515 chimicale cu care ne 'imbalsamam' trupul in fiecare zi!

Stiati ca in fiecare zi ne aplicam pe trup sute de chimicale, dintre care unele sunt foarte daunatoare pentru sanatatea noastra?

Cercetatorii de la compania de cosmetice Bionsen au aratat, potrivit unui articol Daily Mail foarte popular in mediul online, ca femeile, in timpul procesului lor zilnic de ingrijire, isi trateaza corpul cu 515 chimicale sintetice.

Multe dintre aceste chimicale sunt daunatoare si sunt folosite chiar si in solutiile de curatare a casei. Unele dintre aceste substante sunt suspectate ca au legatura cu aparitia cancerului, iar cele mai comune efecte sunt alergiile, perturbarile hormonale sau problemele de fertilitate.

De exemplu, parabenii care se gasesc in foarte multe produs ecosmetice, de la sampon, pasta de dinti, la lotiunile de corp, ar avea legatura cu numeroase probleme de sanatate, cum ar fi cancerul de san sau probleme cu fertilitatea la barbati.

Substanta Methylparaben se regaseste in peste 16.000 de produse cosmetice, dar producatorii argumenteaza ca totusi, substanta nu poate fi absorbita in corp, motiv pentru care continua sa o utilizeze. Chimista Barbara Olioso sustine, potrivit Daily Mail, ca parabenii pot fi absorbiti in proportie de 20 – 60%.

Totusi, nu vrem sa demonizam intreaga industrie de produse cosmetice. Cel mai important este sa ne documentam foarte bine cu privire la substantele cu care ne tratam corpul si sa ne transaformam din cumparatori ignoranti, in cumparatori bine-documentati. De asemenea este foarte important sa ne cunoastem caracteristicile specifice ale pielii si sa folosim exact acele produse care ni se potrivesc.

Cam asta este si filosofia prin prisma careia, peste Ocean, a luat nastere una dintre cele mai cunoscute marci de produse cosmetice Paula’s Choice. Paula Begoun si-a dat seama ca este important sa stim ce substante chimice contin produsele pe care le folosim zilnic, caci datorita unui singur ingredient daunator, pielea si corpul noastru poat suferi iremediabil.

Astfel, utilizatori din intreaga lume au la dispozitie o adevarata enciclopedie a ingredientelor pe care le contin produsele cosmetice si o multime de informatii care ii ajuta sa intelegem cum sa foloseasca in mod benefic, cosmeticalele. De exemplu, Paula atrage atentia asupra oricarui factor inritant care poate sa fie continut in produsele cosmetice cum ar fi alcoolul denaturat (alcohol denat) care afecteaza mai ales pielea sensibila si pe care in consecinta, ar trebui sa incercam sa il evitam.

Chimicalele daunatoare

Pana cand veti reusi sa va documentati mai bine cu privire la cele mai bine formulate produse cosmetice, sa trecem in revista cativa dintre cei mai periculosi compusi chimici pentru organismul nostru, cu care ne „imbalsamam”, zi de zi... Pastram denumirea chimicalelor in limba engleza, asa cum le veti gasi pe majoritatea etichetelor. Sursa acestei enumerari este Daily Mail.co.uk

Samponul contine in medie 15 chimicale

Cele mai daunatoare: Sodium Lauryl Sulphate, Tetrasodium, Propylene Glycol.
Posibile efecte negative: iritatii ale ochilor.

Spray de par - contine in medie 11 chimicale.

Cele mai daunatoare sunt: Octinoxate, Isophthalates.
Posibile efecte negative: alergii, iritatii ale ochilor, ale nasului si gatului, deranjari hormonale si modificari ale structurii celulei

Fardul de pleoape contine in medie 26 de chimicale

Cel mai daunator este: Polythylene terephthalate.
Posibile efecte negative ale substantei: deranjari hormonale, efecte negative asupra organelor, infertilitate si chiar cancer.

Fondul de ten – contine in medie 24 de chimicale

Dintre acestea, cel mai daunatoar este: Polymethyl methacrylate.
Posibile efecte negative ale substantei: alergii, tulburari ale sistemului imunitar

Rujul contine in medie 33 de chimicale

Cel mai daunator este: Polymenthyl methacrylate.
Posibile efecte negative ale substantei: alergii si chiar cancer

Dizolvantul de unghii – contine in medie 31 de chimicale

Cel mai daunator este: Phthalate; in Uniunea Euroeana, Statele Unite si Canada a fost interzisa folosirea lui in mai multe produse cosmetic.
Efecte negative ale substantei: Aceasta substanta produce probleme de fertilitate si influenteaza dezvoltarea intrauterine.

Parfumul contine in jur de 250 de chimicale

Cel mai daunator este Benzaldehyde.
Posibile efecte negative ale substantei: Iritatii ale gatulu, cavitatii bucale, ochilor si nasului; influenteaza in mod negtiv rinichii.

Deodorantul contine in medie 15 chimicale

Cele mai ingrijoratoare sunt: Isopropyl Myristate, Parfumul.
Posibile efecte negative ale substantei: Iritatia pielii, probleme respiratorii, ameteli.

Lotiunea de corp contine in medie 32 de chimicale

Cele mai daunatoare sunt Methylparaben, Propylparaben, Polyethylene Glycol (care se gaseste in substantele de curatare a aragazului).
Posibile efecte negative ale substantei: Arsuri, iritatii, mancarimi

Autobronzantul contine in medie 22 de chimicale

Cele mai dauntoare componente: Methylparaben, Propylparaben, Ethylparaben
Posibile efecte negative ale substantelor, alergii, tulburari hormonale

Daca vrem sa ne protejam de chimicalele care sunt continute in produsele cosmetice, trebuie sa reducem utilizarea lor sis a ne indreptam mai mult catre produsele organice, de asemenea este essential sa citim cu mare atentie etichetele produselor pe care le cumparam.

http://www.garbo.ro/articol/Frumusete/11936/ch...

Lintea un aliment bogat în antioxidanţi, minerale şi acid folic

Lintea câştigă din nou teren în bucătăria europeană, ca urmare a interesului crescând acordat de consumatori alimentaţiei sănătoase.

Iată doar câteva dintre motivele pentru care lintea nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră: este una dintre leguminoasele cele mai uşor de digerat, în amestec cu orez şi legume alcătuieşte un meniu vegetarian bogat în proteine şi sărac în grăsimi şi are un conţinut excepţional de fibre alimentare.

Lintea se bucura de mare succes la curtea faraonilor egipteni, după cum indică frescele din epoca domniei lui Ramses al II-lea. Nici asirienii nu erau străini de cultivarea lintei. Se pare că lintea era cultivată chiar în vestitele grădini suspendate ale Babilonului, în secolul al VIII-lea î.H. Treptat, culturile de linte s-au răspândit în Grecia antică, însă aici lintea era văzută ca alimentul săracilor. De altfel, despre noii îmbogăţiţi ai vremii se spunea, ironic, că lintea nu mai era pe gustul lor... De-a lungul timpului, lintea a devenit un aliment de bază.

Lintea este o sursă importantă de antioxidanţi, compuşii care apără celulele organismului de acţiunea nocivă a radicalilor liberi, răspunzători de apariţia afecţiunilor cardiovasculare, a anumitor tipuri de cancer şi a altor boli asociate îmbătrânirii.

La fel ca toate leguminoasele, lintea este bogată atât în fibre solubile, cât mai ales în fibre insolubile. Fibrele solubile pot contribui la prevenirea bolilor cardiovasculare, prin acţiunea de normalizare a nivelului de colesterol din sânge. Tot fibrele solubile pot ajuta la un control mai bun al diabetului de tip 2, prin încetinirea asimilării glucozei din alimente. La rândul lor, fibrele insolubile sunt eficiente în combaterea constipaţiei, prin uşurarea tranzitului intestinal.

Lintea este o sursă excelentă de minerale, dintre care se disting fosforul, fierul, zincul şi magneziul. Fosforul joacă un rol vital în menţinerea sănătăţii oaselor şi a dinţilor. În plus, fosforul contribuie la dezvoltarea şi regenerarea ţesuturilor şi la stabilizarea pH-ului sangvin. La rândul său, fierul este esenţial pentru transportul oxigenului în organism şi pentru formarea globulelor roşii în sânge. Zincul intră în reacţiile imunitare şi accelerează cicatrizarea rănilor. Magneziul intră în acţiunile enzimatice şi întăreşte sistemul imunitar.

Alături de minerale, lintea se mai remarcă şi prin conţinutul important de vitamine, în special de vitamine din grupul B (B1, B2, B3, B5, B6 si B9). Dintre acestea, vitamina B9, cunoscută şi sub numele de acid folic, joacă un rol major în producerea materialului genetic de tip ADN şi ARN, în buna funcţionare a sistemului nervos şi a sistemului imunitar. Acidul folic este indispensabil femeilor însărcinate, pentru că ajută la dezvoltarea sănătoasă a fătului.

Verde, roşie, brună, blondă, mare, medie sau mică, lintea se găseşte în diverse sortimente. Avantajul lintei faţă de majoritatea leguminoaselor este că, fiind mai mică, necesită un timp mai redus de pregătire (între 20 şi 30 de minute). Cele mai indicate sortimente de linte pentru alimentaţie sunt lintea verde şi cea roşie, care îşi păstrează cel mai bine forma şi proprietăţile în urma fierberii. Cu un gust fin, asemănător celui de nucă, lintea verde este cea mai răspândită varietate de linte. În schimb, lintea roşie este cel mai rar sortiment.

Cum se prepară:

Înainte de a se pune la fiert, lintea trebuie aleasă cu atenţie şi spălată. Se poate lăsa la înmuiat peste noapte, într-o cantitate de apă de 3 ori mai mare decât cea de linte. Boabele care plutesc se îndepărtează.
Pentru a elimina efectul de flatulenţă pe care l-ar putea produce, se lasă la înmuiat timp de 8 ore, după care apa se aruncă, iar lintea se spală bine înainte de a fi pusă la fiert în apă curată.

Consumată în salată, în amestec cu legume bogate în vitamina C, precum roşii, ardei sau broccoli, lintea îşi sporeşte proprietăţile nutritive, iar fierul pe care îl conţine este absorbit mult mai uşor.

Extrem de uşor de pregătit este şi supa de linte: lintea se fierbe, împreună cu legumele preferate, ca pentru orice supă, iar spre final, pentru un plus de gust, se poate adăuga puţin chimen sau coriandru.

http://www.csid.ro/dieta/lintea-un-aliment-bog...