Leacuri pentru incheieturi dureroase

Vremea rece, umezeala, diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte provoaca si intretin durerile de articulatii, frecvente, in aceasta perioada, chiar si la persoanele sanatoase.

Solutia nu se gaseste la farmacie, pentru ca acolo sunt medicamente de sinteza care, pe langa faptul ca sunt foarte scumpe, nu vindeca reumatismul, ci doar amelioreaza durerile. Este stiut ca antiinflamatoarele si calmantele de sinteza au efecte secundare, parte din ele scrise si pe prospectul medicamentului.

Chiar si o parte din medici au constatat ca mai de efect sunt leacurile mostenite din batrani, ieftine si de aceea, la indemana tuturor , si multi le recomanda. In cazul durerilor articulare, se beau ceaiuri din plante care au efect detoxifiant, diuretic si antalgic (impotriva durerii) ca urzica, ienupar, gheara-diavolului, gheara-matei, soc, lemn-dulce, coada-calului, scoarta de salcie, rozmarin.

De folos este si un ceai preparat din amestec de plante, parti egale, de urzica, coada-calului si coada-soricelului. Pentru detoxifiere se recomanda ca acest ceai sa se bea zilnic, timp de trei saptamani, chiar si pana la doi litri pe zi. Se adauga o lingura de planta la un litru de apa fiarta, se lasa cateva minute dupa care se filtreaza. Ceaiul se bea neindulcit sau indulcit cu o lingura de miere de albine. Nu se foloseste zahar.

Decoctul de ceapa este de mare ajutor in calmarea durerilor articulare. Spala bine trei cepe de marime potrivita, taie-le sau zdrobeste-le, cu tot cu coaja, si pune-le la fiert, pentru un sfert de ora, intr-un litru de apa, cand incepe sa clocoteasca. Preparatul se imarte in trei si se bea pe parcursul unei zile. Efect detoxifiant au, de asemenea, strugurii, pepenii, prunele care inca se mai gasesc in piata, pe tarabele producatorilor si nu trebuie ocolite.

Pentru uz extern se recomanda masaj pe zona dureroasa cu ulei esential de menta care poate fi procurat de la plafar. Compresele cu infuzie de menta, aplicate zilnic pe locul dureros, timp de 10, 15 minute reduc durerile de incheieturi sau de spate. Infuzia de menta se prepara turnand o cana de apa fiarta peste o lingura de planta uscata si maruntita.

Cataplasmele cu frunze de varza incalzite si stropite cu bitter suedez sau otet de mere indoit cu apa au, de asemenea, darul de a calma durerile de spate sau articulatii. Peste frunzele de varza se trece usor cu sucitorul, atat cat sa zemuiasca nervurile, se incalzesc pe un capac pus invers pe un vas cu apa fierbinte, se stropesc cu bitter si se aplica pe locul dureros, in strat de patru, cinci foi. Fixate bine, frunzele de varza pot fi tinute si toata noaptea.

Tratamentele pentru dureri articulare sunt de durata. Efectele pot fi, uneori, immediate dar, la cea mai mica schimbare de vreme, durerile sa reinceapa poate cu si mai multa forta. De aceea se cere multa rabdare, perseverenta si incredere.

http://www.ziare.com

/ Şi-a salvat mama de cancer cu plante medicinale

Profesor doctor în biochimie, Eugen Giurgiu a fost iniţiat în tainele terapiilor naturiste de academicianul Alexandru Borza "Lupta pentru un climat nepoluat, care să ne asigure un

Profesor doctor în biochimie, Eugen Giurgiu a fost iniţiat în tainele terapiilor naturiste de academicianul Alexandru Borza

"Lupta pentru un climat nepoluat, care să ne asigure un echilibru fizic şi psihic, trebuie dusă de fiecare dintre noi", ne spune profesorul Giurgiu, care se consideră "un terapeut pentru trup şi suflet."

Autor a numeroase cărţi de fitoterapie, profesorul s-a apropiat de plantele medicinale la sfatul academicianului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj, care i-a pus în braţe un vraf de cărţi, când l-a găsit îngândurat, pe o bancă, după ce aflase că mama lui are cancer. Mama s-a făcut bine cu tincturile şi trăieşte şi azi, după 40 de ani.

O discuţie cu Eugen Giurgiu este, de fiecare dată, o trecere în revistă a noutăţilor în domeniile fitoterapiei şi nutriţiei. Cu glasul molcom al ardeleanului, cu tactul profesorului care îşi pregăteşte elevii după un studiu original, alcătuit în aşa fel încât interlocutorul să nu uite ceea ce a descoperit din secretele naturii, Eugen Giurgiu poate fi considerat, fără tăgadă, un exemplu pentru contemporanii săi şi pentru generaţiile tinere.

Biochimist, de dragul bunicii

Crescut într-o familie de intelectual (tatăl absolvent al Facultăţii de Drept din Cluj, iar mama - profesoară la Conservatorul "Gheorghe Dima&quot, Eugen Giurgiu a fost înconjurat de pasiunea pentru lectură. Dar, în vacanţele şcolare, petrecute la bunici, la Beiuş, el o însoţea pe bunica, o cunoscătoare a plantelor medicinale. Casa bunicilor era mereu învăluită de aroma a zeci de ierburi, care erau puse la uscat sau la macerat, în sticle cu alcool. În "laboratorul" bunicii, Eugen Giurgiu a primit primele lecţii despre terapiile naturiste. Ea mereu îi spunea că o să-l facă un mare chimist.

De multe ori o însoţea pe bunica, de dimineaţa până seara, în împrejurimile Beiuşului, şi se întorceau acasă cu sacii plini de... sănătate. Timpul a trecut şi a venit vremea studenţiei. Şi-ar fi dorit să intre în avocatură, ca şi tatăl său. Faptul că, între timp, acesta devenise decanul facultăţii de Drept l-a împiedicat să dea admitere în instituţia în care tatăl era "şef". A fost probail legea destinului care, ca întotdeauna, conduce din umbră. De dragul bunicii, a făcut, prin urmare, Facultatea de Bio-Chimie. Când studia, o veste rea a căzut ca un trăsnet peste familia Giurgiu: mama avea cancer într-o formă avansată.

Academicianul Borza i-a redat speranţa

Medicii de la Spitalul de Oncologie au recomandat familiei să o ducă acasă pe mama studentului Giurgiu, pentru că nu mai are mult de trăit. Nu mai avea nicio şansă, întrucât suferea de cancer agresiv, suprapus peste o ciroză hepatică. Teoretic, nu putea să supravieţuiască.

Ca orice student clujean, şi Eugen Giurgiu vizita des Grădina Botanică. Răpus de tristeţe, medita asupra nedreptăţii soartei când a fost descoperit de academicianul Alexandru Borza, directorul şi creatorul superbei grădini. Acesta, auzind ce necaz are, i-a pus în braţe un vraf de cărţi despre plantele medicinale şi l-a îndemnat să le studieze, pentru că poate să-şi salveze mama. După ce le-a parcurs, cu sufletul la gură, tânărul student a început să prepare tincturile...

O terapie verificată de propria mamă

Printre plantele pe care le-a folosit în tratamentul salvator s-au numărtat cele descoperite de prof. Parhon, care constatase că există plante care nu se îmbolnăvesc de nicio boală. Cu aceste şapte plante şi curajul pe care ţi-l dă disperarea, Eugen Giurgiu a făcut o tinctură cu ajutorul căreia şi-a tratat mama. Anii au trecut, studiul în laboratorul facultăţii se prelungea până în zori şi tratamentul a fost completat, iar tinctura s-a îmbunătăţit. Rezultatul? Mama sa trăieşte şi acum, după aproape 40 de ani. În curând, ea va trece în categoria nonagenarilor.

Primii paşi spre medicamente ecologice

Ca fitoterapeut, Eugen Giurgiu crede azi în puterea plantelor, dar precizează că ideale sunt doar tincturile din plante. La noi în ţară încă nu avem uscătorii ecologice performante pentru plante, care să nu permită microbilor să pătrundă în compoziţia viitorului ceai. Tinctura de plante este un medicament foarte eficient în orice tratament, fiind un elixir fără germeni patogeni. Prin macerare în alcool, rezultă un produs naturist mai eficient şi mai curat.

Colaborarea cu medicii alopaţi

În orice tratament prescris, Eugen Giurgiu studiază cu atenţie analizele pacientului şi prescripţiile medicului de specialitate. De asemenea, el păstrează legătura cu medicii care acceptă o colaborare cu un fitoterapeut.

Este o practică pe care şi-a însuşit-o de pe vremea prof. Haţieganu, din Cluj, care l-a îndemnat să facă teste pe bolnavii din spitale, pentru ca să poată să urmărească îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor cu afecţiuni grave. Eugen Giurgiu crede tinerii medici de azi pot face specializări în acest domeniu, întrucât suntem una dintre ţările europene foarte bogate în plante medicinale pe care trebuie să le valorificăm.

O tristă constatare

În agendele medicale de odinioară erau prezentate şi medicamente obţinute din plante medicinale, care sunt foarte eficiente în terapia diverselor boli.

Acum, aceste medicamente din plante sunt prezentate numai în cărţi sau broşuri publicitare şi bolnavii se tem de complicaţii. Dar e păcat că bolnavii de azi nu pot cumpăra de oriunde aceste remedii ale naturii.

De pildă, Eugen Giurgiu foloseşte azi 27 de plante pentru a face tinctura împotriva cancerului. Pe lista plantelor miraculoase el ne-a dezvăluit busuiocul, anasonul, nucul, ulmul (frunza şi coaja) menta, salvia, tătăneasa, rostopasca, levănţica, brusturele şi arnica.

Gândul cel bun...

Profesorul Giurgiu e căutat de bolnavi din tot Ardealul şi din străinătate. El are convingerea că, pe lângă analizele de laborator, ar fi necesare şi alte investigaţii legate de diagnostic, întrucât fiecare pacient are dreptul să înveţe să lupte bolile de care suferă în cel mai eficient mod.

Pentru că nu există un medicament care să ne modifice gândirea, noi suntem cei care trebuie să ne adaptăm, să ţinem pasul cu noutăţile medicale şi terapeutice din lumea întreagă.

Alături de tincturi putem adăuga uleiuri medicinale, uleiuri esenţiale, produse ale stupului, fructe şi legume antioxidante. "Cel mai bun medicament este însă gândul cel bun, care ne poate scăpa de toate bolile pământului", spune profesorul Eugen Giurgiu.

UPDATE:
Datele de contact ale domnului Giurgiu:

EUGEN GIURGIU - Str. Aleea Detunata, Bl. D2, sc. A, ap. 19, Alba-Iulia, cod 510064, tel. 0741.92.88.80

http://www.adevarul.ro