Actiunea complexa a vremii asupra organismului uman poate fi de urmatoarele tipuri: optima, excitanta si acuta.
Vremea optima este considerata aceea care influenteaza
favorabil, producand buna dispozitie si are o actiune menajanta asupra
organismului. Asemenea tip de vreme se caracterizeaza prin mentinerea
relativ uniforma a elementelor meteorologice: umiditate moderata, viteza
relativ mica de miscare a aerului, zile senine, cand temperatura medie
diurna nu oscileaza cu mai mult de 2 grade C, iar presiunea - cu mai
mult de 4 milibari.
Vremea excitanta cuprinde complexul vremii in care unul sau mai
multe din elementele meteorologice deviaza de la valorile optime.
Aceasta vreme, desi este in fond insorita, are adeseori un cer mohorat,
timpul e uscat, umiditatea ridicandu-se pana la 90% umiditate relativa,
oscilatia temperaturii medii a zilei poate fi pana la 4 grade C, a
presiunii barometrice pana la 8 milibari, iar miscarea aerului pana la 9
m/sec.
Vremea acuta reprezinta complexul vremii cu modificari
accentuate ale elementelor meteorologice, cand oscilatiile termice
depasesc 4 grade C, ale presiunii atmosferice - 8 milibari, iar viteza
de miscare a aerului e mai mare de 9 m/sec.
Fireste, nu valorile absolute ale elementelor meteorologice sunt
caracteristicile unui sau altui tip de vreme, ci schimbarea
proprietatilor, diferenta care poate determina variatia neperiodica a
excitantilor climatici ce actioneaza inoportun asupra organismului.
Acest complex de vreme modificat determina actiunea tipului de vreme si
clima asupra organismului si reactia acestuia.
Specialistii deosebesc in prezent patru tipuri de meteosensibilitate:
• Meteoadaptabilii nu au nici un fel de dificultate cu schimbarile bruste. Ei se acomodeaza usor cu orice fluctuatii.
• La meteodependenti, influentele atmosferice se repercuteaza direct
asupra echilibrului psihic si a starii de sanatate. Ei reactioneaza cu
irascibilitate, dureri de cap, indispozitii si tendinte depresive.
• Anticipativii presimt modificarea vremii chiar si cu 48 de ore in
avans, de pilda sub forma durerilor aparute intr-o cicatrice.
• Meteosensibililor le sunt activate boli deja existente, ca reumatismul sau dereglarile sistemului neurovegetativ.
Temperatura, precipitatiile, umiditatea aerului, dar mai ales
presiunea atmosferica influenteaza in mod negativ un mare numar de
oameni.
Meteorosensibilitatea reprezinta, de fapt, amplificarea
simptomatologiei unor boli la variatiile atmosferice, in sensul
amplificarii expresiei clinice a bolii ce poate evolua dupa o prima
etapa de adaptare spre situatii de decompensare agravante. Ea doar
accentueaza anumite suferinte latente, pe care le avem deja.
Potrivit psihologilor, schimbarile de clima, diferentele bruste de
temperatura si deviatiile de presiune atmosferica pot influenta energia
care circula prin corpul nostru.
In timp ce vremea calduroasa ii binedispune pe cei mai multi dintre
noi, ploaia se rasfrange negativ si ne provoaca indispozitie. Atunci
cand afara e foarte frig sau excesiv de cald, dar si in perioadele de
tranzitie, bolile latente, de care sufera unii dintre noi, se pot
acutiza.
Milioane de oameni reactioneaza la fel la scaderea presiunii,
indeosebi primavara, atunci cand fronturile atmosferice se gonesc din
urma unele pe altele, intregul organism (in primul rand sistemul
circulator) oboseste repede. Nu trebuie sa intelegem ca oscilatiile
meteorologice ne imbolnavesc in adevaratul sens al cuvantului. Trecerea
de la un front atmosferic la altul poate doar declansa ori accentua
anumite suferinte latente. Simptomele tipice sunt durerile de cap,
migrenele, sufocarile, ametelile, starea de slabiciune, irascibilitatea
sau transpiratiile excesive. creste tensiunea arteriala, palpitatiile si
senzatia de greutate din piept. Durerile reumatice si de articulatii -
din pricina aerului umed si rece.
Cand barometrul urca, organismul produce mai multa adrenalina, colicile si crampele se manifesta mai frecvent.
Daca va intrerupeti mereu somnul ori transpirati atat de puternic
incat cearceafurile vi se lipesc de corp, e posibil ca de vina sa fie
vremea. Se prea poate ca tocmai in acel moment sa aiba loc o schimbare
de fronturi atmosferice.
Schimbarile de presiune atmosferica produc modificari la nivelul
celulelor si-al tesuturilor, creand disconfort in functionarea
organismului. Cand valorile acesteia nu sint in limite normale,
persoanele cu hipertensiune arteriala au dureri de cap, palpitatii,
senzatie de greutate in piept.Presiunea atmosferica scazuta duce la
tahicardie si la cresterea tensiunii.
Masele de aer reci cresc tensiunea arteriala, ingreuneaza
gandirea si provoaca apatie. Aerul foarte uscat este daunator aparatului
respirator, iar cel umed favorizeaza nefritele si bolile
infecto-contagioase. Vremea inchisa este un factor de agravare a
depresiilor, mai ales din cauza faptului ca oamenii petrec mai mult timp
in casa.
Se vorbeste din ce in ce mai mult de factorul meteorologic -
vreme inchisa, ploaie, micsorarea intervalului intre zi si noapte.
Acestea pot influenta tulburarile psihice. Exista multe persoane care,
pe o asemenea vreme, acuza o stare de oboseala acuta, o astenie fizica
si psihica, o stare de somnolenta continua si chiar depresie, cu toate
ca se odihnesc corespunzator noaptea.
Toamna se produce un dezechilibru energetic. Organismul se
pregateste pentru iarna, luminozitatea descreste, ambientul devine din
ce in ce mai putin vesel. Frigul reprezinta un stres si, din aceasta
cauza, bolnavii de inima sint foarte afectati, in special in
anotimpurile de trecere, adica toamna si primavara. In aceste perioade,
manifestarile cardiace cresc. Din cauza temperaturii scazute, se
inregistreaza si multe crize de angina pectorala, astm bronsic si chiar
infarct miocardic acut. De asemenea, pot aparea disfunctii sexuale,
sindromuri endocrine cu manifestari in zona afectivitatii.
Inhalarea aerului rece poate intretine crizele de astm. Nu
trebuie sa ne mire daca schimbarile bruste ale vremii ne dau dureri de
cap, ameteli sau chiar irascibilitate. Specialistii atentioneaza ca
influentele atmosferice se repercuteaza asupra echilibrului psihic al
meteodependentilor. Cerul gri, bacovian, si ceata sunt surse de
anxietate, deprimare si melancolie.
Caldurile excesive cresc relativ brusc valorile tensiunii arteriale si precipita dureri anginoase.
Aerul cald si umed este un adevarat cosmar pentru persoanele
sensibile. Cand un asemenea front atmosferic se abate asupra noastra,
foarte multi oameni se plang de migrene, astm, depresii, probleme de
circulatie, dereglari de somn sau infectii. Bataturile si dintii incep
sa doara, coagularea sangelui are de suferit si apare pericolul
trombozelor.
Fronturile de aer umed agraveaza diferitele forme de reumatism
cronic degenerativ. Vantul rece declanseaza crize de angina pectorala
zilele cu vant persistent de primavara si vara activeaza alergii la
polen; se stie inca din vechime ca fazele cu luna plina coincideau, la
bolnavii bacilari, cu un numar mai mare de hemoptizii. Migrenele,
nevralgiile (sciatic sau trigemen) au si ele mari conditionari meteo.
Eruptiile solare intensifica starile depresive si cresc rata tentativelor de sinucidere.
Climatul marin agraveaza nevrozele iar climatul de mare altitudine determina un travaliu intens de adaptare cardiaca.
Intre retragerea unui front atmosferic si apropierea celuilalt,
asupra noastra actioneaza - intr-o perioada scurta de timp, o multime de
influente meteorologice. Temperatura, presiunea aerului, umiditatea,
incarcatura electrica din aer, lumina si circulatia aerului se modifica
si nu toti oamenii suporta la fel de bine aceste modificari.
Studii privind impactul vremii asupra sanatatii
O treime din locuitorii Europei nu se sinchisesc de schimbarile de
vreme: organismul sanatos se descurca bine cu variatiile climaterice si
suporta fara probleme diferentele mari de temperatura.
O alta treime sunt afectati usor, adica se simt putin mai obositi,
iar ultima treime au probleme de sanatate importante. Doar in cazul lor
se poate vorbi de sensibilitate la schimbarile de vreme. La loc de
frunte intre factorii meteo negativi se afla presiunea atmosferica.
Un studiu efectuat in Franta arata ca atunci cand temperatura
zilei scadea cu 10grade, numarul infarcturilor crestea cu 13 procente.
Iar cand presiunea atmosferica se modifica cu 10 milibari, rata
infarctului crestea cu pana la 12%. In mod evident, odata cu vremea se
modifica si tensiunea arteriala a pacientilor. Iar acest fapt
demonstreaza ca vremea influenteaza starea de sanatate.
Unii cercetatori presupun ca instabilitatea presiunii atmosferice
deregleaza cantitatea de lichid si organul de echilibru existent in
urechea interna, influentand astfel tensiunea arteriala si coagularea
sangelui.
Altii suspecteaza electricitatea atmosferica: s-ar parea ca mai ales
pe furtuna, ionii invizibili "rapaie" pe creierul nostru, afectand
producerea serotoninei. In acest caz, devenim depresivi, suntem mai
sensibili la durere sau avem probleme cu stomacul, intestinul si
digestia.
Fulgere, caldura, ploaie, umezeala si soare - vremea, ca este
frumoasa sau ca e urata, are un efect profund asupra vietii noastre. Ne
influenteaza organismul, vointa si emotiile. In numeroase cazuri,
legatura este clara si in mod cert biologica. Alteori, felul in care
vremea actioneaza asupra noastra este obscur, dar impresionant.
Atunci cand frigul nordic ataca zonele montane ale Americii
Centrale, multi indieni se imbolnavesc de o forma mortala de pneumonie;
in zonele temperate ale Americii de Nord, timpul variabil de la venirea
primaverii este purtator de gripe si acelasi lucru se intampla si in
Europa meridionala.
In Elvetia, cand bate Föhnul din Alpi, infractorii acuzati de
acte de violenta (si chiar de crima) beneficiaza de circumstante
atenuante se considera ca aerul puternic ionizat al acestui vant poate
accentua anumite dezechilibre mentale latente.
In Franta meridionala, vantul cald si umed numit Il vent du midi
este in mod obisnuit facut responsabil de cele mai diverse rele; de la
dureri de cap si dureri reumatice, la atacuri de epilepsie si de astm si
la felurite manifestari ale unor boli infantile.
Locuitorii din Tanger dau vina pe Leventer, vantul oriental care
vine dinspre Mediterana, pentru durerile de cap si chiar pentru
sentimentele de oprimare care ii incearca uneori.
In vreme ce nord-africanii cred ca Scirocco, vantul fierbinte si
nisipos care sufla din Sahara, ii deprima pe oameni pana la a-i aduce in
pragul sinuciderii.
