Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 18 aprilie 2012

8 beneficii ale lamaiei



1. Lamaia este un antiseptic eficient care stimuleaza intens procesele de digestie, mai ales atunci cand este consumata pe stomacul gol.

2. Poti scapa usor de infectiile din gat si problemele cu amigdalele daca faci gargara cu suc de lamaie si apa.

3. Este un medicament antiseptic natural care vindeca multe dintre problemele pielii. Sucul de lamaie previne aparitia punctelor negre, elimina celulele moarte si ridurile fine. Are efect antiimbatranire.

4. Lamaia stimuleaza eliminarea grasimilor si te ajuta sa scapi de kilogramele in plus. Pentru a pierde in greutate consuma suc de lamaie amestecat cu apa calduta si miere.

5. Sucul de lamaie este indicat in tratarea infectiilor (pulmonare, intestinale sau renale), a starilor febrile, anemie, insuficienta hepatica si pancreatica.

6. Regleaza tensiunea arteriala, alunga senzatia de ameteala si greata.

7. Poti obtine o culoare mai deschisa a parului folosind putin suc de lamaie. Culoarea parului se va deschide in functie de textura lui.

8. Elibereaza caile respiratorii. Datorita concentratiei bogate de vitamina C, sucul de lamaie poate trata problemele respiratorii.



 Zeama de lamaie este o sursa excelenta de vitamina C, vitamina B, calciu, fosfor, magneziu si potasiu. Contine flavonoide, substante care detin proprietati cu rol antioxidant si anticancerigen.

O lamaie asigura 28% din necesarul zilnic de vitamina C si aproape 5% din necesarul de vitamina A.

duminică, 8 aprilie 2012

Masajul la mâini, leac pentru migrene și ulcer



Autor: Raluca Cocriș

Ai o criză de ulcer? Masează-ți zona dintre degetul mare și cel arătător și durerile se vor atenua. Şi nu e singurul beneficiu al acestui masaj!





Studiile au dovedit că masajul mâinilor accelerează vindecarea și diminuează durerile. Acest gen de terapie se bazează pe un principiu simplu: fiecare organ corespunde unui anumit punct din palmă.


Stimulată, fiecare zonă duce la creşterea capacităţii organismului de vindecare şi de reechilibrare.


Masajul la mâini ajută în cel puţin 10 alte afecţiuni: dischinezie biliară, sindrom premenstrual, tulburări de menopauză, infertilitate, disfuncţii erectile, migrenă, reumatism, oboseală cronică, insomnie şi depresie.


Dar cum se face mai exact? Dacă îţi masezi palma dreaptă, vei „atinge“ organele şi regiunile care dor din partea dreaptă. Acelaşi lucru şi pentru partea stângă.


Spre exemplu, ca să scapi de junghiurile cardiace, masează uşor zona din palmă care corespunde inimii.


Descoperă punctele reflexe cu ajutorul figurii detaliate din pagina alăturată!


3 ponturi pentru un masaj corect


1. În general, masajul se începe de la mâna dreaptă. Fă mişcări circulare în palmă cu degetul mare, până la 5 minute în fiecare zonă.


2. Degetele se masează cu mişcări invers acelor de ceasornic de la bază până sus. Punctul de plecare este zona umerilor, care se găseşte la baza exterioară a degetului mic.


3. După ce ai terminat cu degetele, revino cu aceleaşi mişcări spre mijlocul palmei. De data asta, mişcările trebuie să fie în sensul acelor de ceasornic


La ce ajută?


Gastrită şi ulcer


Dacă ai o criză de ulcer, fă-ţi masaj în palmă în zona stomacului timp de 5 minute şi în zona intestinului subţire timp de 10 minute (găseşti zonele în figura de mai sus).


Constipaţie


Simptomele constipaţiei pot fi ameliorate prin mişcări circulare în zona stomacului (5-10 minute la fiecare mână), coborând apoi spre zona intestin subţire.


Terapia are și reacții adverse


Nu te speria dacă apar reacţii adverse, precum senzaţia de greaţă, subfebrilitate, accelerarea tranzitului intestinal, modificări de culoare şi miros ale transpiraţiei şi urinei.


Masajul reflexoterapeutic ajută la detoxifierea organismului. Este bine să eviți acest gen de masaj în caz de: sarcină, boli de inimă, cancer, hemoragii, insuficiență renală, infecții și leziuni în palmă.





Doctor Click! Sănătate vă sfătuieşte


Dr. Ruxandra Constantin, medic de familie, reflexoterapeut
tel: 0728.30.48.47


Recomandat în special copiilor


Reflexoterapia la nivelul mâinilor poate fi efectuată de către un reflexoterapeut în fiecare zi, în cure de 10-12 şedinţe sau de 2-3 şedinţe/ săptămână, atât în scop profilactic, pentru creşterea imunităţii organismului şi pentru prevenirea apariţiei unor afecţiuni, cât şi curativ, pentru ameliorarea unor boli şi pentru prevenirea complicaţiilor.


Pentru maximum de eficienţă, şedinţele de reflexoterapie trebuie combinate cu o alimentaţie adecvată, o hidratare corespunzătoare (apă, ceaiuri) şi cu un tratament cu plante şi cu produse apicole.


Masajul mâinii este folosit în scop terapeutic şi este recomandat în special copiilor, la care această zonă este mai sensibilă. La adulţi, poate fi combinat cu presopunctura sau cu masajul tălpilor.


Info: La copii, de obicei, masajul se face astfel: la fetiţe la mâna dreaptă, iar la băieţi la mâna stângă.

luni, 2 aprilie 2012

Herb - Plante medicinale: Cum se folosesc plantele medicinale

Oteturile medicinale se intrebuinteaza numai extern.URMEAZA LINCUL.....

Herb - Plante medicinale: Cum se folosesc plantele medicinale:

INFUZIA ( ceaiul ) Este forma cea mai obisnuita de extractie a substantelor active din plantele medicinale si consta in tinerea plantei...

INFUZIA ( ceaiul )


Este forma cea mai obisnuita de extractie a substantelor active din plantele medicinale si consta in tinerea plantei in contact cu apa clocotita timp de 15 minute.
Intr-un vas smaltuit sau portelan se pun1-2 lingurite din planta maruntita, peste care se toarna un sfert de litru de apa clocotita. Vasui se acopera si se lasa 15 minute, amestecand din cand in cand. Dupa trecerea acestui timp, ceaiul se strecoara si se indulceste dupa gust. In diabet si in unele afectiuni ale stomacului manifestate prin diaree, ceaiul se bea neindulcit.
Unele plante ca: florile de tei, musetel, frunzele de izma, de roinita etc. se prepara numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ ( uleiul volatil ) dispare.

DECOCTIA ( fiertura )

Este operatia prin care planta se amesteca cu cantitatea prescrisa de apa rece si se fierbe un timp anumit. Decoctul se strecoara fierbinte si se completeaza cu apa la volumul cerut.
se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se pun intr-un vas smaltuit peste care se toarna circa 300 g apa rece. Frunzele, florile si planta intreaga se fierb 10-15 minute, iar cojile si radacinile se fierb 30-40 minute. dupa fierbere decoctul se strecoara si se completeaza cu apa la 250 g .
In general, prin decoctie se prepara numai ceaiurile din plante al caror tesut este mai lemnos, asa cum sunt radacinile si cojile.

MACERATIA ( plamadeala la rece )

Este folosita la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor si oteturilor medicinale, deoarece uneori principiile active se extrag printr-o sedere mai indelungata a plantelor in contact cu dizovalntul.
Unele plante, ca radacina de nalba, semintele de in, se prepara numai prin macerare cu apa rece, fara a se mai fierbe. In acest caz, radacina de nalba sau semintele de in se lasa in contact cu apa rece timp de o jumatate de ora, apoi se strecoara, iar lichidul se indulceste dupa gust.
Plantele maruntite, ce urmeaza a fi supuse macerarii cu apa, vor fi spalate in prealabil. Maceratiile se prepara numai la temperatura camerei (15-25 grade Celsius). In general, durata macerarii la care dizolvantul este apa nu trebuie sa depaseasca 6-8 ore de preparatie, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil dezvoltarii lor. In timpul extragerii, se agita din cand in cand. Dupa trecerea timpului indicat, maceratia se strecoara prin tifon sau vata, iar lichidul obtinut se completeaza la cantitatea prescrisa.
Maceratiile apoase se prepara pentru cel mult 24 ore si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa.




DIGESTIA (PLAMADEALA LA CALD)

Este tot o macerare a plantei cu un dizolvant oarecare. Spre deosebire de maceratie, digestia se face la cald, la o temperatura de 40-60 grade Celsius. In acest mod se prepara unele uleiuri medicinale, ca cele de sunatoare si musetel. Vasul in care se afla planta maruntita cu uleiul se aseaza pe baia de apa fierbere si se tine timp de 2-3 ore, amestecand din cand in cand. Uleiul se strecoara si se pastreaza in vase de capacitate mica la rece.

CATAPLASMA (OBLOJEALA)

Este un preparat de consistenta moale, care se obtine din planta macinata, amaestecata cu apa pana ce se formeaza o pasta. Aceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe partea bolnava. In acest mod se prepara cataplasma de mustar, care se pregateste cu apa la temperatura camerei si cataplasma de in, la care se foloseste apa fierbinte.
Prin unele din aceste metode, din plante se mai pot obtine o serie de preparate medicinale cum ar fi tincturile, siropurile, vinurile, oteturile etc.

TINCTURILE MEDICINALE

Se obtin, in general, prin tratarea plantelor maruntite cu alcool de diferite concentratii. Ele sunt solutii extractive alcoolice, mai concentrate decat ceaiurile. Se iau intern, cu picatura, in putina apa sau zahar.

SIROPURILE MEDICINALE

Sunt solutii extractive apoase, la care se adauga zahar (640 g zahar la 360 g lichid).
In general, siropurle din plante medicinale se prepara dizolvand zaharul intr-o solutie de contine substantele medicamentoase sau aromatice aflate in planta. Dizolvarea zaharului se face la rece sau la cald. Siropul se prepara in vase smaltuite. Apa care se evapora in timpul fierberii se competeaza cu apa fierbinte. Siropurile se strecoara firbinti prin tifon, direct in sticle uscate, de capacitate mica, complet umplute si bine astupate. Dopurile se fierb in prealabil si se fixeaza imediat ce sticlele au fost umplute, dupa care se parafineaza si se pastreaza la rece.

VINURILE MEDICINALE

Se prepara prin macerarea plantelor maruntite, folosindu-se 30-50 g planta pentru 1000 ml vin vechi si de buna calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. Dupa 7-8 zile se strecoara si se stoarce. Se lasa in repaus 24 ore, apoi se filtreaza printr-o panza deasa sau hartie de filtru. Se adauga zahar dupa gust si se completeaza cu vin pana la un litru.

OTETURILE MEDICINALE

Se prepara prin macerarea plantelor maruntite in otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7-8 zile. Dupa trecerea acestui timp, intregul continut se strecoara prin panza si se stoarce, iar lichidul obtinut se completeaza cu otet pana la cantitatea initiala de la care s-a pornit. Pentru prepararea oteturilor medicinale se folosesc plante aromatice in proportie de 5-10 g la 100 g otet.

Oteturile medicinale se intrebuinteaza numai extern.

INFUZIA ( ceaiul )

Este forma cea mai obisnuita de extractie a substantelor active din plantele medicinale si consta in tinerea plantei in contact cu apa clocotita timp de 15 minute.
Intr-un vas smaltuit sau portelan se pun1-2 lingurite din planta maruntita, peste care se toarna un sfert de litru de apa clocotita. Vasui se acopera si se lasa 15 minute, amestecand din cand in cand. Dupa trecerea acestui timp, ceaiul se strecoara si se indulceste dupa gust. In diabet si in unele afectiuni ale stomacului manifestate prin diaree, ceaiul se bea neindulcit.
Unele plante ca: florile de tei, musetel, frunzele de izma, de roinita etc. se prepara numai prin infuzie, deoarece prin fierbere principiul lor activ ( uleiul volatil ) dispare.

DECOCTIA ( fiertura )

Este operatia prin care planta se amesteca cu cantitatea prescrisa de apa rece si se fierbe un timp anumit. Decoctul se strecoara fierbinte si se completeaza cu apa la volumul cerut.
se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se pun intr-un vas smaltuit peste care se toarna circa 300 g apa rece. Frunzele, florile si planta intreaga se fierb 10-15 minute, iar cojile si radacinile se fierb 30-40 minute. dupa fierbere decoctul se strecoara si se completeaza cu apa la 250 g .
In general, prin decoctie se prepara numai ceaiurile din plante al caror tesut este mai lemnos, asa cum sunt radacinile si cojile.

MACERATIA ( plamadeala la rece )

Este folosita la prepararea extractelor apoase, vinurilor, tincturilor si oteturilor medicinale, deoarece uneori principiile active se extrag printr-o sedere mai indelungata a plantelor in contact cu dizovalntul.
Unele plante, ca radacina de nalba, semintele de in, se prepara numai prin macerare cu apa rece, fara a se mai fierbe. In acest caz, radacina de nalba sau semintele de in se lasa in contact cu apa rece timp de o jumatate de ora, apoi se strecoara, iar lichidul se indulceste dupa gust.
Plantele maruntite, ce urmeaza a fi supuse macerarii cu apa, vor fi spalate in prealabil. Maceratiile se prepara numai la temperatura camerei (15-25 grade Celsius). In general, durata macerarii la care dizolvantul este apa nu trebuie sa depaseasca 6-8 ore de preparatie, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil dezvoltarii lor. In timpul extragerii, se agita din cand in cand. Dupa trecerea timpului indicat, maceratia se strecoara prin tifon sau vata, iar lichidul obtinut se completeaza la cantitatea prescrisa.

Maceratiile apoase se prepara pentru cel mult 24 ore si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa.

DIGESTIA (PLAMADEALA LA CALD)

Este tot o macerare a plantei cu un dizolvant oarecare. Spre deosebire de maceratie, digestia se face la cald, la o temperatura de 40-60 grade Celsius. In acest mod se prepara unele uleiuri medicinale, ca cele de sunatoare si musetel. Vasul in care se afla planta maruntita cu uleiul se aseaza pe baia de apa fierbere si se tine timp de 2-3 ore, amestecand din cand in cand. Uleiul se strecoara si se pastreaza in vase de capacitate mica la rece.

CATAPLASMA (OBLOJEALA)


Este un preparat de consistenta moale, care se obtine din planta macinata, amaestecata cu apa pana ce se formeaza o pasta. Aceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe partea bolnava. In acest mod se prepara cataplasma de mustar, care se pregateste cu apa la temperatura camerei si cataplasma de in, la care se foloseste apa fierbinte.

Prin unele din aceste metode, din plante se mai pot obtine o serie de preparate medicinale cum ar fi tincturile, siropurile, vinurile, oteturile etc.

TINCTURILE MEDICINALE

Se obtin, in general, prin tratarea plantelor maruntite cu alcool de diferite concentratii. Ele sunt solutii extractive alcoolice, mai concentrate decat ceaiurile. Se iau intern, cu picatura, in putina apa sau zahar.

SIROPURILE MEDICINALE

Sunt solutii extractive apoase, la care se adauga zahar (640 g zahar la 360 g lichid).

In general, siropurle din plante medicinale se prepara dizolvand zaharul intr-o solutie de contine substantele medicamentoase sau aromatice aflate in planta. Dizolvarea zaharului se face la rece sau la cald. Siropul se prepara in vase smaltuite. Apa care se evapora in timpul fierberii se competeaza cu apa fierbinte. Siropurile se strecoara firbinti prin tifon, direct in sticle uscate, de capacitate mica, complet umplute si bine astupate. Dopurile se fierb in prealabil si se fixeaza imediat ce sticlele au fost umplute, dupa care se parafineaza si se pastreaza la rece.

VINURILE MEDICINALE

Se prepara prin macerarea plantelor maruntite, folosindu-se 30-50 g planta pentru 1000 ml vin vechi si de buna calitate. Macerarea se face la temperatura camerei. Dupa 7-8 zile se strecoara si se stoarce. Se lasa in repaus 24 ore, apoi se filtreaza printr-o panza deasa sau hartie de filtru. Se adauga zahar dupa gust si se completeaza cu vin pana la un litru.

OTETURILE MEDICINALE


Se prepara prin macerarea plantelor maruntite in otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7-8 zile. Dupa trecerea acestui timp, intregul continut se strecoara prin panza si se stoarce, iar lichidul obtinut se completeaza cu otet pana la cantitatea initiala de la care s-a pornit. Pentru prepararea oteturilor medicinale se folosesc plante aromatice in proport
ie de 5-10 g la 100 g otet.

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Postări populare