Genele proaste, prietenii durdulii, mesele luate pe fugă şi statul pe scaun dau rotunjimi corpului.
Afi gras înseamnă a avea un indice de masă corporală peste 25. Acesta se calculează făcând raportul între greutate şi pătratul înălţimii. În România, aproximativ 25% din populaţie are indice de masă corporală peste 25, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din populaţie este supraponderală sau obeză. Trendul este în continuă ascensiune, susţin medicii endocrinologi şi nutriţioniştii. „Alimentaţia este încărcată de carbohidraţi, cum ar fi pâinea sau cartoful, mai ales acum pe timp de criză. Din păcate, trăim într-un mediu obezogen", afirmă medicul nutriţionist Corina Zugravu, lector la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", din Bucureşti.
Aveţi grijă de sistemul imunitar
Un studiu american publicat de „Live Science" arată că de vină pentru răspândirea obezităţii nu sunt doar factorii genetici, ci şi schimbările de mediu ori factorii de natură psihologică. Ba, mai mult, în studii făcute pe şoareci, cercetătorii americani au arătat că apetitul crescut poate fi influenţat de prezenţa unei bacterii în intestin. Totuşi, avertizează ei, nu este cazul să vă bazaţi pe inventarea unor antibiotice care să combată obezitatea. Pe deasupra, experţii au mai arătat că un sistem imunitar slăbit poate duce la îngrăşare pe termen lung. Persoanele satisfăcute de greutatea lor sunt de regulă cele care au câştigat la ruleta genelor. „Sunt gene care determină cât de repede poate ajunge o persoană la saţietate.
Din fericire, unii au fost rezistenţi în faţa schimbărilor de mediu, iar persoanele slabe încă se mai găsesc printre noi", spune Susan Carnell, cercetător pe tema obezităţii la Universitatea Columbia din New York (SUA).
Oamenii de ştiinţă au mai arătat şi că genele care influen-ţează greutatea se moştenesc în special pe cale maternă.
Influenţa prietenilor supraponderali
Viaţa socială pe care o duce fiecare poate influenţa, de asemenea greutatea unei persoane. Asta deoarece oamenii tind să îşi judece propria greutate în comparaţie cu a celorlalţi.
Astfel, dacă prietenii voştri sunt supraponderali este posibil să începeţi să vă îngrăşaţi şi voi, mai ales dacă intraţi zilnic în contact cu aceştia. Fiecare îşi poate reseta indicii după care consideră o greutate ca fiind normală. „Pe scurt, dacă eşti înconjurat de persoane supra-ponderale, te simţi scuzat când începi să iei în greutate", spune medicul Corina Zugravu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Nu în ultimul rând, viaţa foarte agitată, statul exagerat pe scaun şi lipsa mişcării, stresul şi carenţele de somn îi fac pe oameni să se refugieze în mâncare.
Mâncarea nu se mai savurează
„Dacă nu ar fi existat fast-food-ul, astăzi probabil am fi fost cu toţii mai slabi", susţin nutriţioniştii. „Produsele de tip fast-food sunt pline de grăsimi, sare, zahăr. Le mâncăm în cantităţi mari şi nu ne săturăm. Sunt «un carnal al mâncărurilor», care dau plăcere precum sexul şi drogurile. Pe termen lung însă, acestea determină rezistenţa la insulină, diabet, boli de inimă, cancer", susţine Carnell. Lipsa unei culturi gastronomice şi pierderea plăcerii de a savura îndelung mâncarea au dus, de asemenea, la amplificarea fenomenului obezităţii. „S-au uitat ritualurile de servire a unei mese. Micul dejun este mâncat în grabă, în drum spre muncă, iar prânzul este luat la birou. Mâncatul pe fugă şi dispariţia meselor în familie duc la îngrăşare", completează doctorul David Kessler, autor al cărţii „Sfârşitul erei mâncatului în exces".
http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sana...
Afi gras înseamnă a avea un indice de masă corporală peste 25. Acesta se calculează făcând raportul între greutate şi pătratul înălţimii. În România, aproximativ 25% din populaţie are indice de masă corporală peste 25, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din populaţie este supraponderală sau obeză. Trendul este în continuă ascensiune, susţin medicii endocrinologi şi nutriţioniştii. „Alimentaţia este încărcată de carbohidraţi, cum ar fi pâinea sau cartoful, mai ales acum pe timp de criză. Din păcate, trăim într-un mediu obezogen", afirmă medicul nutriţionist Corina Zugravu, lector la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", din Bucureşti.
Aveţi grijă de sistemul imunitar
Un studiu american publicat de „Live Science" arată că de vină pentru răspândirea obezităţii nu sunt doar factorii genetici, ci şi schimbările de mediu ori factorii de natură psihologică. Ba, mai mult, în studii făcute pe şoareci, cercetătorii americani au arătat că apetitul crescut poate fi influenţat de prezenţa unei bacterii în intestin. Totuşi, avertizează ei, nu este cazul să vă bazaţi pe inventarea unor antibiotice care să combată obezitatea. Pe deasupra, experţii au mai arătat că un sistem imunitar slăbit poate duce la îngrăşare pe termen lung. Persoanele satisfăcute de greutatea lor sunt de regulă cele care au câştigat la ruleta genelor. „Sunt gene care determină cât de repede poate ajunge o persoană la saţietate.
Din fericire, unii au fost rezistenţi în faţa schimbărilor de mediu, iar persoanele slabe încă se mai găsesc printre noi", spune Susan Carnell, cercetător pe tema obezităţii la Universitatea Columbia din New York (SUA).
Oamenii de ştiinţă au mai arătat şi că genele care influen-ţează greutatea se moştenesc în special pe cale maternă.
Influenţa prietenilor supraponderali
Viaţa socială pe care o duce fiecare poate influenţa, de asemenea greutatea unei persoane. Asta deoarece oamenii tind să îşi judece propria greutate în comparaţie cu a celorlalţi.
Astfel, dacă prietenii voştri sunt supraponderali este posibil să începeţi să vă îngrăşaţi şi voi, mai ales dacă intraţi zilnic în contact cu aceştia. Fiecare îşi poate reseta indicii după care consideră o greutate ca fiind normală. „Pe scurt, dacă eşti înconjurat de persoane supra-ponderale, te simţi scuzat când începi să iei în greutate", spune medicul Corina Zugravu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie. Nu în ultimul rând, viaţa foarte agitată, statul exagerat pe scaun şi lipsa mişcării, stresul şi carenţele de somn îi fac pe oameni să se refugieze în mâncare.
Mâncarea nu se mai savurează
„Dacă nu ar fi existat fast-food-ul, astăzi probabil am fi fost cu toţii mai slabi", susţin nutriţioniştii. „Produsele de tip fast-food sunt pline de grăsimi, sare, zahăr. Le mâncăm în cantităţi mari şi nu ne săturăm. Sunt «un carnal al mâncărurilor», care dau plăcere precum sexul şi drogurile. Pe termen lung însă, acestea determină rezistenţa la insulină, diabet, boli de inimă, cancer", susţine Carnell. Lipsa unei culturi gastronomice şi pierderea plăcerii de a savura îndelung mâncarea au dus, de asemenea, la amplificarea fenomenului obezităţii. „S-au uitat ritualurile de servire a unei mese. Micul dejun este mâncat în grabă, în drum spre muncă, iar prânzul este luat la birou. Mâncatul pe fugă şi dispariţia meselor în familie duc la îngrăşare", completează doctorul David Kessler, autor al cărţii „Sfârşitul erei mâncatului în exces".
http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sana...
