Capusele
sunt unii din cei mai des intalniti vectori pentru transmiterea bolilor
la oameni, la nivel mondial, dupa tantari. Afectiunile se pot transmite
prin secretiile, toxinele sau organismele continute de saliva
capuselor, eliberate in urma muscaturii.
Capusele sunt
artropode cum sunt si paianjenii. Multe dintre organismele care musca
oamenii nu sunt capuse si nu trebuie confundate cu acestea (de exemplu,
puricii si plosnitele - ambele sunt insecte, nu artropode).
Exista
doua familii de capuse care pot transmite bolile la oameni: Ixodidae
(capuse care au carapacea tare) si Argaside (capuse moi). Capusele tari
au un invelis dur la nivelul spatelui (carapace) ca un scut care
defineste aspectul lor si au tendinta de a se atasa si a se hrani cu
sangele gazdei sale, timp de ore sau chiar zile.
Tipurile de capuse si afectiunile determinate de acestea
Mai jos este prezentata o lista a bolilor, tipurile de capuse (vectorii) si agentii patogeni pe care vectorii ii transmit:
-
Boala Lyme (Borelioza) - capusele din familia Ixodes, capusa de
caprioara inclusiv capusele tari- vectorii pentru speciile de bacterii
ale boreliozei (spirochete sau bacterii in forma de spirala);
- Babesioza - capusele din familia Ixodes - vectorii pentru Babesia, un protozoar;
-
Erlichioza - capusele numite amblyomma americanum (steaua singuratica) -
vectori pentru ehrichia chaffeensis si speciile de bacterii ehrlichia
ewingii;
- Tifosul exantematic Rocky Mountain -
capusele dermatocentor andersoni (capuse dure) si dermacentor variabilis
(capuse de caine) sunt vectorii principali si ocazional capusele
rhipicephalus sanguineus - vectorii pentru bacteria denumita rickettsia;
-
Febra recurenta declansata de capuse - capusele ornithodoros moubata
sau capusele africane (capuse moi) - vectori pentru bacteria borrelia;
-
Turalemia - capusele vermacentor variabilis, amblyomma americanum sau
steaua singuratica - vectori pentru bacteria francisella tularensis;
-
Anaplasmoza (anaplasmoza granulocitara umana) - capusele din familia
Ixodes - vectori pentru bacteriile anaplasma phagocytophilum;
- Febra de colorado declansata de capuse - capusele sunt dermacentor andersoni - vectori pentru coltivirus, un virus ARN;
-
Encefalita powassan - capusele din specia Ixodes si dermacentor
andersoni (ambele sunt capuse tari) - vectori pentru virusul encefalitei
powassan un arbovirus ARN;
- Febra Q - capusele
rhipicephalus sanguineus, dermacentor andersoni si amblyomma americanum
(toate trei sunt capuse tari) - vectori pentru bacteria coxiella
burnetii;
Capusele au nevoie sa se hraneasca cu sange
pentru a creste si a supravietui. In cazul in care capusele nu gasesc o
gazda, pot muri. Atunci cand capusele au gasit o gazda (caine, om,
pisica, cerb, iepure, etc) si gasesc un loc potrivit pentru atasare,
acestea isi vor introduce parti ascutite din cavitatea bucala in pielea
expusa, ce le permite sa ramana fixate local;
Capusele
pot secreta sau regurgita cantitati mici de saliva care contine
neurotoxine. Din cauza acestora, gazda nu simte senzatia de durere si
iritatie provocata de muscatura. Prin urmare, multi oameni nu observa
intepatura capusei.
Saliva poate contine si substante
anticoagulante pentru a usura actiunea capusei de a se hrani cu sange.
Unii oameni sunt alergici la aceste secretii si pot avea reactii
alergice rapide si severe la muscaturile de capuse, dezvoltand unul
dintre semnele de mai jos.
Simptome si semne ale muscaturilor de capuse
Muscaturile
de capuse sunt, in general, nedureroase. Multi oameni chiar nu observa
muscaturile acestora si nu vor vedea niciodata capusa. Capusele mici,
cum ar fi capusa de caprioara, care transmite boala Lyme, este atat de
mica incat este aproape nedetectabila.
Unele capuse
sunt la fel de mici ca si punctul de la sfarsitul acestei propozitii.
Totusi, exista unele simptome care pot sa apara, corelate cu prezenta
capusei in sine. Ocazional, neurotoxina secretata cand capusa se fixeaza
de gazda, desi poate fi insesizabila pentru unii oameni, poate provoca
slabiciune musculara sau paralizie.
Totusi, paralizia
care inhiba respiratia este rar manifestata. Actiunea simpla de scoatere
a capusei opreste eliberarea de neurotoxina si de obicei, persoana in
cauza se recupereaza rapid si complet. Muscatura in sine poate cauza
simptome doar dupa ce cade capusa. Totusi, unele persoane pot observa
roseata locala, mancarime, arsura si rareori durere intensa, locala
inainte sau dupa ce cade capusa.
Manifestarile bolilor
transmise de capuse debuteaza la cateva zile sau saptamani dupa
muscatura de capusa. De aceea, medicii nu pot suspecta imediat o boala
provocata de capuse. Este foarte important ca bolnavul sa ii transmita
medicului suspiciunea sa legata de muscatura de capuse, de faptul ca a
petrecut timp in aer liber (camping, drumetii, etc.), in zonele
infestate de capuse (chiar daca nu-si aminteste ca l-ar fi muscat vreo
capusa).
Dupa muscatura unei capuse, oamenii pot
dezvolta oricare dintre urmatoarele simptome care pot fi provocate de
agentii patogeni care se transmit in timpul muscaturii:
- febra;
- simptome asemanatoare gripei;
- amorteala;
- eruptii cutanate;
- slabiciune;
- durere si inflamatie a articulatiilor;
- palpitatii;
- scurtarea respiratiei;
- greata si varsaturi.
Cand se va solicita asistenta medicala?
Se va consulta medicul atunci cand sunt prezente oricare din urmatoarele manifestari sau situatii:
-
persoana muscata de capusa prezinta senzatia de slabiciune, paralizie,
letargie, confuzie, febra, senzatie de amorteala, durere de cap sau
eruptii cutanate;
- capusa nu poate fi eliminata din piele sau capul si partile gurii capusei raman in piele dupa indepartarea acesteia;
-
femeile insarcinate ar trebui sa informeze medicul legat de muscaturile
de capuse in special inainte de a li se administra orice fel de
medicament;
- oamenii care au sistemul imunitar scazut sau
suprimat ar trebui sa informeze medicul legat de posibilitatea
muscaturilor de capuse.
Mergeti imediat la camera de urgenta a unei unitati spitalicesti daca muscatura de capusa povoaca:
- febra;
- durere de cap;
- confuzie;
- slabiciune sau paralizie;
- amorteala;
- varsaturi;
- dificultati de respiratie;
- palpitatii.
Diagnostic
Nu
exista nici un test care sa identifice prezenta muscaturii de capusa
sau tipul acesteia in momentul in care o capusa este indepartata din
organism. Totusi, medicii specializati in tratarea bolilor infectioase
pot examina cu atentie corpul in cautarea unor capuse care sunt inca
atasate de piele, eruptii cutanate sau semne ale unor boli cauzate de
capuse.
In cazul in care capusa este identificata,
medicul poate determina cel mai bine ce fel de teste trebuie facute.
Constatarea tipului de capusa si a speciei acesteia va fi utila
medicului pentru a-l ajuta sa recomande si alte teste suplimentare.
Cunoasterea
tipului de capusa care a provocat muscatura poate restrange lista de
afectiuni posibile si ii poate permite medicului sa recomande un
tratament precoce inainte ca un diagnostic sa se pozitiveze.
Ingrijirea la domiciliu
Din
pacate, multi oameni cred ca stiu sa elimine capusele in mod corect,
dar cele mai multe metode obisnuite de indepartare a capuselor au ca
rezultat cresterea riscului de infectie. Principala grija in eliminarea
capuselor ramane riscul transmitere a bolilor.
In
timpul procesului de inlaturare, capusa poate sa verse o cantitate mica
de sange sau saliva infectata in pielea gazdei, fapt ce poate creste
riscul transmiterii de boli. Metodele comune folosite pentru scoaterea
capuselor pot provoca un prejudiciu suplimentar la gazda si stimuleaza
capusa sa produca mai multe secretii cu agent patogen in zona
muscaturii.
Este necesar sa se indeparteze toate
partile capusei. Deoarece capusa se ataseaza ferm de gazda, manevrarea
gresita sau cu putere a capusei poate face ca anumite portiuni ale
capului sau a cavitatii bucale sa ramana adanc infipte in piele.
Cum sa indepartati o capusa
Utilizati
un forceps curbat sau o penseta. Purtati manusi, astfel incat sa nu
riscati raspandirea agentilor patogeni de la capusa pe pielea mainilor.
Folosind penseta, intoarceti cu atentie capusa pe spate. Apucati ferm
capusa cu o penseta, cat mai aproape de piele. Trageti usor, iar aceasta
va iesi singura fara vreun disconfort major.
Capusa
trebuie indepartata, nu strivita deoarece aceasta poate transmite o
boala. Curatati bine zona muscaturii cu apa si sapun sau dezinfectant
usor. Verificati zilnic zona muscaturii pentru a nu dezvolta o reactie
la muscatura, cum ar fi eruptia cutanata sau chiar infectie.
Aplicati
creme cu antibiotic in aceste zone. Utilizarea unui antibiotic zonal
ajuta la prevenirea unei infectii locale, dar, de obicei, nu ajuta la
reducerea riscului de a contacta o boala transmisa de capusa. Curatati
si dezinfectati toate instrumentele de care v-ati folosit la
indepartarea unei capuse.
Tratament medical
Tratamentul
medical folosit pentru muscatura unei capuse, depinde de marimea
muscaturii, de tipul de capusa, de bolile care sunt observate in
comunitate, etc. Tratamentul medical specific depinde si de agentul sau
de agentii patogeni transmisi prin intepatura capusei.
Principalele masuri de tratament sunt:
- Curatare si tratare locala cu creme ce contin antibiotic.
-
Pentru mancarime, medicul poate recomanda produse care contin
difenhidramina. Compusii de difenhidramina pot fi aplicati direct pe
piele sau vor fi administrati pe cale orala sub forma de comprimate.
- Antibioticele orale pot fi prescrise de catre medic pentru anumite boli.
Prevenirea bolilor cauzate de muscatura capusei
Cel
mai bun mod de a va proteja impotriva bolilor provocate de muscaturile
de capuse este sa va feriti de muscaturile acestora. Acest lucru include
si evitarea anumitor locuri care sunt cunoscute ca fiind infestate cu
capuse.
In cazurile in care locuiti sau vizitati zone
impadurite sau zone cu iarba inalta si buruieni, este recomandat sa
respectati urmatoarele masuri de precautie pentru a ajuta la prevenirea
muscaturilor si reducerea riscului de imbolnavire.
Purtati
imbracaminte de protectie, cum ar fi camasi cu maneca lunga, pantaloni
lungi, cizme sau incaltaminte solida si acoperiti-va capul. Capusele
sunt mai usor de detectat pe haine de culoare deschisa. Daca doriti,
puteti sa introduceti mansetele pantalonilor in sosete, astfel incat sa
nu dati sansa capuselor sa intre in contact cu pielea dvs.
Aplicati
pe pielea expusa si in primul rand, pe haine, un strat subtire de spray
impotriva insectelor. Nu pulverizati direct spre fata; pulverizati
intai pe maini, apoi aplicati usor si la nivelul fetei. Evitati zonele
sensibile precum ochii, gura sau nasul.
Supravegheati
intotdeauna copiii care au folosit astfel de produse. Verificati copiii
si alti membrii ai familiei la fiecare doua-trei ore pentru ca acestia
sa nu aiba capuse pe piele. In cazul in care aveti animale de companie
care isi petrec timpul in aer liber, verificati daca pe pielea acestora
sunt capuse.
In cazul in care descoperiti pe haine
capuse, acestea pot fi indepartate cu o banda adeziva. Palma se va
inveli in banda adeziva cu partea lipicioasa in exterior si se va presa
pe capusa. Aceasta se va lipi pe banda. Este suficient sa pliati banda
adeziva peste aceasta si sa o aruncati la cosul de gunoi.
Indepartati
prompt si rapid orice capusa. Partile cavitatii bucale pe care le
foloseste capusa pentru a se atasa sunt ascutite si pot sa apara
infectii la locul muscaturii daca aceasta nu este eliminata imediat. Nu
se va arde capusa si nici nu se va acoperi cu lac de unghii, nu folositi
mainile goale pentru a elimina o capusa deoarece secretiile acestora
pot declansa boala.