinale, tratamentul impotriva obezitatii

Potrivit specialistilor, un regim alimentar restrictiv asociat cu miscare fizica regulata poate avea un impact asupra florei intestinale in raport cu pierderea in greutate. Aceasta schimbare de flora intestinala poate interveni intr-o maniera preponderenta asupra pierderii in greutate, mai mult decat schimbarile in alimentatie si modul de viata.

Aceste descoperiri deschid calea unor noi tratamente impotriva obezitatii. Primul contsa in administrarea anumitor antibiotice eficiente impotriva bacteriilor responsabile de ingrasare. Exista cercetari in curs de desfasurare asupra eficientei acestor medicamente.

Al doilea, care il poate completa sau inlocui pe primul, consta in administrarea de probiotice (germeni vii) pentru a reconstitui flora intestinala dezechilibrata. Ramane de gasit insa probioticele eficiente, deoarece nu se pot compara cu cele gasite in comert in diverse alimente, cum sunt iaurturile.
http://sanatate.acasa.ro

 

PANCREASUL

Pancreasul este cea de-a doua mare glandă a aparatului digestiv. Inflamaţia pancreasului, numită pancreatită, este generată de o alimentaţie greşită pe fond de oboseală fizică şi psihică. Fiind destul de greu de diagnosticat, boala mai este provocată şi întreţinută de îngrijorare, frică, enervare şi egoism.

Dna Iuliana Tunaru, din Bucureşti, terapeut în terapii complementare, specialist în fitoterapie, ne-a oferit o metodă de tratament pe care o foloseşte cu mare succes în vindecarea pancreatitei. Tratamentul fitoterapeutic impune folosirea următoarelor remedii: • Se prepară un macerat la rece, timp de 10-12 ore, din 1 linguriţă de obligeană (Acorus calamus), părţi aeriene, la 50 ml de apă. Folosindu-se acest dozaj, remediul se pregăteşte cu o zi înainte de a fi folosit. Se filtrează şi se bea pe stomacul gol, în fiecare dimineaţă. • Se face o tinctură din 25 g muşchi de piatră (Cetraria islandica) la 100 ml alcool de 70 de grade. Se lasă la macerat 10 zile, după care se filtrează şi se iau zilnic, dimineaţa între orele 9-11, cîte 10 picături diluate într-o lingură de apă. • Se amestecă, în părţi egale, frunze de mentă, urzică, teci de fasole şi coada calului şi se bea, zilnic, 1 litru de infuzie – 3 linguri amestec la 1 litru de apă. • Se face, de 3 ori/săptămînă, clismă cu infuzie de rostopască – 6 linguri plantă la 3 litri de apă.

Alături de folosirea remediilor fitoterapeutice, regimul alimentar al bolnavului trebuie să fie sărac în grăsimi şi bogat în potasiu, un element care are rol în activarea unor hormoni (insulina şi adrenalina), reglînd apa în organism şi, împreună cu sodiul, menţinînd echilibrul acido-bazic. De aceea, consumul exagerat de sodiu din sarea de bucătărie duce la un dezechilibru în sensul diminuării cantităţii de potasiu.

Alimentele în care se găseşte potasiu în stare naturală sînt rădăcina de pătrunjel, urzici, spanac, fasole verde, hrean, smochine, curmale, nuci, gutui, mere, oţet de mere, mandarine, prune, polen şi miere de albine polifloră.

Regimul alimentar va fi ţinut în funcţie de toleranţa organismului, respectîndu-se cîteva reguli de bază. Nu se combină legumele cu fructe, nici fructe acide cu fructe alcaline. Explicaţia logică este aceea că, organismul fiind deja slăbit de boală, trebuie ca digestia să se facă printr-un efort minim şi o absorbţie rapidă. Prin combinare sînt suprasolicitate mecanismele de digestie. Să nu uităm că hrana vie hrăneşte ce este viu în corp, iar ce este preparat termic hrăneşte ce este bolnav în corp. Se mestecă de 40-50 de ori o gură de mîncare, pentru a stimula saliva. Sucurile se "mănîncă", iar ceaiul se bea cu înghiţituri mici. Tratamentul se ţine 40 de zile, evitîndu-se sucurile din comerţ, prăjelile, carnea de porc şi de vită, alcool, tutun şi cafea.

După cum ne-a spus dna Tunaru, pe lîngă tratamentul fitoterapeutic şi dietoterapia adecvată, este recomandată automasarea punctelor reflexe din tălpi şi palme, corespunzătoare pancreasului, vezicii biliare şi intestinului gros, timp de 10-15 minute, în fiecare seară. Se recomandă, de asemenea, dimineaţa şi seara, timp de cîte 10 minute, respiraţii abdominale.
http://www.evenimentul.ro/articol/tratamentul-...