Ceapa rosie, pretioasa ca o farmacie
Desi ceapa rosie este mult mai bogata in substante necesare organismului uman decat cea alba, calitatile sale terapeutice fiind nenumarate, la noi nu se bucura de aceeasi popularitate precum ruda sa.Romanii prefera ceapa alba din obisnuinta, pentru ca este ceva mai ieftina ori pentru ca nu stiu nimic despre ceapa rosie si o privesc ca pe o ciudatenie. Ceapa rosie are in compozitie toata grupa de vitamineB, vitamina C, minerale precum fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc si fier, acid folic si biotina.Despre ceapa rosie, Paracelsus spunea ca e la fel de pretioasa precum o farmacie. Ceapa rosie este un puternic dezinfectant si un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic al nici unei persoane. Daca esti racit, tusesti si te doare gatul, ceapa rosie iti poate fi de mare ajutor. Se curata trei cepe, se taie marunt ori se zdrobesc cu pumnul de coltul mesei, se adauga zahar sau miere si 150 ml apa. Amestecul se fierbe cinci minute, apoi se lasa la racit. Se filtreaza si, din siropul format, se iau patru, cinci linguri pe zi. Taie o ceapa in patru si pune-o langa pat, in dreptul capului. Peste noapte te va ajuta sa respiri mai bine si sa ai un somn linistit. Impotriva durerilor de gat, taie o ceapa in felii, rondele, presara zahar si pune-o la frigider pentru cateva ore. Din siropul lasat ia cate patru, cinci lingurite zilnic. Calmeaza atacurile de panica. Ceapa rosie este un calmant excelent. Crizele de nervi, atacurile de panica pot fi curmate imediat daca zdrobesti o ceapa si respiri tinand-o aproape de nas. La fel se procedeaza si in caz de insomnie daca, din diferite motive, nu poti manca ceapa seara. Ceapa rosie, fiind un puternic analgezic si antiinflamator, calmeaza durerile reumatice si pe cele provocate de guta. Ceapa taiata rondele, asezata pe un tifon si incalzita la aburi, pe un capac intors, se fixeaza pe locul dureros si inflamat. In caz de sinuzita se pot face inhalatii cu aburi de ceapa rosie. Doua-trei cepe de marime potrivita, zdrobite, cu tot cu coaja, se pun la fiert intr-un litru de apa. Dupa ce apa incepe sa clocoteasca, se mai lasa inca cinci minute la fiert. Inhalatiile se fac, de obicei seara, inainte de culcare, si nu se mai iese afara din casa. Durerile de cap si chiar migrenele trec daca se leaga capul, pentru cateva minute, cu o cataplasma de ceapa. Feriti-va casa si familia de imbolnaviri tinand permanent sub pat, in dreptul pernei pe care se doarme, o ceapa, intr-o ceasca sau o farfuriuta. Nu miroase, nu deranjeaza si nimeni n-o vede. Mancati ceapa rosie zilnic. Poate asa veti intelege de ce oamenii de la tara sunt mult mai sanatosi decat cei de la oras, de ce se imbolnavesc foarte rar si multi nici nu stiu ce e aceea gripa.
Alimente miraculoase pentru organism.
Pentru inima
1. varza – contine fier si potasiu, necesare inimii si circulatiei sanguine
2. broccoli – prin continutul de calciu, fier si caroten, previne atacurile de cord si ateroscleroza
3. ridichea – apara impotriva atacurilor de inima
4. portocala – are putine calorii, contine vitamina C si scade valoarea colesterolului din sange
5. morcovul – acidul folic si bioflavonoidele continute de morcovi protejeaza inima
6. pestele – acizii Omega 3 apara sistemul vascular de inflamatii si calcifieri
7. ceapa – imbunatateste activitatea inimii si circulatia si scade presiunea sangelui
8. usturoiul – alicina pe care o contine previne accidentele vasculare cerebrale
9. leurda (usturoi salbatic) – curata sangele de toxine
10. sparanghelul – curata cordul si vasele mari de sange
11. uleiul de masline – energizeaza cordul si reduce colesterolul
12. cicoarea – scade colesterolul si tensiunea arteriala si curata sangele cu ajutorul unor minerale specifice
13. somonul – este o sursa de acizi grasi Omega 3 care reusesc sa scada din nivelul trigliceridelor din sange
14. dovleacul – are efect benefic in cazul hipertensiunii arteriale si in bolile de inima
15. cartoful – protejeaza impotriva accidentelor cerebro-vasculare si ofera o mare cantitate de vitamina C sistemului vascular
16. paprika – protejeaza vasele de sange si inima
17. rosiile – normalizeaza tensiunea arteriala, fiind diuretice eficiente
18. maslinele – reduc colesterolul nociv si tensiunea arteriala
19. marul – contine peste 300 de substante esentiale pentru protectia sistemului vascular
20. fasolea neagra – o singura cana de fasole furnizeaza intre 120 si 320 de miligrame de magneziu, prevenind astfel tulburarile de ritm cardiac
21. coacazele – sunt excelente pentru circulatia sangelui, avand o concentratie mare de minerale si vitaminele B, C, D si E
22. zmeura – intareste sistemul imunitar, actionand ca o aspirina naturala
23. murele – sunt considerate fructe cardioactive, ajutand la functionarea optima a cordului
24. socul – imbunatateste circulatia sanguina
25. piersica – contine vitamine si oligoelemente ce protejeaza inima
26. ciresele – improspateaza resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor si siliciu
27. rubarba – scade tensiunea arteriala si fortifica inima
28. grapefruit-ul – previne obstructiile vasculare si tromboza datorita unei enzime speciale
29. ciuperca Shitake – reduce colesterolul
30. prunele – previn tromboza
31. curmalele – reduc tensiunea arteriala si protejeaza impotriva aterosclerozei fiindca sunt bogate in fier, calciu si potasiu
32. afinele – pigmentul lor albastru ajuta vasele sanguine sa devina mai elastice
33. ovazul – este benefic in bolile cardiovasculare
34. porumbul – contine vitaminele D si K
35. ardeiul iute – previne cresterea nivelului de zahar din sange ce poate duce la formarea de colesterol
Pentru creier
36. lintea – contine lecitina, proteine si glucide de care au nevoie celulele creierului
37. Quinoa – intareste memoria si incetineste procesul de imbatranire, fiind bogat in fier
38. carnea de pasare de curte – are grasimi si uleiuri ce ofera energie celulelor nervoase
39. fasolea – creste puterea de concentrare
40. oul – este o sursa grozava de proteine; galbenusul contine colina ce ajuta la dezvoltarea memoriei
41. avocado – combate stresul, nervozitatea si insomnia
42. bananele – glucoza, vitaminele si mineralele continute de acestea sunt benefice pentru creier si il energizeaza
43. caisele – stimuleaza neuronii
44. stafidele – contin mult zahar (75%), resursa energetica pentru creier
45. para – zaharul si substantele asemanatoare hormonilor intensifica puterea de “lucru” a creierului
46. mazarea – fiind bogata in proteine, este buna pentru memorie si concentrare
47. salata verde – calmeaza sistemul nervos datorita substantelor opiacee .
Pentru ochi
48. castanul salbatic – calmeaza senzatia de usturime si iritatiile datorita substantelor sale active
49. arnica – uleiul esential de arnica calmeaza inflamatiile oculare
50. mesteacanul alb – intareste imunitatea ochilor deoarece contine vitamina C, potasiu si calciu
51. limba de miel – reduce inflamarea vaselor conjunctivale datorita taninurilor si a saponinelor
52. rostopasca – este extraordinar de eficienta impotriva virusurilor si mai ales pentru ochii uscati
53. gutuia – este buna pentru alergii si febra fanului deoarece contine pectine si calciu
54. iarba de silur (Euphrasia Officinalis) – calmeaza ochii persoanelor ce isi petrec foarte mult timp in fata calculatorului
55. grasimea de gaina – face minuni aplicata ca unguent pe ochi impreuna cu iarba de silur
56. strugurii – ajuta cu precadere ochiul in timpul vederii nocturne
57. patlagina – taninurile pe care le contine trateaza infectiile oculare
58. capsuna – ajuta ochii in timpul vederii nocturne
59. Centarium Minus – tinctura obtinuta din aceasta planta vindeca afectiunile oculare
60. ananasul – enzimele continute de acesta relaxeaza ochii obositi din cauza calculatorului
61. rozmarinul – purifica ochii si protejeaza vasele de sange oculare
Pentru piele/păr
62. pepenele – contine foarte putine calorii si este excelent pentru mentinerea fermitatii pielii
63. iaurtul degresat – bacteriile continute de acesta imbunatatesc aspectul pielii; in plus, are o concentratie ridicata de vitamina A
64. graul – contine acizi grasi, calciu si dioxid de siliciu care sunt extraordinar de sanatoase pentru par, piele si unghii
65. orzul – infrumuseteaza si revitalizeaza datorita substantelor bioactive
66. cimbrul – reda stralucirea pielii si curata organismul
67. hreanul – continand substante active, regenereaza parul, pielea si unghiile
68. mustaru l- regleaza fluxul sanguin la nivelul pielii
Pentru oase
69. migdalele – contin magneziu si ajuta oasele sa ramana sanatoase
70. spanacul – datorita fierului si calciului pe care il contine, face oasele mai rezistente si ajuta la functionarea muschilor
71. meiul – intareste dintii, oasele si stimuleaza cresterea copiilor
72. secara – este benefica pentru dinti, oase si muschi fiind o sursa ideala de oligoelemente precum B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier si zinc
73. branza – intareste oasele fiind o sursa buna de calciu
Pentru stomac-intestin
74. tinctura de fenicul – protejeaza mucoasele intestinale
75. pastarnacul – stimuleaza digestia
76. mango – apara mucoasa intestinala datorita vitaminei A si a antioxidantilor
77. arpacasul – aduce in organism necesarul de fibre, fosfor si magneziu pentru o digestie sanatoasa
78. mararul – amelioreaza indigestia
79. soia – are proprietati anticancerigene
80. nucile – contin o forma purificata de Omega 3 si de aceea ajuta la reudcerea riscului de cancer al intestinelor
Pentru ficat
81. anghinarea – contine proteine regenerative, iar acidul folic si antioxidantii previn bolile hepatice
82. sucul de ridiche – stimuleaza secretia bilei
83. conopida – contribuie la imbunatatirea activitatii ficatului
84. drojdia de bere – este o importanta sursa de vitamina B si detoxifica ficatul
85. nasturelul (Nasturtium Officinale) – este folosit pentru producerea mustarului si a uleiurilor ce sunt benefice pentru metabolismul bilei si al ficatului
86. papadia – ajuta la buna functionare a ficatului si reduce colesterolul
87. laptele – apara ficatul de afectiuni frecvente
88. menta – uleiurile esentiale de menta stimuleaza secretia biliara si calmeaza crampele
89. carnea de iepure – degreseaza ficatul
90. carnea de vita sau manzat – contine fier, proteine si vitamina B.
Terapia cu seminţe - Reţete magice ale vindecătorilor de odinioară
Consumate crude, seminţele fructelor şi legumelor sînt adevărate medicamente naturiste.Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii, consideraţi cei mai mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de benefic, şi satură. Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.
Seminţe de dovleac pentru inimă
Dietologii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc. Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sînt diuretice, întăresc muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism. Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o linguriţă, timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi se face o clismă. În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute. Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.
Susanul previne osteoporoza
Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă. Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decît se află în carne. Sînt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace. Seminţele de susan sînt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.
Seminţe de mărar pentru glaucom
În medicina tradiţională, seminţele de mărar şi-au cîştigat reputaţia de leac extrem de eficient în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se opăresc în 500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp de o oră. Se strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5 linguri de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10 minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de culcare. Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită, se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală, se recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de pîine. Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi. Expectorant din seminţe de in
Seminţele de in sunt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor. Pentru conjuctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o batistă şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei. Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei, împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.
"Bomboanele agricole" combat nicotina
Seminţele de floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple întrebuinţări în medicina naturistă. Sînt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei vasculare şi hormonale. Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale căilor superioare. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate, şi se suge vreme de 10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura insistent. Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă. Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sînge şi nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.
Seminţele care înlocuiesc insulina
Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent. Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-numitul colesterol rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia. Infuzia de schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutînd la păstrarea forţei musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.