5 cele mai comune boli ale toamnei

Toamna aduce cu sine fluctuatii de temperatura si umiditate dar si schimbarea presiunii atmosferice. Conform cercetatorilor, presiunea atmosferica poate influenta activitatea mentala umana, cauzand schimbari semnificative la nivelul atentiei si memoriei pe termen scurt. Factorii de mediu: schimbarea umiditatii si a temperaturii, cauzeaza mai mult de jumatate dintre durerile de cap si favorizeaza dezvoltarea virusurilor respiratori, migrenelor, afectiunilor reumatice, insomniei, etc.

Racelile comune

Ploile, vantul puternic si variatiile de umiditate contribuie la slabirea sistemului imunitar, favorizand contactarea racelilor.
Cunoscute si sub denumirea de infectii virale ale tractului respirator superior, racelile pot fi cauzate de peste 200 de tipuri de virusuri si, de regula, nu au acelasi grad de severitate comparativ cu racelile specifice sezonului de iarna. Din cauza numarului foarte mare si in permanenta dezvoltare de virusuri care pot cauza raceala, organismul uman nu reuseste sa determine rezistenta pentru toate aceste virusuri.

Simptomele racelilor
- congestie nazala sau secretii nazale;
- inflamare sau durere in gat - laringita;
- stranut, tusit;
- febra si durere de cap;
- senzatie de oboseala si durere la nivelul organismului;
Aceste simptome dureaza, in medie, de la 3 la 10 zile.

Metode de transmitere
Raceala se transmire, de regula, prin contact direct cu secretiile infectate (strangerea mainii cu o persoana bolnava) sau indirect, prin contactul cu o suprafata infectata. Spre exemplu, daca o persoana bolnava stranuta, isi atinge nasul si apoi are contact cu o alta persoana, cea din urma poate prelua virusul.
In plus, virusul unei raceli poate supravietui pe obiecte precum: pix, carte, telefon, tastatura, ceasca de cafea - timp de cateva ore si poate fi transmis prin contactul unei persoane sanatoase cu aceste obiecte.

Exista legatura directa intre expunerea la frig si raceala?
Desi racelile comune se manifesta de regula in sezoanele reci: toamna, iarna, vremea rece in sine nu cauzeaza raceala. In schimb, se considera ca in lunile cu vreme rece, persoanele obisnuiesc sa petreaca mai mult timp in spatii inchise, mult mai aproape unii de altii, facilitand astfel raspandirea virusurilor.

Tratamentul racelilor comune
Nu exista un tratament pentru raceli!
Tratamentul la domiciliu are rolul de a ameliora simptomele asociate racelilor si permitand bolii sa-si urmeze cursul.
Masurile adoptate pe perioada de boala includ odihna si consumarea unei cantitati cat mai mare de lichide.
O serie de medicamente: pastile si spray-uri pentru gat, medicamente si siropuri pentru tuse, pot fi de ajutor in ameliorarea simptomatologiei.
Decongestionantele precum pseudoefedrina sau antihistaminicile pot ameliora simptomele nazale.
Acetaminofenul si ibuprofenul pot fi de ajutor in combaterea febrei, faringitei si a durerilor resimtite la nivelul corpului.

Important: medicamentele destinate ameliorarii simptomelor de raceala nu sunt recomandate copiilor mai mici de 2 ani, deoarece pot manifesta reactii adverse ce pot pune in pericol viata acestora.

Antibioticele sunt recomandate in tratarea racelii comune?
NU. Antibioticele nu au nici un efect pozitiv asupra tratarii racelii, ci doar in situatii in care pacientul prezinta boli cauzate de bacterii - in vreme ce racelile sunt provocate de virusuri.
In plus, antibioticele nu doar ca nu sunt de ajutor, ci, pot cauza reactii alergice ce pot fi fatale; utilizarea de antibiotice in situatii in care acestea nu sunt necesare poate duce la modificarea unor bacterii comune ce pot dezvolta rezistenta la antibiotic.

Masuri de prevenire a racelilor
- spalarea frecventa a mainilor;
- evitarea contactului cu persoanele ce prezinta boala;
- intarirea sistemului imunitar;
- modificarea obiceiurilor zilnice: renuntarea la fumat si evitarea stresului;

Astmul si afectiunile alergice

La fel ca si primavara, toamna este un sezon propice alergiilor si astmului, in special astmului alergic.
Astmul alergic este cel mai comun tip de astm; aproximativ 90% dintre copiii astmatici prezinta alergii, comparativ cu situatia adultilor: doar 50%.
Inhalarea unor substante specifice, denumite alergeni (polen, praf, mucegai) conduce la manifestarea simptomelor de astm asociate cu reactiile alergice.
Aproape orice astmatic (alergic sau non-alergic) simte o inrautatire a starii de sanatate dupa depunerea de efort in aer rece sau dupa inhalarea de fum, praf sau mirosuri puternice.

Indiferent de tipul de astm - alergic sau non-alergic - simptomele sunt in general aceleasi, incluzand:
- stranut;
- tuse;
- dificultati respiratorii;
- respiratie scurta - dispnee;
- respiratie rapida - tahipnee;
- incordarea pieptului;

Alergeni comuni
- polenul;
- spori sau fragmente de mucegai;
- iritanti de la animalele de companie (de la nivelul parului, pielii) si saliva;
- praf;
- fecale de gandaci;
Reactiile alergice pot fi determinate prin contact fizic cu un alergen (cauzand urticarie, inrosirea pielii), prin patrunderea unui alergen la nivel ocular (mancarime, inrosirea ochilor) sau prin ingerare, care in rare cazuri poate determina soc anafilactic (incluzand atacul astmatic sever).

Acesti iritanti includ:
- fumul de tigara;
- fumul produs de un incendiu, lumanari, candele, tamaie, foc de artificii;
- aer poluat;
- aer rece, in special in conditiile practicarii de exercitii in aer rece;
- miros puternic de chimicale;
- parfum, sau produse parfumate;
- incaperi pline de praf;

Tratament
Determinarea factorilor iritanti si evitarea expunerii la aceastia este un prim pas in prevenirea astmului si aleriilor. Cu toate acestea, deoarece este imposibil de evitat toti alergenii, exista o serie de medicamente ce pot ajuta in ameliorarea simptomelor.
Un bun tratament al alergiilor nazale include antihistaminice (ex: Claritin), aerosoli salini, spray-uri decongestionante nazale (folosite doar cateva zile). In cazul in care aceste tratamente nu au efect, se recomanda consultul medical.

Pentru controlarea astmului, medicamentele necesita prescriptie de la medicul specialist. Tratamentul poate include steroizii inhalanti, bronhodilatatoare cu durata lunga de actiune, inhalatori pentru astm, medicamente: Singulair / Accolate. Prednison poate fi indicat timp de cateva zile pentru tratarea simtomelor atacului sever de astm.
In cazul in care niciunul dintre tratamentele de mai sus nu se dovedesc a fi eficiente, se poate apela la xolair - medicament injectabil ce reduce nivelul de IgE.

Ulcerul gastroduodenal

Ulcerul gastroduodenal reprezinta o leziune la nivelul mucoasei stomacului sau duodenului, mucus ce protejeaza organele de efectele sucului digestiv. Aceasta afectiune este una comuna, care produce o durere caracteristica si schimba calitatea vietii.

Simptome
Cele mai comune simptome ale ulcerului gastroduodenal sunt variatia apetitului alimentar, durerea si voma.
- durere in regiunea superioara a abdomenului (epigastru) intre 30 si 60 de minute dupa servirea mesei;
- manifestarea durerii noaptea (cand stomacul este gol);
- dureri moderate de stomac care nu radiaza (se manifesta doar local);
- perioade de saptamani de durere si perioade fara nici un simptom;
- presiune dureroasa pe epigastru;
- pierderea apetitului alimentar si scaderea in greutate;
- greata si voma;

Durerea poate fi asociata cu pirozis sau aciditate in esofag si adesea insotita de reflux gastro-esofagian.

Cauze
Ulcerul gastroduodenal poate avea cauze nenumarate, precum:
- fumatul si consumul de alcool;
- stresul;
- obiceiuri alimentare defectuase;
- boli cronice, factori genetici;
- infectia bacteriana cu Helicobacter Pylori;
- administrarea de medicamente anti-inflamatorii;

Tratament
Tratamentul difera in functie de cauzele bolii. In primul rand, ulcerul necesita o schimbare a stilului de viata, care sa includa renuntarea la fumat, alcool, abuz de medicamente, stabilirea unui regim alimentar sanatos.
- Tratamentul cu antibiotic este indicat tuturor pacientilor ce prezinta infectie cu Helicobacter Pylori (bacterie prezenta la aproximativ 85% dintre pacientii cu ulcer gastric);
- Terapia anti-ulcer (Anti H2, Omeprazol) este recomandata pentru ameliorarea simptomelor si facilitarea vindecarii;
- "Ulcerul rebel" (rezistent la tratament medical) necesita combinarea inhibitorilor de secretie acida cu antiobioticele;
- Tratamentul chirurgical este rar abordat, in situatiile in care ulcerul nu se vindeca dupa administrarea corecta a medicatiei si schimbarea stilului de viata, si/sau apar complicatii ce pun in pericol viata pacientului.

Insuficienta cardiaca

In lunile de toamna, insuficienta cardiaca poate reprezenta o grava amenintare pentru persoanele ce sufera de afectiuni cardiovasculare.
In procesul de adaptare la noile conditii de mediu, organismul poate suprasolicita sistemul cardiovascular, cauzand consecinte serioase.

Simptome
Insuficienta cardiaca poate fi cronica sau acuta.
Insuficienta cardiaca cronica:
- respiratie scurta (dispnee);
- oboseala si extenuare;
- edem la nivelul picioarelor, gleznelor, talpilor;
- batai rapide sau neregulate ale inimii;
- reducerea abilitatii de a efectua exercitii;
- tuse persistenta sau respiratie suieratoare;
- cresterea in volum a abdomenului (ascita);
- cresterea brusca in greutate cauzata de retentia de lichide;
- lipsa apetitului alimentar si greata;
- dificultati de concentrare;

]Insuficienta cardiaca acuta:
- simptome similare cu cele ale insuficientei cronice, dar mult mai severe si cu debut brusc si agravare rapida;
- respiratie rapida si neregulata (palpitatii);
- dispnee brusca si severa si atac de tuse cu expectoratie spumoasa deschisa la culoare;
- durere in piept - in cazul in care insuficienta este provocata de un atac de inima.

Principalii factori de risc:
- Hipertensiune arteriala;
- Boala coronariana;
- Atacul de inima;
- Aritmie;
- Diabet si unele medicamente indicate in tratarea diabetului;
- Apnee de somn;
- Defecte congenitale cardiace;
- Virusuri (infectii viarale);
- Abuz de alcool;
- Afectiuni ale rinichilor;

Tratament
In functie de simptome, tratamentul presupune, de regula, o combinatie de medicamente:
- Enzime de conversie a angiotensinei;
- Blocanti ai receptorilor angiotensinei II;
- Digoxin;
- Betablocante;
- Diuretice;
- Antagonisti ai aldosteronului;

Afectiunile reumatice

Afectiunile reumatice, cum ar fi artrita, sunt foarte comune in sezonul de toamna, cauzand cresterea sensibilitatii si dureri articulare in urma expunerii la temperaturi mai scazute.
Aceste afectiuni sunt caracterizate prin inflamatii (inrosire si incalzire, inflamare si durere) si pierderea functiilor unuia sau mai multor structuri conectoare sau de suport ale organismului: articulatii, tendoane, ligamente, oase si muschi.
Simptomele comune includ durere, inflamare si rigiditate. Unele afectiuni reumatice pot implica de asemeni organele interne.

Exista peste 100 de boli reumatice, printre care:
- Osteoartrita
Este cel mai comun tip de artrita si afecteaza in prima faza cartilajul, putand cauza durere articulara sau rigiditate.
Dizabilitatile apar de cele mai multe ori in situatiile in care boala afecteaza coloana sau articulatiile care sustin greutatea corpului (genunchi, solduri).
- Artrita reumatoida
Este o boala frecventa ce afecteaza membrana sinoviala ce delimiteaza articulatiile, manifestandu-se prin durere, rigiditate, inflamare, degradarea articulatiei si pierderea functiilor acesteia.
- Artrita reumatoida juvenila
Este cea mai comuna forma a artritei in perioada copilariei, cauzand durere, rigiditate, inflamare si pierderea functiilor articulatiei; poate fi asociata cu eruptii cutanate sau febra si poate afecta diferite parti ale corpului.
- Fibromialgia
Este o afectiune cronica care cauzeaza durere la nivelul tesutului care asigura suportul si miscarea oaselor si a articulatiilor. Durere, rigiditate si puncte sensibile apar la nivelul muschilor si tendoanelor, in special la nivelul gatului, splinei, umerilor si soldurilor.
- Sclerodermia
Cunoscuta si sub denumirea de scleroza sistemica, sclerodermia afecteaza pielea, vasele de sange si articulatiile dar si unele organe interne: plamanii si rinichii. Afectiunea presupune o productie excesiva si anormala de colagen la nivelul pielii si organelor interne.
- Spondiloartropatia
Acest grup de afectiuni reumatice afecteaza in special coloana vertebrala. O forma comuna - spondilita anchilozanta - nu afecteaza doar coloana ci si soldurile, umerii si genunchii, tendoanele si ligamentele din jurul oaselor si articulatiile inflamandu-se si cauzand durere si rigiditate.
- Guta
Acest tip de artrita rezulta in urma depozitarii excesive de acid uric in sange (hiperuricemie).
- Artrita infectioasa
Artrita infectioasa este provocata de agenti infectiosi (bacterii, virusuri). Artrita cu parvovirus si artrita gonococica sunt 2 tipuri de artrita infectioasa. In cazul acestui tip de artrita, diagnosticarea precisa si tratamentul antibiotic sunt cruciale in eliminarea infectiei si minimizarea degradarilor la nivel articular.
- Polimialgia reumatica
Deoarece afectiunea implica tendoanele, muschii, ligamentele si tesuturile din jurul articulatiei, simptomele includ adesea durere, rigiditate matinala la nivelul umerilor, soldurilor, gatului si spatelui.
- Artrita psoriazica
Apare in cazul pacientilor cu psoriazis, putand afecta articulatiile din orice zona a corpului, de la articulatiile mici ale mainii pana la articulatii intervertebrale.
- Bursita
Reprezinta inflamatia bursei, sac mic cu fluid care captuseste si lubrefiaza zona in care elementele articulare (inclusiv os, tendon, ligament, muschi sau piele) se freaca una de alta.
- Tendinita
Afectiune ce presupune inflamarea tendoanelor (cordoane dure de tesut care conecteaza muschii de oase) cauzata de suprasolicitare, injurii sau afectiuni reumatice. Tendinita produce durere si sensibilitate si poate restrictiona miscarea articulatiilor invecinate.

Baile calde, acupunctura, antiinflamatoarele, analgezicele si simpla evitare a plimbarilor in conditii de vreme rece si/sau ploaie, sunt masuri ce trebuiesc adoptate in prevenirea si ameliorarea simptomelor bolii.

http://www.sfatulmedicului.ro

Durerea in gat

Durerea in gat este disconfortul sau senatia de iritatie la nivelul gatului care se agraveaza, de cele mai multe ori, la inghitire.
Durerea de gat este principalul simptom intalnit in faringita (inflamatia faringelui sau a gatului). Deseori, termenii faringita si durere in gat sunt utilizati alternativ. Cea mai frecventa, cauza a acestui simptom este infectia virala, gripa sau raceala. Durerea de gat declansata de un virus, se vindeca de la sine cu ingrijire la domiciliu. Totusi, in cazul in care este declansata de o infectia bacteriana, aceasta, necesita tratament cu antibiotice.
Pot exista si alte motive ale durerii de gat care pot solicita scheme complexe de terapie.

Simptome
Simptomele durerii de gat, variaza, in functie de cauza.
Acestea pot include:
- disconfort sau senzatie de iritatie sau zgarietura in gat;
- suferinta care se agraveaza la inghitire sau in timpul vorbirii;
- dificultati la inghitire;
- uscaciune a gatului;
- prezenta glandelor inflamate sau dureroase de la nivelul gatului sau a maxilarului;
- umflarea si inrosirea amigdalelor;
- pete albe sau puroi prezente la nivelul amigdalelor;
- raguseala sau voce infundata;
- refuzul de a manca (intalnit mai ales la sugari si la copii mici).

Infectiile comune care ar putea sta la baza durerilor in gat pot avea si alte semne si simptome asociate:
- febra;
- frisoane;
- tuse;
- rinoree;
- stranut;
- dureri musculare;
- greata si varsaturi.

Cand se va consulta medicul
Specialistii recomanda ca in cazul in care un copil nu poate inghiti o bautura lichida din cauza durerii de gat sa fie consultat de medic.
De asemenea, tot cand sunt implicati micuti, se va solicita asistenta de urgenta in urmatoarele cazuri:
- dificultati de respiratie;
- dificultati majore la inghitire;
- salivare abundenta (ceea ce poate indica incapacitatea de a inghiti).

Adultii trebuie sa mearga la medicul orl-ist daca asociat cu durerea in gat apare oricare din simptomele sau situatiile urmatoare:
- durere in gat care se agraveaza sau care dureaza mai mult de o saptamana;
- dificultati de inghitire;
- dificultati de respiratie;
- dificultatea de a deschide gura;
- dureri articulare;
- durere de urechi;
- eruptii cutanate;
- febra peste 38,5C;
- prezenta sangelui in saliva sau flegma;
- dureri frecvente si recurente in gat;
- senzatie de nod in gat;
- raguseala care dureaza mai mult de doua saptamani.

Cauze
Majoritatea durerilor in gat sunt produse de virusuri care provoaca raceala si gripa. In rare cazuri, acestea sunt determinate de infectii bacteriene.
Infectiile virale - bolile virale care cauzeaza dureri in gat ar putea fi:
- raceala;
- gripa;
- mononuncleoza;
- pojarul;
- varicela;
- crupul - boala frecventa a copilariei caracterizata printr-o tuse aspra.

Infectii bacteriene - afectiunile bacteriene care pot provoca dureri in gat includ:
- infectia cu streptococ - care este declansata de o bacterie cunoscuta sub numele de streptococcus pyogenes sau streptococul de grup A;
- tusea convulsiva - infectie contagioasa a tractului respirator;
- difteria - boala respiratorie grav intalnita destul de rar in tarile industrializate si mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare.
Alte cauze ale durerilor in gat ar putea fi:
- alergiile - alergiile la parul de animale de companie, mucegaiuri, praf si polen pot sta la baza unei dureri de gat. Problema poate fi complicata de secretiile retronazale care pot irita si pot produce inflamatii la nivelul gatului.
- uscaciune - aerul uscat din interior, mai ales in timpul iernii cand cladirile sunt incalzite, poate declansa senzatia de disconfort si raguseala a gatului, in mod special dimineata la trezire. Respiratia pe gura - de multe ori cauzata de congestie nazala cronica - poate avea acelasi efect.
- iritanti - aerul poluat poate provoca iritatia gatului. Fumul de tutun sau produs de alte substante chimice, poate determina dureri cronice in gat. Tutunul mestecat, alcoolul, alimentele picante sunt alte exemple de factori iritanti pentru gat.
- solicitarea si incordarea muschilor gatului - muschii gatului pot fi solicitati si incordati la fel ca si cei ai bratelor sau picioarelor. Tonul ridicat sau strigatele emise la un eveniment sportiv sau incercarile de a comunica, cu o persoana intr-un mediu zgomotos sau vorbitul indelung fara odihna pot duce la dureri in gat si raguseala.
- boala de reflux gastroesofagian - este o tulburare a sistemului digestiv caracterizata prin faptul ca acizii din stomac sau continutul acestuia revine inapoi in esofag. Alte semne si simptome ale acestei afectiuni sunt: arsurile retrosternale, raguseala, regurgitarea continutului gastric si senzatia de nod in gat.
- infectia cu HIV - durerea in gat si alte simptome asemanatoare cu gripa apar in stadiile precoce ale infectiei cu HIV. De asemenea, o persoana seropozitiva poate manifesta dureri cronice si recurente in gat din cauza unor infectii secundare. Cele mai des intalnite cauze sunt infectiile micotice (fungice) si infectia cu virusul citomegalic, o infectie virala frecventa la persoanele care au sistemul imunitar compromis.
- tumori - tumorile de natura canceroasa ale gatului, limbii, laringelui pot provoca dureri in gat. Alte simptome ale prezentei tumorilor ar putea fi: raguseala, dificultati de inghitire, respiratie zgomotoasa, nod in gat, sange in saliva sau flegma.

Factori de risc
Desi oricine poate avea o durere de gat, din diverse motive, unii factori predispun la aparitia acestui simptom.
Printre acestia se enumera:
- varsta - copii si adolescentii au sanse mai mari sa dezvolte dureri in gat, iar in cazul copiilor mai mici cel mai probabil acestea vor fi declansate de streptococ - aceasta fiind una din cele mai frecvente cauze ale infectiilor bacteriene soldate cu dureri in gat.
- fumatul - fumatul activ cat si cel pasiv pot irita gatul. Folosirea tutunului creste riscul aparitiei cancerului gurii, gatului si al corzilor vocale.
- alergiile - alergiile sezoniere sau reactiile alergice la praf, par de animale de companie, mucegaiuri pot provoca dureri de gat, la persoanele alergice.
- expunerea la substante chimice iritante - pulberile sau particulele din aer rezultate din arderea combustibililor fosili dar si substantele chimice emanate in mod normal in interiorul unei case, pot determina iritatia gatului.
- infectiile cronice sau frecvente ale sinusurilor - infectiile cronice si frecvente ale sinusurilor cresc riscul declansarilor durerilor de gat, intrucat colectarea secretiilor in fosele nazale poate irita gatul sau poate raspandi infectia la nivelul acestuia.
- conditiile de viata sau munca in zone aglomerate - infectiile virale sau bacteriene se pot raspandi cu usurinta in locurile aglomerate: institutii de ingrijire a copilului, sali de clasa, birouri, inchisori, etc.
- imunitatea scazuta - persoanele care sunt susceptibile sa dezvolte infectii sunt mai ales cele care au imunitatea sau rezistenta organismului scazuta. Cauzele obisnuite ale diminuarii imunitatii includ prezenta HIV, a diabetului zaharat, tratamentul cu steroizi sau substante utilizate pentru chimioterapie, stresul, oboseala si dieta precara.

Pregatirea pentru consultatie
Daca o persoana manifesta o durere in gat ar trebui sa consulte medicul de familie sau pediatrul copilului sau. In unele cazuri ar putea fi necesara interventia medicului specialist (orl-ist sau alergolog).
Medicamente - inainte de prezentarea la consult se va face o lista cu toate medicamentele (inclusiv cele eliberate fara prescriptie medicala sau suplimente alimentare) si cu dozele pe care pacientul le-a utilizat.

Medicul ar putea adresa pacientului oricare din aceste intrebari:
- exista si alte simptome care insotesc durerea in gat?
- cand au debutat simptomele?
- simptomele s-au declansat brusc sau treptat?
- s-a manifestat si febra? Care au fost limitele superioare ale acesteia?
- sunt prezente probleme de respiratie?
- care au fost masurile luate pentru diminuarea simptomelor? Acestea au dat rezultate pozitive?
- durerea in gat s-a agravat, in timp? Au aparut dificultati importante la inghitire?
- durerea in gat este un simptom recurent?
- s-a observat si prezenta altor simptome care pot parea fara legatura cu durerea in gat?
- fumati? Sunteti expus in mod regulat la fumatul pasiv?
- s-au manifestat alergii? Utilizati medicamente pentru tratamentul alergiilor?
- sunteti alergic la medicamente?

Investigatii si diagnostic
Medicul va face pacientului in primul rand un examen fizic, asemanator atat in cazul adultilor cat si al copiilor.
Acesta va include:
- utilizarea unui instrument cu o sursa luminoasa in capat cu ajutorul caruia medicul se va uita in gatul pacientului si probabil, in urechile si fosele nazale.
- palparea usoara a gatului pentru a verifica inflamarea glandelor (ganglionilor limfatici).
- ascultarea zgomotelor cardiace si respiratorii prin intermediul unui stetoscop.

Exsudat faringian - Medicul va freca cu ajutorul unui betisor in capatul caruia se afla un tampon steril, partea din spate a gatului pentru a obtine un esantion de secretii. Proba va fi analizata intr-un laborator pentru a se depista eventualele bacterii streptococice, principala cauza a durerilor de gat. Pentru confirmarea rezultatelor, testul se va mai repeta dupa 24-48 de ore. Daca rezultatele acestei investigatii sunt pozitive, atunci, probabil ca este vorba despre o infectie bacteriana. In cazul in care testul este negativ, ar putea fi implicata o infectie virala. In aceasta situatie, medicul va lua in calcul si alte simptome pentru a determina cauza infectiei.

Alte teste si recomandari:
- analiza completa a numarului de celule sanguine (cbc) - pentru aceasta analiza va fi necesara recoltarea unui mic esantion de sange. Rezultatele acestei investigatii pot indica daca infectia existenta este mai degraba provocata de un agent bacterian sau daca este virala.
- teste alergologice - daca medicul suspecteaza ca inflamatia gatului ar putea fi declansata de o alergie, ar putea trimite pacientul la un specialist alergolog pentru teste suplimentare.
- alte recomandari - pacientul va fi consultat si de un medic orl-ist sau de alta specializare daca prezinta dureri cronice sau frecvente in gat sau daca exista semne si simptome care ar putea sugera prezenta unei afectiuni grave, alta decat o infectie virala sau bacteriana.

Tratament
- Tratamentul infectiilor virale - durerea in gat cauzata de infectia virala (cel mai frecvent motiv), dureaza de obicei cinci-sapte zile si nu necesita tratament medical.
- Tratamentul infectiilor bacteriene - in cazul in care gatul este inflamat in urma unei infectii bacteriene, medicul va prescrie un tratament cu antibiotice.
Penicilina, administrata oral timp de 10 zile este cel mai frecvent tratament cu antibiotic prescris pentru infectii, cum ar fi cele cu streptococ. Daca o persoana este alergica la penicilina, medicul ii va prescrie un inlocuitor pentru aceasta (un antibiotic alternativ). Trebuie urmat tratamentul complet chiar daca simptomele dispar complet. Nerespectarea tratamentului duce la agravarea infectiei sau raspandirea ei in alte parti ale corpului. De asemenea, urmarea incompleta sau incorecta a ciclului medicamentos poate creste riscul dezvoltarii, la un copil, a febrei reumatice si a inflamatiei severe a rinichilor. Se va discuta cu medicul sau farmacistul care este atitudinea corecta in cazul in care s-a omis o doza de medicament.
- Alte tratamente - daca durerea de gat este simptomul unei alte boli decat o infectie virala sau bacteriana, schema de tratament va fi diferita, in functie de diagnostic.

Stil de viata si remedii la domiciliu
Indiferent de cauza inflamatiei gatului, exista o serie de strategii de ingrijire la domiciliu care ofera, de obicei, ameliorarea temporara a durerilor:
- odihna - somn suficient si pauze de vorbire pentru a nu solicita corzile vocale si gatul.
- fluide - se vor consuma multe lichide pentru a mentine gatul umed si a preveni deshidratarea.
- consum de alimente si bauturi care calmeaza durerea de gat.
- lichide calde (ceaiuri fara cofeina indulcite cu miere, supe, etc.), aplicatii reci (acestea sunt preferate de unii pacienti pentru a calma durerile locale).
- gargara cu apa sarata - se adauga o lingurita (5 ml) de sare de masa la 250 ml de apa calduta, se face gargara cu aceasta solutie si apoi se scuipa. Metoda poate fi utila pentru diminuarea durerilor in gat.
- umezirea aerului - utilizarea unui umidificator de aer rece va contribui la inlocuirea aerului uscat care poate irita gatul. O alternativa ar fi petrecerea a cateva minute intr-o camera de baie in care s-a lasat dusul cu apa calda sa curga si s-au format aburi.
- comprimate - pastile de gat pentru calmarea durerii (se vor administra doar copiilor cu varsta peste 4 ani).
- evitarea iritantilor - se va incerca ferirea de fumul de tigara si de produsele de curatenie care pot irita gatul.
- tratament pentru durere si febra cu medicamente fara prescriptie medicala - acetaminofenul sau ibuprofenul pot reduce durerea in gat. Aspirina a fost asociata cu sindromul Reye, ca urmare, aceasta trebuie utilizata cu prudenta, mai ales in cazul copiilor si adolescentilor. Desi aspirina poate fi administrata la copii cu varsta mai mare de 2 ani, copii si adolescentii care se afla in perioada de convalesenta dupa varicela sau simptome asemanatoare gripei nu trebuie sa foloseasca acest medicament. Se va transmite medicului daca apar eventuale probleme sau manifestari neasteptate.

Medicina alternativa
Desi sunt disponibile si exista o serie de tratamente alternative pentru calmarea durerilor de gat, dovezile privind actiunea lor benefica sunt destul de restranse. Ar trebui sa i se ceara parerea medicului inainte de folosirea oricaror remedii naturiste, intrucat acestea pot interactiona cu medicamentele prescrise si nu sunt intotdeauna sigure pentru copii, femei gravide si persoanele care au boli cronice.
Cel mai adesea, produsele alternative pe baza de plante se gasesc sub forma tabletelor, ceaiurilor sau spray-urilor.
Cele mai frecvente remedii alternative includ:
- echinaceea;
- salvia;
- andrographis paniculata (planta indiana care are denumirea alternativa de green chiretta);
- radacina de lemn dulce;
- scoarta de ulm alb (slippery elb bark).

Modalitati de prevenire
Germenii care cauzeaza atat infectiile virale cat si cele bacteriene sunt contagiosi. Prin urmare, cea mai buna modalitate de prevenire este de a respecta regulile de baza de igiena.

Indiferent de varsta pacientului, trebuie urmate urmatoarele sfaturi:
- se vor spala mainile cu atentie dupa fiecare utilizare a toaletei, inainte de a manca si dupa stranut sau tuse.
- paharele sau alte instrumente pentru mancat sau baut nu se vor imparti in timpul mesei de catre mai multe persoane.
- aruncati servetelele folosite in urma stranutului sau a tusei. De fiecare data cand o persoana tuseste, trebuie sa puna mana la gura.
- se vor folosi servetele pe baza de alcool sau geluri speciale ca alternativa la spalatul mainilor atunci cand nu sunt disponibile apa si sapunul.
- se va evita atingerea telefoanelor publice sau a tasnitorilor publice de apa potabila cu gura.
- se vor dezinfecta in mod constant, telefoanele, telecomenzile TV si tastaturile de calculator. In timpul calatoriilor se va face acest lucru si in camera de hotel.
- se va evita contactul direct cu persoanele care sunt bolnave.

Alte sfaturi pentru prevenirea durerilor in gat ar putea fi:
- evitarea plimbarilor in aer liber in perioadele de alergie sezoniera sau in cazul in care poluarea este ridicata.
- purtarea unei masti speciale cand o persoana face curatenie pentru a se evita inhalarea de particule de praf din aer sau de la produsele de curatenie.
- renuntarea la fumat - se va discuta cu medicul, in cazul in care este necesara interventie specializata pentru renuntarea la fumat.
- evitarea expunerii la fumatul pasiv.
- umidificarea aerului din locuinta daca acesta este uscat.

http://www.sfatulmedicului.ro