S-a descoperit tratamentul care distruge bacteria E.coli

Coriandru (Foto: wikipedia.com)

Uleiul de coriandru ar putea fi folosit la vindecarea unor infecţii, precum cea provocată de salmonela (toxiinfecţia alimentară) sau cea provocată de stafilococul auriu, se arată într-un studiu publicat în Revista Medicală de Microbiologie, potrivit Daily Mail.

Extractul de coriandru acţionează asupra unor bacterii care cauzează infecţii la care antibioticele nu fac întotdeauna faţă, au arătat cercetătorii de la Universitatea Beira Interior din Portugalia.

Cercetătorii au testat uleiul pe 12 bacterii. Cele mai multe au fost omorâte cu o soluţie care conţinea mai puţin de 1,6% din extractul de coriandru. Printre bacteriile pe care le distruge uleiul se numără stafilococul auriu, E.coli şi salmonela.

Dr. Fernanda Domingues, co-autoarea studiului, a explicat că extractul de coriandru ar putea fi o alternativă la antibiotice.

Extractul din plantă distruge membrana externă a bacteriei, iar celulele nu mai respiră, determinând, în cele din urmă, moartea bacteriei.

Totuşi, înainte ca uleiul de coriandru să fie transformat într-un medicament, cercetătorii vor să facă mai multe investigaţii.

Coriandrul este folosit foarte mult în bucătăria mediteraneană şi asiatică, însă a fost apreciat încă din Antichitate pentru proprietăţile sale medicinale.


http://www.romanialibera.ro/stil-de-viata/sanatate/s-a-descoperit-tratamentul-care-distruge-bacteria-e-coli-vezi-aici-care-este-tratamentul-235277.html

Bolile provocate de ACARIENI

Bolile provocate de ACARIENI, DUȘMANII ASCUNȘI din aşternuturi. AFLĂ cum te protejezi

Aceşti paraziţi, cuibăriţi mai ales în lenjeria de pat şi mochete, sunt responsabili de o serie de boli, precum alergia la praf, astm, conjunctivite şi dermatite.

Acarienii sunt insecte mici, uneori microscopice, înrudite cu păianjenii, care trăiesc în praful din casă şi se hrănesc, la fel ca ţânţarii, cu sângele oamenilor şi al animalelor, dar şi cu celulele moarte de piele şi fire de păr căzute.
Mediile propice de dezvoltare a creaturilor sunt în general locurile calde (peste 20 de grade Celsius) şi umede (peste 50% umiditate), precum aşternuturile, mochetele, perdelele şi draperiile, dar şi valizele sau coşul de gunoi cu hârtii.

Astfel, o casă plină de mobilier, în care trăiesc mai multe persoane şi animale de companie este locul ideal pentru dezvoltarea acestor paraziţi.
Praful din casă, principalul pericol
Noaptea, oamenii devin "ţinta" acarienilor, fără să-şi dea seama. Iniţial, înţepătura acestor microorganisme nu se simte, întrucât injectează în corp o substanţă cu efect anestezic şi anticoagulant care le permite "să soarbă" în voie sânge.
Abia dimineaţă se pot observa înţepăturile şi petele roşii în linie, pe braţe sau în zona umerilor, adesea însoţite de mâncărimi.
De obicei, aceste reacţii locale nu necesită tratament, exceptând situaţiile când apar infecţii (mai ales din cauza scărpinatului excesiv), potrivit specialiştilor citaţi de medicinenet.com.

O problemă mai serioasă este însă alergia la praful din casă, cunoscută şi ca alergia la acarieni.
"Aproximativ 20% din populaţie prezintă o astfel de sensibilitate, care creşte riscul de a dezvolta diverse boli alergice, precum astm, rinită alergică persistentă şi dermatite atopice", explică medicul dermatolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar din Bucureşti.
Dacă nu prezentaţi o alergie la fecalele acarienilor, acesţia nu sunt atât de periculoşi. În caz contrar, inhalarea lor provoacă simptome precum respiraţie zgomotoasă, strănut, iritaţia ochilor, nas care curge.
Acarienii din praful de casă pot fi responsabili pentru simptomele persistente de pe tot parcursul anului ale rinitei, conjunctivitei şi astmului alergic.
Dacă vă confruntaţi tot timpul anului cu rinite sau conjunctivite, pot fi de vină acarienii


Fără flori uscate, pluş şi tapiserii

Puteţi reduce numărul acarienilor, dar şi eventualele complicaţii respectând următoarele măsuri:
Nu aplicaţi unguente sau alte soluţii pentru a trata semnele înţepăturilor şi nu vă scărpinaţi;
Eliminaţi pe cât posibil sursele de umezeală din casă: vase cu apă, ghivece cu flori;
Renunţaţi la decoraţiuni care nu se pot curăţa (animale de pluş, coşuri cu flori uscate etc.);
Renunţaţi la perdele, covoare, tapiserii;
Schimbaţi săptămânal aşternuturile de pat, spălaţi-le şi călcaţi-le la temperaturi ridicate (60 de grade Celsius);
Alegeţi materialele impermeabile pentru praf. Alegeţi bumbacul în locul fibrelor sintetice;
Depozitaţi hainele în dulapuri închise;
Ştergeţi praful din locuinţă, o dată la două zile;
Aerisiţi în fiecare zi casa şi încercaţi să menţineţi o temperatură nu foarte ridicată.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-va-feriti-

Bacteriile din gura pot ajunge la inima, cu consecinte fatal

Oricat de neplacut ne-ar fi sa ne gadim la asa ceva, stim cu totii ca gura noastra adaposteste colonii de bacterii. Ca sa ne aparam de ele, ne spalam pe dinti, folosim apa de gura, faimoasa "ata" recomandata de stomatolog, dar ele nu dispar. Chiar daca dispar, apar altele.

Din cauza lor, suntem nevoiti sa facem, din cand in cand, o excursie la dentist. Stim, de asemenea, ca ele afecteaza tractul nostru digestiv. Dar putina lume stie ca aceste microorganisme instalate in gura noastra pot ajunge pana la inima, unde fac ravagii, conform infoniac.ru.

De obicei, drumul spre inima il deschide dentistul, cand face, de exemplu, o extractie. Bacterile patrund in sange si, prin aceasta poarta, drumul spre inima le este deschis. Boala pe care ne-o pot provoca ele acolo se numeste endocardita, cu consecinte uneori fatale.

O echipa de cercetatori de la Universitatea din Rochester, SUA, care s-a dedicat anume sttudiilor pe aceasta tema, a identificat mai multe moduri prin care unele tulpini de bacterii, Streptococcus mutans, supravietuiesc in afara cavitatii bucale si patrund, prin sange, la inima.

Concluziile lor sugereaza ca vehiculul purtator al bacteriilor spre inima este legat de activitatea unei proteine. Impiedicand cuplarea bacteriei cu activitatea proteinei, ar putea fi blocata calea de acces spre inima, in care sens sunt in curs de elaborare studii.

Se cunoaste ca in cavitatea bucala exista patru tipuri de Streptococcus mutans, unele tulpini fiind responsabile de instalarea endocarditei. Daca tulpina este "acceptata" de proteina, ea ajunge cu usurinta in zona inimii.

Riscul de endocardita apare diferentiat. Persoanele care au suferit afectiuni cardiace, cele care au instalate valve artificiale, cele cu sistemul imunitar deficitar sunt mult mai expuse riscului de a face endocardita, adesea fara scapare.

Este posibil ca, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, cercetatorii sa puna la dispozitia stmatologilor mijloacele prin care migrarea bacteriilor din cavitatea bucala spre inima sa fie oprita.

Pana atunci, insa, singurele masuri profilactice de care dispunem raman periuta si pasta de dinti, pe care le foloseste zilnic toata lumea. Sau, ca sa fiu cat se poate de corect, as zice aproape toata lumea.

http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/inima/bac...