ALIMENTE INTERZISE ŞI DIETE 3. ÎN BOLILE DE RINICHI

Rolul rinichilor
Roluri specifice rinichiului:
- mentine echilibrul apei in organism, dar si a concentratiei de minerale sodiu, potasiu, magneziu si fosfor din sange;
- dupa digestie, elimina substantele reziduale din sange dobandite in urma expunerii la diverse substante chimice sau medicamente;
- produce renina - enzima care contribuie la reglarea tensiunii arteriale;
- produce eritropoietina - hormon care stimuleaza producerea de celule rosii din sange;
- produce o forma activa de vitamina D (calcitriol) necesara pentru sanatatea oaselor.
Cauzele bolilor renale acute
Intreruperea brusca a activitatii renale pentru o anumita perioada de timp se numeste insuficienta renala acuta. Aceasta poate fi cauzata de:
- leziuni traumatice soldate cu pierderi de sange;
- scaderea brusca a fluxului de sange de la nivelul rinichilor;
- leziunile rinichilor cauzate de ingerarea anumitor medicamente sau substante toxice.
Afectiunile renale pot fi declasate si ca o consecinta a complicatiilor aparute in timpul sarcinii, cum ar fi preeclampsie si eclampsie.

Sportivii de performanta care nu consuma suficiente lichide in timpul evenimentelor sportive ar putea manifesta boli renale acute (chiar blocaje renale) declansate de leziunile tesutului muscular. Astfel, se eliberea o substanta chimica numita mioglobina care afecteaza rinichii.
Cauzele bolilor renale cronice
Leziunile renale si intreruperea functiei rinichilor pentru o perioada mai lunga de 3 luni se numeste boala renala cronica. Bolile cronice de rinichi sunt periculoase deoarece exista riscul sa nu se manifeste pana in momentul in care rinichiul este iremediabil afectat. Recuperearea medicala poate fi dificila si nu poate vindeca in totalitate leziunile renale.
• Diabetul zaharat si hepatitele sunt bolile cronice care perturba functia renala, solicitand dializa sau transplantul renal.

• Hipertensiunea arteriala netratata contribuie la pierderea progresiva a functiei renale deoarece tensiunea crescuta afecteaza si vasele sangvine ale rinichilor, accelerand deteriorarea acestora.

• Afectiunile sistemului imunitar, precum lupus eritematos, bolile virale cronice (HIV, hepatita B si hepatita C) sunt alte cauze care favorizeaza aparitia bolilor renale cronice.

• Din cauza infectiilor severe, precum pielonefrita, rinichii prezinta cicatrici dupa procesul de vindecare. Repetarea acestor episoade conduce la deteriorarea severa a functiei renale.

• Inflamatia glomerulilor are drept rezultat glomerulonefrita. Acest fenomen se poate intampla brusc dupa o infectie cu anumite tulpini de bacterii (streptococi). Inflamatia cronicizata provoaca prejudicii rinichilor pana la pierderea functiei acestora.

• Boala de rinichi polichistic este cea mai frecventa boala renala ereditara, care se manifesta prin aparitia de chisturi la nivelul rinichiului.

• Malformatiile congenitale sunt deseori cauzele ocluziei de tract urinar sau a altor malformatii care afecteaza rinichii. Unele defecte congenitale pot fi supuse interventiei chirurgicale in scopul tratarii lor, inca din perioada intrauerina.

• Drogurile, substantele toxice si expunerea pe termen lung la unele medicamente si produse chimice pot provoca boli renale.

• Excesul de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, aspirina, etc.) poate fi daunator pentru rinichi, mai ales in cazul persoanelor sensibile.
Boli renale
- insuficienta renala acuta sau cronica
- sindromul nefrotic
- nefropatia analgezica
- boala renala ateroembolica
- nefrita cronica
- sindrom congenital nefrotic
- sindromul Goodpasture
- nefrita interstitiala
- cancer renal
- pietre la rinichi (litiaza renala)
- glomerulonefrita membrano-proliferativ de tip I
- glomerulonefrita membrano-proliferativ de tip II
- nefropatia membranoasa
- glomerulonefrita
- nefroblastom
- nefrocalcinoza
- diabet insipid nefrogen
- nefropatie - IgA (boala Berger)
- boala rinichiului polichistic
- glomerulonefrita streptococica
- nefropatie de reflux
- stenoza arterei renale
- necroza renala papilara
- pionefroza
- acidoza tubulara renala de tip I
- acidoza tubulara renala de tip II
- tromboza venoasa renala
- ptoza renala
Regimul alimentar
Un regim alimentar adecvat este recomandat in mod special in cazul persoanele diagnosticate cu afectiuni ale rinichilor intrucat acestea au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
Legume
1. Ardeiul gras rosu - 1/2 cana de ardei rosu contine un mg de sodiu, 88 mg de poatasiu, 10 mg de fosfor. Ardeiul rosu are un continut scazut in potasiu si este o sursa excelenta de vitamina C si A, B6, acid folic si fibre. Ardeiul gras rosu contine licopen - un antioxidant care protejeaza impotriva anumitor tipuri de cancer.

Acesta poate fi inclus in dieta, crud, sub forma de gustare, aperitiv sau amestecat in salata de ton sau pui, servit cu biscuiti sau paine. Ardeiul gras mai poate face parte din compozitia sandwichurilor, poate fi adaug intr-o omleta, alaturi de salata verde la orice fel de friptura, sau copt, ca fel principal de mancare.

2. Varza - 1/2 cana de varza contine 6 mg de sodiu, 60 mg de potasiu si 9 mg de fosfor. Varza face parte din familia crucifere si este bogata in fitochimicale, compusi chimici care se regasesc in compozitia fructelor sau legumelor care impiedica actiunea negativa a radicalilor liberi.

Fitochimicalele mai sunt cunoscute pentru protectia pe care o ofera organismului contra cancerului si pentru faptul ca sustin sanatatea sistemului cardiovascular. Sulforafanul este un elemnent nutritiv regasit in legumele crucifere, care poate preveni sau chiar stopa cresterea celulelor canceroase specifice cancerulu pulmonar, de colon, san, vezica urinara, prostata si ovarian.

Cu un nivel crescut de vitamina K, vitamina c si fibre, vaza este o sursa importanta de vitamina B6 si acid folic. Un alt avantaj pentru care varza poate fi adaugata in dieta pentru sanatatea rinichilor este continutul scazut de potasiu.

3. Conopida - 1 cana de conopida fiarta contine 9 mg de sodiu, 88 de potasiu si 20 mg de fosfor. O alta leguma care face parte din familia crucifere, conopida are un continut ridicat de vitamina c si este o sursa esentiala de vitamina C, acid folic si fibre.

Are un continut generos de indoli, glucosinolate si tiocianati - compusi care ajuta ficatul sa neutralizeze substantele toxice ce ar putea deteriora membranele celulare si ADN-ul.

4. Usturoi - 1 catel de usturoi contine 1 mg de sodiu, 12 mg potasiu si 4 mg fosfor. Usturoiul ajuta la prevenirea placilor de bacterii care se formeaza pe dinti, scade colesterolul si reduce inflamatiile. Poate fi consumat proaspat, conservat sau sub forma de praf si se poate adauga atat la carne, legume cat si paste. Usturoiul ofera un gust delicios iar praful de usturoi poate fi un substitut delicios pentru sare, pentru persoanele care urmeaza dializa.

5. Ceapa - 1/2 ceasca de ceapa contine 3 mg sodiu, 116 mg potasiu, 3 mg de fosfor. Ceapa este un membru al famliei Allium si are o aroma care sta la baza multor feluri de preparate culinare, gratie compusilor de sulf, cei care ii ofera mirosul intepator.

Ceapa este bogata in flavonoide (mai ales quercetina - un antioxidant puternic care contribuie la diminuarea riscului aparitiei bolilor de inima si protejeaza impotriva multor tipuri de cancer). Ceapa are un continut redus de potasiu si este o sursa adecvata de crom, un mineral care ajuta la metabolizarea glucidelor, grasimilor si proteinelor. Pot fi utilizate diferite soiuri, de la ceapa alba la cea rosie.
Fructe
1. Merele - 1 mar mediu cu coaja contine 0 mg de sodiu, 158 mg de potasiu, 10 mg de fosfor. Merele sunt cunoscute pentru rolul lor de a reduce colesterolul, de a preveni constipatia, de a proteja impotriva bolilor cardiovasculare si de a diminua riscul aparitiei cancerului. Marul este bogat in fibre si compusi cu rol antiinflamator.

2. Merisorul - 1/2 cana de suc de merisor contine 3 mg sodiu, 22 mg potasiu, 2 mg de fosfor; 1/4 ceasca de sos de merisor contine 35 mg sodiu, 17 mg potasiu, 6 mg fosfor; 1/2 cana merisor uscat contine 2 mg sodiu, 24 mg potasiu si 5 mg de fosfor.

Aceste fructe de padure cu gust acrisor sunt cunoscute a proteja impotriva infectiior vezicii urinare prin impiedicarea aderarii bacteriilor la peretele vezicii urinare. In mod similar, merisorul preintampina dezvoltarea ulcerului gastric si protejeaza mucoasa tractului gastrointestinal fapt ce sustine sanatatea sistemului gastrointestinal. S-a demonstrat ca merisorul previne aparitia cancerului si a bolilor de inima.

3. Afine - 1/2 cana de afine proaspete contine 4 mg sodiu, 65 mg potasiu, 7 mg de fosfor. Afinele sunt bogate in fitonutrienti antioxidanti numiti antocianide, care le confera culoarea albastra si care contin multipli compusi naturali care reduc inflamatia.

Afinele sunt o sursa buna de vitamina C, mangan (care mentine oasele sanatoase) si fibre. Aceste fructe ajuta la protejarea creierului de unele dintre efectele imbatranirii. S-a dovedit ca antioxidantii din afine si alte fructe de padure previn distrugerea lenta o oaselor ca urmare a nivelurilor scazute de estrogen.

Afinele pot fi consumate proaspete sau uscate si pot fi pastrate congelate, cateva luni. Sunt delicioase amestecate cu cereale, frisca, briose si alte tipuri de deserturi.

4. Zmeura - 1/2 ceasca de zmeura contine 0 mg sodiu, 93 mg potasiu, 7 mg fosfor. Zmeura contine un fitonutrient numit acid elagic care ajuta la neutralizarea radicalilor liberi din organism, pentru a preveni deteriorarea celulelor.

Acestea contin si flavonoide numite anticiani, antioxidanti care le ofera culoarea rosie si sunt o sursa excelenta de vitamina C, fibre si acid folic. Zmeura inhiba cresterea celulelor canceroase si formarea de tumori. Zmeura poate fi consumata alaturi de cereale, piureuri, deserturi sau sub forma de sosuri si suc, dar si proaspata.

5. Capsuni - 1/2 ceasca de capsuni proaspete contin 1 mg de sodiu, 120 mg de potasiu, 13 mg fosfor. Capsunile sunt bogate in doua tipuri de fenoli: antociani si ellagitannins. Antocianii sunt cei gratie carora capsunile au culoare rosie, antioxidanti puternici car eajuta la protejarea structurilor celulare ale organismului si previn daunele oxidative.

Capsunile sunt o sursa excelenta de vitamina C si mangan si contin multe fibre. Acesta sunt cunoscute pentru rolul lor in protectia inimii, lupta anti cancer si pentru continutul lor de componente antiinflamatorii. Capsunile pot fi combinate cu cereale, piureuri, frisca sau chiar proaspete.

6. Ciresele - 1/2 cana de cirese dulci contine 0 mg de sodiu, 160 mg potasiu, 15 mg fosfor. Ciresele s-au dovedit a reduce inflamatia atunci cand sunt consumate zilnic. Acestea au un nivel ridicat de antioxidanti si fitochimicale care protejeaza inima. Ciresele pot face parte proaspete din dieta unei persoane, in compozitia placintelor sau sub forma de suc.

7. Strugurii rosii - 1/2 jumatate de cana de suc de struguri rosii contin 1 mg de sodiu, 88 mg potasiu, 4 mg de fosfor. Strugurii rosii sunt bogati in flavonoide, cele care le ofera culoarea rosiatica. Flavonoidele ajuta la protejarea organismului impotriva bolilor cardiovasculare prin prevenirea oxidarii si diminuarii sanselor formarii de cheaguri de sange.

Resveratrolul un flavonoid descoperit in boabele destruguri, poate stimula productia de oxid nitric, care ajuta la relaxarea celulelor musculare in vasele de sange, crescand astfel fluxul de sange. Aceste flavonoide, ofera protectie impotriva cancerului si previn inflamatia.

Fitochimicalele din struguri, vin si sucul de struguri au fost intens studiate mai ales in dupa ce specialistii au confirmat ca daca strugurii sunt inclusi in dieta scad sansele aparitiei bolilor de inima, chiar daca se consuma o cantitate mai mare de grasimi saturate. Este indicat sa se consume mai ales struguri de culoare rosie sau violet, intrucat acestia au un continut mai mare de antociani.
Alte alimente
1. Albusul de ou - 2 albusuri de ou contin 7 grame de proteine, 110 mg sodiu, 108 mg potasiu, 10 mg de fosfor. Albusurile de oua sunt proteine pure si furnizeaza organismului proteina de cea mai buna calitate prin aminoacizii esentiali din structura lor.

Pentru dieta pentru sanatatea rinichilor, albusurile de ou furnizeaza proteine cu fosfor si mai putin proteine de alt gen, fata de cele intalnite in galbenusul de ou sau carne. Din albusul de ou se pot prepara omlete, gustari sau pot fi adaugate la salate.

2. Peste - 100 grame de somon contin 50 mg sodiu, 368 mg potasiu, 274 fosfor. Pestele furnizeza proteine de inalta calitate si este bogat in substante antiiflamatorii, numite acizi grasi omega-3. Grasimile sanatoase din somon sunt utile pentru lupta impotriva bolilor, cum ar fi cele cardiovasculare si cancerul.

Acizii grasi omega-3 ajuta la acumularea de grasimi bune in organism si diminuarea colesterolului rau. Specialistii recomanda ca pestele sa faca parte de doua-trei ori pe saptamana din dieta oricarei persoane. Pestii care au cel mai inalt continut de omega-3 sunt tonul alb, heringul, macroul, pastravul si somonul.

3. Ulei de masline - 1 lingura de ulei de masline contine mai putin de 1 mg de sodiu, mai putin de 1 mg de potasiu si 0 mg de fosfor. Uleiul de masline este o sursa importanta de acid oleic, un acid gras antiinflamator. Grasimile monosaturate din uleiul de masline protejeaza impotriva oxidarii.

Uleiul de masline contine polifenoli si compusi antioxidanti care previn inflamatia si oxidarea. Studiile arata ca cei care utilizeaza cantitati mari de ulei de masline in loc de alte tipuri de uleiuri au un risc scazut de a dezvolta boli cardiovasculare si cancere. Recomandat ar fi uleiul de masline virgin sau extravirgin intrucat acestea cuprind cantitati mai mari de antioxidanti.

Inainte de a consuma aceste alimente, orice persoana diagnosticata cu o boala renala trebuie sa consulte medicul dietetician. Aceste alimente sunt sanatoase pentru toti membrii familiei sau alti oameni care nu sufera de afectiuni ale rinichilor.
Regim dacă aveţi pietre la rinichi
Pietrele la rinichi constituie o problema cat se poate de neplacuta. Am trecut prin asta si stiu foarte bine despre ce vorbesc. Eram studenta pe atunci si in momentul unei crize dureroase am fost dusa cu ambulanta la spital. Nu stiam ce am sau ce ar putea fi, dar medicul m-a ghicit din prima si, desi aveam niste dureri oribile, m-a certat spunandu-mi: „Studenta, nu? Sigur ca da... nu va alimentati, nu mancati ciorbe, supe, va dezhidratati si apoi veniti la mine cu pietre la rinichi!”

Avea dreptate. M-am speriat si, stiind ca odata ce faci o piatra, ai toate sansele sa mai faci si altele, mi-am propus sa fac totul numai sa nu mai fiu certata de un medic. Cauzele, terapia si profilaxia litiazei renale se bazeza in primul rand pe alimentatie.

Primul pas pentru a evita formarea calculilor renali consta in cresterea consumului de lichide, reprezentate prin apa in primul rand, dar si prin ciorbe, supe, ceaiuri si chiar sucuri (sucul natural de lamaie este excelent pentru prevenirea formarii calculilor, pe cand cel de portocale sau bauturile carbogazoase creeaza conditii propice formarii pietrelor).

in caz de litiaza renala, medicul recomanda o dieta bazata pe consumul controlat de calciu, care nu trebuie sa depaseasca un aport zilnic de 800mg la barbati si in jur de 1000mg la femei (1200mg dupa menopauza). Medicul specialist are rolul de a indica exact care alimente sunt preferate si in ce cantitati si ce trebuie evitat cu orice pret. De asemenea, el stabileste daca pacientul are nevoie de suplimente de vitamine sau de tratament medicamentos.

De asemenea, pentru a preveni si a combate formarea de calculi renali trebuie rationalizat consumul de sare si de zahar. in schimb, fibrele sunt recomandate, avand in vedere contributia lor la reducerea nivelului de calciu din urina.

O persoana care s-a confruntat cu problema in discutie va trebui sa evite consumul de carne in exces, pentru ca se pare ca proteinele de natura animala cresc cantitatea de acid uric si oxalati din urina, ceea ce duce la aparitia pietrelor.

De asemenea, in caz de litiaza renala, sunt interzise alimente precum: soia, ceaiul negru, cacao, ciocolata, piperul, nucile, patrunjelul, spanacul, smochinele.

Cam multe interdictii, nu-i asa? Ca sa nu mai punem la socoteala durerile si toate celelalte aspecte neplacute ale acestei boli. Si de aceasta data este mai usor sa prevenim decat sa combatem, asa ca bea cat mai multa apa si nu fa excese de alimente din lista celor mentionate de-a lungul acestui articol.

ALIMENTE INTERZISE ŞI DIETE: 1. ÎN BOLI DE FICAT

Iubiţi prieteni!
În prezent, în România sunt mulţi oameni bolnavi! M-am gândit să vin în sprijinul lor prezentând câteva diete specifice diferitelor boli. Sigur că dieta nu este suficientă pentru înlăturarea suferinţelor şi că bolnavul trebuie să se prezinte la medical specialist care este singurul în măsură să prescrie tratamentul. Revenind la diete, acestea ajută bolnavului, dar nu-l pot face bine singure, fără un tratament medicamentos specific bolii. Se poate vorbi mult şi în general despre diete. Vom începe prin prezentarea unei diete valabilă pentru toţi bolnavii, indifferent de boală!
Dieta alimentară în caz de boală

Tratamentele care nu i-au în consideraţie alimentaţia corectă nu aduc în general un succes pentru timp îndelungat, căci boala este agitată în corp de îndată ce bolnavul consumă ceva greşit, fie că este aliment, fie că este băutură sau leac. La fiecare om trebuie să-i fie limpede ca sângele şi lichidele din corp nu se pot curăţi atâta vreme cât ele sunt stricâte, otrǎvite şi agitate prin medicamente, alimentaţie greşită sau prin furie, mânie, răutate. In caz de boala trebuie evitate toate alimentele şi băuturile care ne-au fost descrise de Dumnezeu prin călugăriţa Hildegard ca fiind dăunatoare precum şi starile sufletesti care au dus la aceasta boala sau au facilitat-o.

Chiar dacă efectul negativ al alimentelor şi băuturilor dăunătoare nu este cunoscut de mai nimeni, cu atât mai puţin de doctori, care in general nu i-au în seama mai deloc alimentaţia şi chiar dacă pare ciudat faptul că majoritatea oamenilor se hrănesc cam tocmai pe dos de cum ar trebui dacă s-ar cunoaşte adevarul, este bine să se respecte cât mai strict regulile următoare de alimentare, căci altfel vindecarea va dura mai mult sau chiar nu va mai avea loc. Aceste reguli se pot dovedi adevărate la orice boală şi la orice bolnav.
Alimente care ar trebui evitate complet în caz de boală

- cafea cu sau fără cofeină, pepsi, coca-cola, red-bull. Cofeina anulează efectul plantelor şi forţele de vindecare din corp. Atâta vreme cât se bea cafea, fie şi numai jumatete de ceasca, vindecarea numai cu greu poate avea loc. Din toate lucrurile enumerate mai jos nimic nu este mai rau decât cafeaua atunci când un om doreşte să fie vindecat . Cafeaua boabe şi cofeina trebuie evitată complet şi în primul rând.
- ceai negru (conţine şi el cofeina), guarana (extract sudamerican)
- bere (de fapt nesănătoasă din cauza la hamei şi la orz!)
- tot ce conţine sânge trebuie evitat. Carnea trebuie gătită întotdeauna foarte bine. Caltabosul de porc şi salamurile sunt deci dăunătoare căci conţin mult şânge.
- fanta, limonade de la magazin (au multe conservante şi acizi) (Să se bea sirop natural diluat cu apă, ceai, apă fiartă, vin cu apă)
- ceapa crudă, prazul, cartofii şi roşiile (mai ales crude), ardei, vinetele, ridichiile, castraveţi, conopida, fasolea boabe, varza (şi cea murata), ciuperci, ţelina cruda (fiartă numai rar). Salate verzi de asemenea nu sunt favorabile vindecării şi se pot mânca numai condimentate adecvat.
- căpşuni, fragi, prune, pere crude (fierte da), piersici şi încrucişările din piersică şi prună. Să se evite şi fructele necoapte crude (în general cele exotice importate), smochinele.
- carnea de porc, (carnea de porc să fie înlocuită cu cea de peşte, pasăre, miel, capră, viţel)
- carnea de raţă şi de gâscă
- vin pur nediluat cu apă (vinul să fie întotdeauna amestecat cu apă
- sare iodată şi rafinată (a se cumpara sare de salină nerafinată aşa cum vine din salină. Iodul este pus de oameni în sare şi este o otravă pentru creier şi distruge glanda tiroida ! Iodul nu ajută aşa cum cred în mod greşit doctorii ci distruge glanda toroida!
- ulei rafinat, margarina (a se înlocui cu ulei de floarea soarelui nerafinat şi cu unt. Uleiul de rapiţă şi de soia să fie evitat)
- surogate de zahăr (substante chimicie foarte dăunatoare, mai ales aspartamul, acesulfam, fructoza, să se foloseasca pentru îndulcire numai zahăr sau miere)
- orice tip de caşcaval precum şi brânza tip franţuzească cu miros puternic – camembert (sunt dăunatoare şi pline de bacterii şi de toxinele lor), brânza topită
- laptele omogenizat (de la carton sau sticlă. Laptele omogenizat nu mai este sănătos, fiind distrus prin aceast proces. Ar trebui consumat numai lapte pasteurizat, dar nu omogenizat)
- soia şi produsele din soia, uleiul de soia şi de rapită (sunt plante dăunătoare omului şi în cea mai mare parte manipulate genetic)
- orice fel de muraturi şi acrituri, mai ales varza murată, conserve de peşte, conserve în general
- iarurturile moderne (Actimel etc.) cu bacterii modificate genetic.
- muştarul, ghimbir, praf de ardei şi de ardei iute (chilli)
- prăjelile şi grătarele conţin o substanţă care provoacă reumatism şi ar trebui evitate cât mai mult – mai ales la boli reumatice.
- apă acidulată, sifonul şi băuturile acidulate (CO2 este o otravă pt. organism şi arde limba. Acest lucru se întâmpla şi când nu sunt bule de gaz, de ex. când se bea sifon într-o cameră presurizată. Deci nu bulele ard limba, ci gazul)
- carnea de oaie să se evite iarna
- laptele de vacă să se evite vara (lapte în general cât mai puţin sau deloc, mai ales cel gras sau omogenizat)
- carnea de vită să se evite de cei bolnavi cu circulaţia şi cu stomacul. (Carnea de vită să se lase 12 ore în apă înainte de gătire)
- carnea de capră să se evite din august până în ianuarie (iedul se poate mânca până în octombrie)
Alimente care nu sunt favorabile unui vindecari

- pâinea albă şi produse din făină albă (a se înlocui cu pâine şi făină integralǎ)
- orez decojit (al (a se înlocui cu grâu spelta sau orez integral)
- dulciuri şi mult zahăr rafinat (tos)
- linte, mazăre, fasolea boabe uscată
- salate verzi, mâncaruri reci, băuturi reci, mâncăruri fierbinti
- alimente prefabricate industrial, congelate, conservate, pasteurizate
- fructele necoapte pe deplin şi deci cele exotice (banane, ananas, avocado, etc.)
Alimente care dau putere la corp şi întăresc trupul şi sufletul

- grâu spelta, ca pâine sau fiert (boabe întregi, griş, făină sau tărîţe fierte)
- orez integral, porumb (porumbul este manipulat genetic în ultimul timp, ar trebui evitat)
- pâine de grâu integral (nu fiartă însă)
- dovleac, bulbi de fenicul, fasole verde, năut, compot de mere şi pere, castane comestibile, sfecla roşie
- hreanul (este bun numai primavara până când el să întăreste, după aia devine dăunator)
- brânza dulce proaspătă, caş. Poat fi de vacă, de oaie sau de capră
- laptele de capră şi de vacă (neomogenizat aşa cum e la cutie sau pungă)
- carnea de pui (nu însa când omul este bolnav rău sau cu stomacul), carnea de struţ (mai ales pentru cei graşi), peşte (preferabil de apă dulce şi răpitor- stiucă, biban), carnea de miel şi oaie (dar nu iarna), carnea de vită (nu la cei care au circulaţia slabă) şi capră (capra se poate mânca din ianuarie până în luna august iar iezii până în octombrie) .
- scortişoară şi nucşoară zilnic sau biscuiţi energetici (la care se adaugă şi cuişoare). Aceşti biscuiţi întăresc nervii, dau putere la corp, dau putere de concentrare, reglează hormonii
- vin curat de casă amestecat cu apă luat cu măsură împreună cu condimente sau leacuri ca întărire a inimii şi a sufletului
- condimente tip Hildegard puse în mâncare: betram, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de câmp
- apă însorită la soare într-o sticla albastră sau cel mai bine violetă (o sticla transparentă se poate vopsi cu pensula)
- ceaiuri de plante, în special cele de seminţe de fenicul, de urzică, de galbenele şi de salvie.
- sucuri şi gemuri de gutuie (mai ales pentru reumatism)
- supă de urzici proaspete (culese tinere când ies din pământ primăvara ) şi ceai de urzici pentru a curăţi sângele.
- măceşe, coarne, mure
- struguri (dar nu must, căci acesta fierbe in stomac), stafide, migdale. Seminţele de strugure conţin o enzimă vindecătoare, pot fi sucate la soare şi pisate praf.
- ceapa fiartă sau prăjită mâncată cu măsură (daca nu sunt boli de stomac), usturoi cu măsură (mai ales crud)
- portocale, lămîi proaspete.

Iaurtul natural se poate mânca, dar nu la boli grave şi nici prea des, iaurturile de tipul “probiotice” (Actimel) cu bacterii speciale sunt f. dăunatoare, căci aceste bacterii sunt modificate genetic şi dăunează foarte mult intestinului!

Reguli sănătoase la masă

1. Fiecare masă să se înceapă cu o mâncare caldă (dar nu fierbinte!) şi nu cu una rece sau cu cruditaţi.
2. nu se bea apă şi lichide reci înainte de a mânca mâncare caldă.
3. să se bea moderat în timpul mesei. Cine nu bea în timpul mesei îşi îngroaşă sângele.
4. Să nu se mănânce prea multe lucruri deodată. Cu cât mai simplu cu atât mai bine. Un post la care se mănâncă zilnic aceeşi mâncare fără variaţie mare ar fi cel mai bun lucru în caz de boală .
5. Cu cât mai puţine alimente la o singura masă cu atât este mai uşor pentru corp să le asimileze. Cu cât mai multe feluri de mâncare la o masă, cu atât mai dăunatoare este această mâncare, chiar şi atunci când toate alimentale sunt sănătoase. Acest obicei de a mânca variat fiind o sursă de boală.
6. Să nu se mănânce prea mult (sursă de boală)
7. Să nu se culce imediat după masă ci la cel puţin 1 oră după masă
8. Să nu se bea băutură rece de la frigider, ci la temperatura ambientă iar vara mai degrabă apă calduţă şi ceaiuri.
9. Să nu se mănânce în odăi închise, ci la aer curat sau în odaie aerisita bine înainte de masă. Cel mai bine este să se faca o plimbare înainte de fiecare masă. Stomacul şi plămânii trebuie să fie oxigenati bine înainte de masă pentru a garanta o digestie şi o “fierbere” bună a mâncarii în stomac. Cei bolnavi mai ales să mănânce de abia după ce au facut mişcare la are liber pentru a da căldură stomacului că să aibă putere de a digera mâncarea.
10. Să se mestece bine mâncarea.
11. Vara să se mănânce mai puţin decât iarna şi să nu se mănânce nici mâncare fierbinte şi nici rece.
12. Să nu se mănânce în frig sau la căldură mare.
13. O rugăciune simplă şi din inima către Dumnezeu de a binecuvânta mâncarea înainte de masă, aşa cum faceau bunicii nostrii, ar aduce cele mai multe avantaje, în caz că omul crede în Dumnezeu. Pentru cel care nu crede încă, el se poate convinge de existenţa lui Dumnezeu prin existenţa şi eficacitatea acestor remedii.

Pentru o vindecare cât mai rapidă şi mai deplină în cazul bolilor grave sau cronice ar trebui respectate şi considerate următoarele :

1. Respectarea cât mai strictă a dietei de alimentaţie. Să se folosească cât mai multe alimente care vindecă şi să se evite cel puţin cele care dăunează.
2. Să se bea la început tratamentului zilnic ceai de urzici şi de galbenele pentru a curăţa sângele şi ficatul.
3. Cine are boli de stomac trebuie să şi le vindece mai întâi cu ajutorul remediilor pentru stomac.
4. Să se bea zilnic ceai de salvie (elimină reumatismul din corp, ajută la digestie, limpezeşte ochii)
5. Să se consume 5-10 migdale dulci pe zi (crude sau gătite) – ajută la ficat şi la creier
6. Să se consume cât mai des produse de gutuie (remediu universal la reumatism), de coarne (bune pentru boli de stomac). Se recomandă de asemeneaa merele gătite (ca întărire) şi pere fierte (pentru a curăţa intestinele şi stomacul).
7. Să se bea numai apă însorită la soare în timpul prânzului, pusă 1-2 ore într-o sticla albastră sau violetă deschis. In caz că apa nu este de calitate (clor etc.) ea să fie fiartă mai înainte. Aceasta apă însorită dă putere la suflet, căci particulele de lumină (fotonii) care se adună în apă întăresc sufletul care este făcut tot din lumină. Când apa nu este bună sau vine dintr-un izvor cu apă dură, apa ar trebui mai bine fiartă. Apa minerală acidulată sau orice sifon este deci nesănătoasă. Arsul pe limbă care se simte cănd se bea apă acidulată provine de la efectul dăunător al dioxidului de carbon si nu de la bulele de gaz, aşa cum se crede. Dacă se bea o astfel de apă într-o cameră presurizată unde bulele nu apar, efectul se simte însă în gură.
8. Cafeaua şi cola şi pepsi şi orice băutură care conţine cofeină ca şi carnea de porc, de raţă şi de gâsca, caşcavalul, precum şi legumele şi fructele dăunătoare enumarate mai sus (piersici, prune, căpşuni, praz, ceapă crudă, varză, ardei, roşii, cartofi, vinete, etc.) trebuie evitate complet.
9. La mâncare să se pună condimentele vindecatoare : betram, busuioc, busuiocul cerbului, isop, cimbrişor de camp, galangal, etc
10. La reumatism şi atroză să se facă des baie, inhalaţie sau sauna recomandată de Hildegard (cu frunze de dude, de castane, etc.)
11. Praful de seminţe de ţelină este la Hildegard cel mai eficient remediu contra la reumatism şi gută.
12. La epuizare şi slabiciune mare sau după operaţii să se facă baie cu apă de orz şi să se folosească acele remedii pentru cazuri de epuizare şi slăbiciune mare.
13. Toate bolile se trag din cauze sufletesti şi nevirtuti (ură, mânie, nerăbdare, lipsa de credinţa în Dumnezeu, mândrie, bârfa, răutate, zgârcenie, lipsă de iubire faţa de semeni etc.). Cauza lor trebuie recunoscută şi trebuie încercată o schimbare în acest plan. Căci orice boala are şi un scop şi nu numai o cauză. Scopul este întotdeauna schimbarea omului în bine.
14. Bolile îşi au centrul în inimă sau în intestine. Curăţirea intestinelor cu amestec de pere cu miere şi cu brie (Bärwurzmischung) este recomandată la orice boala. Elixirul de limba cerbului curăţă plămânii şi ficatul foarte bine. Ca remedii universale se mai pot enumera: elixirul de linte de apă (Wasserlinsenelixir), praful “Sivesan” sau amestec de fenicul. Pentru inimă s-au dovedit folositoare în special vinul de pelin alb (Wermuttrank), praful de galangal şi de fân grecesc multe alte leacuri.
15. Dumnezeu este Cel care vindeca şi El este şi CEL care ştie la ce ne ajută boala de care suntem singuri vinovaţi în general. Vindecare fără ajutorul direct a lui Dumnezeu nu poate exista, acest lucru să se considere la orice boala. O rugăciune din inima către Dumnezeu şi încercarea de schimbare în bine a caracterului poate aduce mai mult decât 1000 de leacuri, fie şi ele de la Dumnezeu, căci scopul nostru pe acest pământ este întoarcerea către Dumnezeu şi nu un trai fericit fără boli. Aşa cum boala gravă aduce omului umilinţa şi deseori şi credinţa, tot aşa rugaciunea din inimă poate aduce vindecarea şi încrederea în Dumnezeu.

Astăzi vom veni în ajutorul celor cu boli de ficat, printre care mă număr şi eu.
O listă cu alimentele interzise la bolnavii cu afecţiuni ale ficatului este prezentată mai jos.
Carne: de porc grasă, de oaie, de miel (contraindicaţie relativă), gâscă, raţă, vânat, afumături, conserve, slănină, creier, rinichi, peşte gras.
Grăsimi: toate, cu excepţia untului şi uleiului rafinat, în cantitate de maximum 40-50 g pe zi.
Ouă: de raţă, ochiuri prăjite, omlete prăjite, ouă răscoapte, maioneză.
Brânzeturi: caşcaval, brânzeturi fermentate.
Legume: fasole şi mazăre uscate, castraveţi, varză sub altă formă decât crudă, vinete, ceapă, usturoi, ridichi, hrean, ardei.
Fructe: nuci, alune, arahide, migdale.
Dulciuri: ciocolată, creme de unt, aluat cald sau dospit, cu mult unt, cozonac, pateuri din foitaj, baclava, torturi cu cremă, toate prăjiturile cu grasime, îngheţata de alune, de ciocolată.
Condimente: piper, boaia de ardei, muştar, hrean, ardei iute.
Băuturi: toate băuturile alcoolice (ţuică, vin, bere, lichior), cafea naturală, cacao, sucuri fermentate.
Sunt interzise sosurile cu maioneză, cu rântaş, condimente sau cu adaos de zeamă de oase.
Iată şi o dietă, după Hildegard, pentru blile de ficat:
Dieta la boli de ficat

Având în vedere ca ficatul este organul care curăţă permanent sângele de otrăvuri, atunci când omul suferă de boli de ficat trebuie aplicată o dieta alimentară strictă. În acest caz de cele mai multe ori pacientul observă singur ce îi face rău şi şi va remarca cu uşurintă ca toate alimentele declarate ca dăunatoare aici îi vor face rău.

Cu ajutorul unui bolnav de ficat se poate dovedi simplu care aliment este cu adevarat bun sau rău ca hrană pentru om.

O matuşă în vârsta de 60 de ani care suferea de hepatită cronică tip C de mai mulţi ani mi-a dovedit înca o dată adevărul descris de Hildegard, toate alimentele descrise de ea ca dăunatoare neputând fi mâncate de ea: ridichii, carnea de porc, salamuri, cereale nefierte, cartofii, roşiile, ardeii, varza, prazul, ceapa cruda, crudităţi în general, caşcavalul,brânza topită, ciupercile, mazarea şi altele.

Numai de cartofi ea nu şi-a dat seama singură ca nu îi fac bine, deşi îi făceau întotdeauna rău după ce îi mânca. De abia după ce a citit de cartofi ea şi-a dat seama ca de fiecare dată când îi consuma ei îi fâceau rău, fapt pe care ea îl atribuia tot timpul la altceva.

După numai 4-5 săptămâni după ce a lăsat toate alimentele dâunătoare şi s-a hrănit consecvent numai cu alimente folositoare şi a a luat ca remediu migdale dulci, ceai şi comprese cu gălbenele (pentru ficat) ei i-au dispărut din sânge toţi viruşii iar valorile ficatului au devenit după cum a spus foarte mirat doctorul “nu numai bune, dar complet normale!”.

Mătuşa a continuat dieta şi a procurat şi betram şi isop care le-a folosit ca condimente în mâncare iar după 2 săptămâni la control nu se mai vedea nimic în sânge, care ar dovedi o boala la ficat.
Iar asta deşi ea a făcut un tratament costisitor de un an cu interferon – o substanţa nu numai complet nefolositoare ci şi foarte nocivă care cu siguranţa că i-a distrus multe în corp!

Din cauza acestui tratament cu interferon – de fapt o otravire costisitoare – ea devenise foarte slăbită, depresivă şi de câtva timp ea mai suferea şi cu inima şi de tensiune. Încurajată de succesul în tratarea hepatitei pe cont propriu matuş a a facut ulterior un tratament cu vin de pătrunjel, a procurat pastile de galangal cu fenicul, fân grecesc, regulator de tensiune pe bază de plante de la PLAFAR şi de atunci a renunţat complet la TOATE medicamentele care le lua pentru inima şi tensiune, medicamente care dupa cum scriu doctorii însăşi nu aduc nici un folos ( beta-blocheri). De atunci încoace ea poate din nou sa urce treptele pâna la etajul 4 unde locuieşte şi a primit aşa de multă putere încât nu se mai simte şi consideră bolnavă.

Viruşii hepatitei nu sunt cauza ci urmarea bolii, aşa cum nici apa din pivniţa nu este cauza inundaţiei ci spargerea ţevii este cauza ei.
Cine scoate apa din pivniţa şi o combate fară să repare ţeava este la fel de deştept ca un doctor care combate cu otrăvuri viruşii din sânge în loc să elimine cauza lor. În plus viruşii hepatitei nu au fost depistaţi şi izolaţi de nimeni pâna acum existând numai în imaginaţia savanţilor.

Din păcate doctorii confundă mult cauzele bolilor cu simptomele lor şi nici nu vor să (re)cunoască adevărul căci atunci ar trebui să-şi recunoască neputinţa şi neştiinţa precum şi faptul că zeci de ani ei au dăunat sistematic populaţiei.

Hepatita – contrar preconcepţiilor omului sădite prin teorii false inventate de industria farmaceutica şi crezute şi de medici - nu este de fapt deloc contagiosă, nici mâcar prin sânge. La fel este şi în cazul SIDEI, care este numai o panică făcută intenţionat, fiindca un virus HIV încă nu a fost depistat, iar fraudele în stil mare cu testele HIV şi oamenii diagnosticati de aceseta în mod eronar care au fost descoperite arată clar, ca totul este o invenţie cu care se fac mulţi mulţi bani. Boala numită SIDA nu este cauzată de un virus, ci de otrăvurile din medicamentele antisida ca AZT, Nevopirine şi altele care omoară orice om sănătos iar testele HIV fac oamenii sa ia aceste otrăvuri în speranţa ca se vor vindeca.
Într-un organism slăbit de alimentaţia greşită, de “otrăvuri de bucătarie” – adică de alimente dăunătoare - de otrăvuri şi medicamente chimice toxice sau de stare psihică nesănatoasă care crează sânge rău (prin fiere) se nasc viruşi şi patogeni în sânge tot aşa cum ei se nasc şi în apa stătută.

Astfel de boli nu se pot transmite unui om vital, aşa cum nici o găleată de apă murdară plină de bacili nu poate afecta un lac curat şi sănătos.

Deci aşa cum recunoaşte de fapt şi medicul fără sa-şi dea seama: numai sistemul imunitar, adica starea de sănătate a omului este cea care este responsabilă de naşterea bolilor şi nu microbii care vin dinafară.

Microbii şi bacilii sunt urmarea bolilor şi nu cauza lor, adică ei se apar de la sine în sânge când omul este slăbit.

Dar fiindca doctorii nu cunosc cauza hepatitei – ca şi a multor boli - şi nici nu vor să-şi recunoasca neputinţa şi nestiinţa precum şi faptul ca medicamentele care ei le prescriu cu o hârnicie oarbă nu ajută la nimic decât la înmultirea banilor şi otrăvurilor din corp, atunci ei s-au lăsat păcaliţi uşor de teoria aceasta comodă după care nişte viruşi misterioşi atacă omul prin spitale datorită infecţiilor şi transfuziilor de şânge.

Se poate găsi oricând ceva sau cineva pe care se poate da vina iar cine nu are frică de microbi şi viruşi astăzi încât să nu i se pară logică această explicaţie ?

Însă oamenii nu gândesc în general ci repetă ceea ce au învătat aşa că ei nu îşi deau seama de contradicţiile evidente acestor teorii şi de realitatea care arată clar ca doctorii nici nu ştiu cauza, nici nu au succes în tratare şi nici de faptul că cu numarul doctorilor şi al medicamentelor creste şi numărul bolnavilor. De câte ori se întâmpla unui om în viaţă oare ca în ciuda analizei de sânge impecabile omul să fie bolnav şi doctorul să nu-l creadă ?

Pentru doctori exista numai microbi şi viruşi care trebuie combătuţi. Cu cât mai multe otrăvuri la dispoziţie cu atât mai bine. La consecinţe ei nu se gândesc însă. Alimentaţia, otrăvurile din mediul înconjurător, din materiale dentare, din vopsele şi din apa potabilă, starea psichică şi probleme sufleteaşti şi din familie nu sunt luate în considerare de NICI un medic traditional (cu facultate) care în general nu are timp la consulaţie decât să prescrie medicamente .

Dacă se analizează un pic statistica în cazul hepatitei se poate observa uşor că oamenii se îmbolnăvesc de hepatită cel mai des in spitale, şi nu în afara lor sau după ce ei au consumat multe medicamente. Dar aceasta nu din cauza viruşilor contagioşi ci din cauza medicamentele chimice luate şi care sunt în primul rând extrem de dăunătoare ficatului.

Deci nu viruşii ci MEDICAMENTELE creează des hepatita. Hepatita, numită în trecut “binare” arată doza de substanţe otravitoare din sânge – fie chimice fie din mâncare - a ajuns aşa de mare încât ficatul trebuie să lase sângele stricat la exterior, în piele. De aceea pielea şi chiar şi ochii se îngălbenesc. Acel sânge nu mai este folosit de corp în circulaţia mare, ci este lăsat acolo unde aduce cele mai puţine pagube. Sufletul inteligent care controlează corpul ştie doar când ceva ameninta viaţa trupului şi ia masurile de rigoare.

In plus oamenii – care se lasă uşor păcăliţi cu explicaţii ridicole - au uitat un lucru elementar şi anume că în ziua de azi în spitale nu se mai folosesc decât injectii şi ace care se folosesc numai o singura dată. Este aproape exclus, deşi nu imposibil ca un pacient să se infecteze într-un spital prin contact de şânge datorita unei astfel de injecţii iar cadrele medicale nu folosesc în mod regulat şi sistematic de sute de mii de ori pe an astfel de injectii de mai multe ori că să se justifice numărul mare de pacienţi care pleacă din spital cu o hepatită proaspăta.

Cel puţin in Germania aşa ceva nu se face nici măcar de cele mai bete şi mai proaste cadre medicale iar cazurile de hepatită luate din spitale este în Germania foarte mare căci aici oamenii naivi şi comozi înghit medicamente “cu pumnul” fără a se întreba dacă ajută la ceva.

Cât priveşte transferul de sânge ca mijloc de contagiere, aceasta nu poate fi aplicat decât la foarte puţini din cei care ies din spital cu o hepatită proaspăta şi nu se poate considera decât în cazuri rare. Cine primeşte o transfuzie de sânge în spital, acela a primit şi o mulţime de infuzii, injecţii şi medicamente dăunătoare mai ales pentru ficat.

Bolile de ficat însă se nasc şi fără medicamente şarpelui farmaceutic şi anume atunci când omul se hrăneşte cu multe alimente dăunătoare sau datorita fierei care nu mai funcţioneaza cum trebuie. Şi alte cauze sunt enumerate de Hildegard, ca de exemplu :

„Bolnavul (de ficat) să bea des vin de dude căci suferinţa de ficat provine des din cauza la prea mult sânge, al carei stari este domolită de căldura şi de sucul vinului de dude, căci acesta este asemănător sângelui. Orice mâncare să fie temperată cu un pic de oţet din vin, căci căldura şi iuteala oţetului constrange ficatul.”

Hepatita, fie ea de orice fel, A, B, C sau X, Y se poate vindeca deja numai prin dieta corectă de alimentaţie, aşa cum se facea de fapt acum câteva decenii cu mare succes, pe vremea comunismului când nici nu existau prea multe medicamente de hepatită, dar nici atâtea cazuri de hepatită.

Când sângele este stricat atunci în el se înmulţesc bacterii, viruşi şi paraziţi, aşa cum este cazul unei ape stătute. Când apa curge şi este curată aceştia nu se pot înmulţi. Aşa este şi în cazul oricărei boli. Când sângele este bazic şi nu acid, ca o apă cu şapun, atunci în sânge nu pot exista şi trăi microbi şi deci nici o contagiere care duce la înmultţirea lor necontrolată nu este posibilă.

Cine îsi curăţă deci sângele cu remedii naturale adecvate (de ex. ceai de galbenele, urzici, etc. ), cine ţine dieta alimentară adecvată pentru a nu otrăvi sângele în acest timp aceluia îi vor dispare foarte repede bacilii şi microbii din sânge, ca în cazul mătuşii mele - căci aşa cum un patogen nu poate trăi in apă cu săpun, fiindca este bazica, tot aşa un patogen nu poate trai într-un sänge curat care este bazic.

Deci microbii sunt urmarea bolii şi nu cauza ei şi de aceea nu are rost de a-i combate cu medicamente şi otrăvuri chimice căci acestea slăbesc corpul şi mai tare şi otrăvesc şângele în mod evident ( fapt bine cunoscut scris chiar negru pe alb pe hârtia care însoţeşte medicamentele) pe care îl fac acid, un mediu ideal pentru microbi.

Cine se vindecă de hepatită dupa ce a luat medicamente nu s-a vindecat din cauza lor, ci este pur şi simplu o întâmplare. Statistica arată clar că oamenii care nu se duc la doctor şi nu iau medicamente se vindecă – chiar şi fără a folosi remedii naturale - cu ceva răbdare şi timp în cazul multor boli la fel de bine şi de repede ca şi în cazul tratamentelor date de medici. Adică în cazul multor boli dacă nu se face nimic se ajunge la acelaşi rezultat ca şi in cazul tratamentelor cu medicamente inutile.

Şi timpul vindecă, nu numai doctorii ! Aici nu trebuie generalizat, există boli unde mersul la doctor este neapărat necesar.

Deci în special la bolile de ficat trebuie evitate toate alimentale dăunătoare descrise de Hildegard şi mai ales TOATE medicamentele chimice, atât cât se poate de mult. Aceste două regulri sunt cele mai important “remedii” la vindecarea hepatitei. În plus există o multime de remedii decrise de Hildegard care ajută la hepatită (vezi lista de leacuri pentru ficat si fiere), de multe ori aşa de simple că pot fi aplicate de oricine. De multe ori hepatita se trage de la fiere (ca multe alte boli) şi de la pietre la fiere. Pentru pietrele la fiere se poate lua amestecul de frâşinel. Tristeţea poate cauza şi ea hepatită, caci ea creeza acel “sânge rău” de care corpul nu se poate elibera aşa de repede şi de uşor.

De asemenea isopul pus drept condiment în mâncare ajută la bolile de ficat. La bolile de ficat cauzate de tristeţe se se mănânce des pui tineri fierţi (dar nu prăjiţi) cu isop. Bolnavii de ficat, ca şi ceilalţi oameni nu au voie să manânce nici prea cald şi nici prea rece, nici prea dulce şi nici prea acru, nici prea sărat (dar nici făra sare) şi nu au voie.


REÎNTINERESTE FICATUL Principala valoare a usturoiului în tulburarile hepatice consta în puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, în amestec cu o lingura de untdelemn de masline sau ulei de soia, luata seara, învioreaza ficatul si îl reîntinerese atât de mult, încât pielea de pe trup va straluci de activitate reînnoita. Utilizatorii spun ca e într-adevar o planta miraculoasa.

Ce nu ştiai despre lămâi. 15 miracole pentru sănătatea ta

 

Știai că egiptenii din antichitate credeau că mâncând lămâi și bând sucul de lămâie se țineau departe de orice formă de otrăvire, iar studii recente au confirmat convingerea lor? Sunt foarte multe beneficii pentru sănătate pe care lămâile ni le aduc și pe care le știm de sute de ani.

Cele mai cunoscute sunt acelea că lămâile sunt antivirale, antibacteriene și imunostimulatoare și că sunt folositoare în diete pentru că sucul de lămâie este un ajutor digestiv și un detoxifiant pentru ficat. Lămâile conțin acid citric, calciu, magneziu, vitamină C, bioflavonoide, pectine, toate întăresc imunitatea și luptă împotrivă infecțiilor.

Dar sunt și foarte multe beneficii ale lămâii pe care mulți dintre noi nu le cunoaștem. Folosește lămâia sub orice formă cu putință: sub formă de suc, în ceai, în alte băuturi, că dressing la salată, sub formă de cataplasmă sau atunci când faci baie. Vei avea numai de câștigat.

Iată beneficiile neștiute ale acestui fruct miraculos, așa cum ne sunt ele dezvăluite de “The Lemon Juice Diet,” de Theresa Cheung.

1. Vindecă acneea

Vitamină C din lămâie ajută pielea să fie strălucitoare și omoară bacteriile care cauzează acneea. Bea limonadă dimineață dar în plus poți face și următoarele:

Aplică cu degetul sau cu un tampon de vată suc proaspăt de lămâie pe acnee și lasă așa peste noapte. Spăla cu apă a două zi dimineață. Se poate să simți o ușoară arsură dar dispare repede.

Amestecă o parte zeamă de lămâie proaspăt stoarsă cu o parte apa cu miere. Pune acest amestec pe zonele afectate și lasă o jumătate de oră, apoi clăteşte. Repetă de 2 ori pe zi, dimineața și seara.

Evident că în cazul unei probleme foarte severe, se recomandă consultarea unui medic specialist dermatolog, în paralel cu acest tratament natural.

2. Calmează anxietatea

Studiile arată că lămâia are efect de calmare și ajută la îndepărtarea oboselii, agitației, amețelii, nervozității și tensiunii. Inhalarea de ulei de lămâie crește capacitatea de concentrare și ține mintea în stare de alertă. Lămâia poate fi folosită și că odorizant de cameră în birouri, pentru a crește eficientă angajaților. Dacă te simți tensionat, pune pe o batistă puțin ulei de lămâie și inhalează.

3. Vindecă aftele

Proprietățile dovedite antibacteriene și antivirale ale lămâii pot accelera procesul de vindecare în cazul aftelor. Amestecă sucul de lămâie cu apaăcaldă și clăteşte gura cu această combinație de trei ori pe zi. Nu contează dacă simți o senzație de arsură în contactul dintre lămâie și afte, contează că ea îți face mult bine, deci perseverează în folosirea ei.

4. Scade febra

Când ai febră din pricina răcelilor, bea o cană de suc de la 1-2 lămâi cu apa fierbinte și miere, bea-o toată o dată, apoi la fel la fiecare 2 ore până când febra începe să cedeze.

5. Vindecă răceala și gripa

Când ai răcit, puterea vindecătoare a lămâii acționează atât intern, dând urgent vitamina C celulelor aflate în suferința, cât și extern prin contactul dintre gâtul afectat și sucul de lămâie. Când îți curge nașul sau te doare gâtul, consumă cât mai multă vitamină C, pentru că această impulsionează puternic sistemul imunitar punând-ul la treabă că să lupte cât mai eficient cu boală. Bea la fiecare douăore  o limonadă caldă făcută din sucul de la o lămâie, miere, și o cană de apa fierbinte, dar nu atât cât să-ți opărești gâtul, pentru că mai rău îi faci..

Dacă te doare gâtul, adaugă în acea limonadă, în loc de miere, o linguriță de sare marină. Fă gargară cu ea de trei ori pe zi. Poți înghiți sucul după aceea.

Citeşte mai mult pe Sfatulpărinţilor.ro.