Bolile provocate de ACARIENI

Bolile provocate de ACARIENI, DUȘMANII ASCUNȘI din aşternuturi. AFLĂ cum te protejezi

Aceşti paraziţi, cuibăriţi mai ales în lenjeria de pat şi mochete, sunt responsabili de o serie de boli, precum alergia la praf, astm, conjunctivite şi dermatite.

Acarienii sunt insecte mici, uneori microscopice, înrudite cu păianjenii, care trăiesc în praful din casă şi se hrănesc, la fel ca ţânţarii, cu sângele oamenilor şi al animalelor, dar şi cu celulele moarte de piele şi fire de păr căzute.
Mediile propice de dezvoltare a creaturilor sunt în general locurile calde (peste 20 de grade Celsius) şi umede (peste 50% umiditate), precum aşternuturile, mochetele, perdelele şi draperiile, dar şi valizele sau coşul de gunoi cu hârtii.

Astfel, o casă plină de mobilier, în care trăiesc mai multe persoane şi animale de companie este locul ideal pentru dezvoltarea acestor paraziţi.
Praful din casă, principalul pericol
Noaptea, oamenii devin "ţinta" acarienilor, fără să-şi dea seama. Iniţial, înţepătura acestor microorganisme nu se simte, întrucât injectează în corp o substanţă cu efect anestezic şi anticoagulant care le permite "să soarbă" în voie sânge.
Abia dimineaţă se pot observa înţepăturile şi petele roşii în linie, pe braţe sau în zona umerilor, adesea însoţite de mâncărimi.
De obicei, aceste reacţii locale nu necesită tratament, exceptând situaţiile când apar infecţii (mai ales din cauza scărpinatului excesiv), potrivit specialiştilor citaţi de medicinenet.com.

O problemă mai serioasă este însă alergia la praful din casă, cunoscută şi ca alergia la acarieni.
"Aproximativ 20% din populaţie prezintă o astfel de sensibilitate, care creşte riscul de a dezvolta diverse boli alergice, precum astm, rinită alergică persistentă şi dermatite atopice", explică medicul dermatolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Dacă nu prezentaţi o alergie la fecalele acarienilor, acesţia nu sunt atât de periculoşi. În caz contrar, inhalarea lor provoacă simptome precum respiraţie zgomotoasă, strănut, iritaţia ochilor, nas care curge.
Acarienii din praful de casă pot fi responsabili pentru simptomele persistente de pe tot parcursul anului ale rinitei, conjunctivitei şi astmului alergic.
Dacă vă confruntaţi tot timpul anului cu rinite sau conjunctivite, pot fi de vină acarienii


Fără flori uscate, pluş şi tapiserii

Puteţi reduce numărul acarienilor, dar şi eventualele complicaţii respectând următoarele măsuri:
Nu aplicaţi unguente sau alte soluţii pentru a trata semnele înţepăturilor şi nu vă scărpinaţi;
Eliminaţi pe cât posibil sursele de umezeală din casă: vase cu apă, ghivece cu flori;
Renunţaţi la decoraţiuni care nu se pot curăţa (animale de pluş, coşuri cu flori uscate etc.);
Renunţaţi la perdele, covoare, tapiserii;
Schimbaţi săptămânal aşternuturile de pat, spălaţi-le şi călcaţi-le la temperaturi ridicate (60 de grade Celsius);
Alegeţi materialele impermeabile pentru praf. Alegeţi bumbacul în locul fibrelor sintetice;
Depozitaţi hainele în dulapuri închise;
Ştergeţi praful din locuinţă, o dată la două zile;
Aerisiţi în fiecare zi casa şi încercaţi să menţineţi o temperatură nu foarte ridicată.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-va-feriti-

Iată cu ce substanţe poţi scoate petele

Ne place sau nu, petele fac parte din viaţa noastră. E imposibil să nu ai astfel de mici accidente, aproape zilnic. Există nenumărate soluţii-minune pentru scos petele de pe haine, pereţi, mobilă etc. Totuşi, cele mai recomandate sunt cele clasice, folosite încă de pe vremea bunicii.




Săpunul- este sănătos şi nu e nociv nici pentru om nici pentru natură. Se foloseşte diluat în apă şi scoate majoritatea petelor de pe suprafeţele care suportă contactul cu apa, dacă intervii imediat. Cele mai utilizate săpunuri antipete sunt: săpunul de Marsillia (ulei de măsline 75%), cel negru (ulei de in şi clorură de potasiu) şi de Alep (ulei de măsline şi de dafin).
Oţetul alb- este un produs ecologic, ieftin şi poate fi folosit aproape pe orice suprafaţă. Se foloseşte rece sau cald împotriva petelor de pe haine, mobile, pereţi, podele, veselă etc.
Bicarbonatul de sodiu- este o pudră albă folosită pentru a curăţa şi dezodoriza obiectele din bucătărie. Nu este nociv şi se poate utiliza ca atare, dizolvat în apă sau sub formă de pastă. Se utilizează pentru curăţarea şi dezodorizarea frigiderului, a covoarelor, a saltelelor (distruge acarienii) etc.
Pudra de argilă- este sută la sută naturală şi absoarbe pete de grăsime sau urină de pe haine, piele, pereţi, podele, mobilier din lemn.
Amoniacul este un compus chimic care conţine gaz şi scoate o mulţime de pete (sânge, vin, fructe, ceară, de pe ţesături, covoare, veselă, aparatură electromenajeră, pereţi, podele, plastic, lemn. Se utilizează cu precauţie.
Hipocloritul de sodiu se găseşte sub formă de pastile sau pudră care se dizolvă în apă. Se foloseşte pentru scoaterea petelor de pe rufele albe din bumbac (sau albirea lor) cât şi pentru dezinfectarea suprafeţelor (băi, bucătării etc.) Se utilizează cu precauţie.
Uleiul de terebentină este o esenţă vegetală de pin, care nu se dizolvă în apă, dar este un excelent solvent al materiilor grase. Se foloseşte pentru dizilvarea grăsimilor, a vopselelor, a produselor menajere sau a parfumurilor. Fiind inflamabilă, se foloseşte cu precauţie.
Spritul alb este obţinut din petrol. Este un solvent al vopselei şi al petelor de pe haine fragile care nu suportă apa. Atenţie, este inflamabil şi toxic!
Alcoolul de 90 de grade. Se pune pe o dischetă de bumbac şi se freacă pata de grăsime, cerneală sau ojă de pe mobilă, pereţi etc. Este uşor inflamabil, dar nu e nociv.


Mai mult: Iată cu ce substanţe poţi scoate petele - Utile | Libertatea.ro