BATATURI

Cauzele: o încălţăminte prea strâmtă, sau prea largă, umblatul pe jos mai mult timp, un ciorap care jenează sunt tot atâtea cauze care pot duce la apariţia bătăturilor.

Tratamente:

Cea mai simplă metodă de a scăpa de bătături este să se spele pe picioare timp de 20 minute, cu apă caldă, pentru a se muia puţin locul. Se şterge apoi cu un prosop foarte bine. Se ia un leucoplast şi se decupează forma bătăturii cu o forfecuţă, apoi se lipeşte pe pielea din jur. Se face acest lucru pentru a proteja pielea din jur. Se pune apoi usturoi pisat cu puţin săpun sau cu oţet sau felii de lămâie tăiate şi cu puţină sare, sau ceapă în oţet. Se acopere apoi cu un alt pansament sau leucoplast şi se ţine timp de 24 ore. Se repetă cât timp este nevoie, până la dispariţia bătăturii definitiv.
Se mai pot folosi următoarele plante medicinale: ceapă, crin, iarbă mare, iarbă de Şoldină, iede-ră, lămâi, măceş, mărar, norocel, nuc (coaja verde), păducel, pătlagină, praz, ricin, rostopască, salcie, si-minoc, smochin, stânjenel, urechelniţă, usturoi.
Modul de folosire al plantelor medicinale.

Ceapă (Allium cepa)- se scoate pieliţa subţire de la ceapă şi partea cărnoasă se va coace la cuptor. Se pune apoi pentru câteva minute în oţet şi se aplică apoi pe bătătură. Se poate face acest lucru în fiecare seară până la dispariţia afecţiunii. Această ceapă coaptă se poate pune înainte în oţet pentru a trece mai repede bătătura.
Crin (Lilium candidum) se pune un bulb mărunţit cu oţet, cât să-l umezească pe o bucată de pansament şi se aplică pe bătătură. Se schimbă la 24 ore cu alta, până la dispariţia complectă a bătăturii. Pielea din jur trebuie protejată cu o cremă grasă.
Iarbă mare (Inula helanium) se poate face doar cu frunze proaspete- se strivesc frunze apoi se aplică pe bătătură. Se ţine aceasta pentru 12 ore sau eventual peste noapte, timp de câteva zile, până la dispariţia acestei bătături. Se poate pune sub leucoplast sau pansament.
Iarbă de Şoldină (Sedum acre) frunze şi plantă mărunţită se pune cu puţin oţet pe bătătură. Se ţine aceasta pentru 12 ore sau eventual peste noapte, timp de câteva zile, până la dispariţia acestei bătături. Se poate pune sub leucoplast sau pansament.
Iederă (Hedera helix) Frunze de iederă macerate 3 zile în vin se aplică pe locul bătăturii sub leucoplast. Se schimbă la 24 ore. Se face până la vindecare.
Lămâie (Citrus lemon)- se taie o feliuţă de coajă de lămâie cu puţină pulpă care se va pune pe locul bătăturii seara cu ajutorul unui pansament. Se face seară de seară până la scoaterea bătăturii.
Măceş (Rosa canina)- 2 linguri de ramuri şi frunze tinere bine mărunţite se pun la o cană de apă rece. Se lasă să fiarbă apoi timp de 15 minute, după care se strecoară. Se fac băi călduţe de picioare dimineaţa şi seara câte 15 minute. Se mai poate pune compresă înmuiate în decoct şi lăsate peste noapte.
Mărar (Anthum gruveoles) se macină seminţe de mărar cu ajutorul râşniţei de cafea şi se amestecă cu oţet transformându-se într-o pastă care se întinde pe o bucată de pânză şi se aplică pe bătătură. Se schimbă zilnic până la vindecare.
Norocel (Sedum maximum) plantă mărunţită cu oţet se aplică pe un pansament apoi se pune pe bătătură pentru 24 ore, după care se schimbă.
Nuc (Juglans regia) coaja verde de la fructele verzi se taie şi se aplică local cu ajutorul unei bucăţi de leucoplast. Se ţine 24 ore apoi se schimbă, până la vindecare.
Păducel (Crataegus monogyra)se lasă să fiarbă 3 linguri de ramuri şi frunze bine mărunţite la o cană de apă timp de 15 minute. Se moaie apoi un tifon şi se pun comprese pe zona afectată. Se pot de asemenea pune cataplasme cu frunze şi ramuri din decoct.
Pătlagină (Plantago lanceolata)- se pun noaptea frunze proaspete de pătlagină şi se fixează cu un leucoplast şi se ia un ciorap peste noapte. Se face până trece bătătura.
Praz (Allium porrum)- se taie bucăţi rotunde care se vor pune în oţet pentru 24 ore şi apoi se scot şi se aplică pe bătătură. Se poate apoi acoperi cu o bucată de plastic. Se poate lăsa 24 ore după care se va schimba, dacă bătătura nu s-a dizolvat.
Ricin (Ricinus comunis) se face frecţie locală cu ulei de ricin ( de la farmacii sau magazine naturiste), apoi se aplică o bucată de propolis brut pe locul bătăturii (se poate topii la foc) şi se pune apoi o bucată de nailon sau pansament şi leucoplast. Se repetă tratamentul până când bătătura iasă uşor.
Rostopasca (Chelidonium majus)-se aplică pe bătătură sucul din tulpini proaspete de rostopască. Se poate face de 2 ori pe zi, până va dispare complet bătătura.
Salcie (Salix alba)- se pun 2 linguri de frunze de salcie la 250 ml apă şi se fierb apoi timp de 10 minute. Se strecoară şi cu acest lichid se pun comprese de mai multe ori pe zi.
Siminoc (Helichrisum arenarium) se mărunţeşte planta şi se amestecă cu oţet apoi se aplică sub pansament sau leucoplast local. Se ţine 24 ore apoi se schimbă.
Smochin (Ficus carica) frunze se pot aplica sub leucoplast pentru 24 ore sau fruct tot sub pansament.
Stânjenel (Iris palida) se foloseşte rădăcină mărunţită amestecată cu oţet şi aplicată sub leucoplast pentru 24-48 ore.
Urechelniţă (Sempervivum tectorum) se poate face doar cu frunze proaspete- se strivesc frunze apoi se aplică pe bătătură. Se ţine aceasta pentru 12 ore sau eventual peste noapte, timp de câteva zile, până la dispariţia acestei bătături.
Usturoi (Allium sativum) se va aplica dimineaţa şi seara o feliuţă de usturoi care se va fixa cu un leucoplast.
O bucată de slănină de la ţărani se taie feliuţă subţire, se fixează cu un leucoplast pe bătătură. Se va schimba la 24 ore cu alta până la terminarea bătăturii.

Medicamentele pentru hipertensiune trebuie luate seara

Administrate înainte de somn, aceste pastile protejează de evenimente cardiovasculare precum infarctul miocardic acut.

Medicamentele antihipertensive administrate seara nu doar că ţin mai bine sub control valorile tensiunii arteriale, dar scad şi riscul de a face infarct miocardic acut şi accident vascular cerebral. Concluziile aparţin specialiştilor de la Universitatea Vigo din Spania, care au analizat 661 de persoane afectate de insuficienţă renală cronică şi de hipertensiune arterială. 

Studiul spaniol a urmărit pacienţii pe o perioadă de 5,4 ani. El a arătat că persoanele care luau cel puţin un antihipertensiv seara aveau un risc cu două treimi mai scăzut de evenimente cardiovasculare decât cei care luau toate aceste medicamente dimineaţa. Evenimentele cardiovasculare includ angina pectorală (criza dureroasă la nivelul inimii), infarctul miocardic, insuficienţa cardiacă, blocarea arterelor periferice şi accidentul vascular cerebral. Coordonatorul studiului, medicul Ramón Hermida, a subliniat că „riscul evenimentelor cardiovasculare la pacienţii cu hipertensiune arterială poate fi redus cu peste 50% prin această strategie care implică zero costuri".

Metodă necostisitoare de tratament

Există mai multe clase de medicamente antihipertensive. Iar recomandarea de administrare a medicamentului seara vizează în primul rând persoanele care iau o singură pastilă pe zi pentru această boală. „Se recomandă ca antihipertensivele să se administreze seara, pentru că toate medicamentele din această categorie au un timp de înjumătăţire lung.

Cu alte cuvinte, se eliberează lent în organism, iar maximul eficienţei este atins la 8 ore de la administrare. Însă cum la majoritatea indivizilor tensiunea arterială creşte dimineaţa, după trezire, medicamentul luat seara va ajunge să aibă un vârf de acţiune chiar atunci când este mai mare nevoie de el", ne explică medicul primar cardiolog Luminiţa Iliuţă de la Institutul „C.C. Iliescu" Fundeni.

În cazul celor care iau mai multe antihipertensive pe zi, medicul va alcătui o schemă de administrare astfel încât substanţa activă să fie asigurată pe parcursul celor 24 de ore. „Cei care iau zece antihipertensive zilnic, de exemplu, le vor distribui pe parcursul întregii zile, conform recomandării medicului", subliniază dr. Luminiţa Iliuţă. 

40% din români sunt afectaţi de boală

Potrivit raportului pe 2010 al American Heart Association, românii se clasează pe locul al patrulea în lume, după ruşi, bulgari şi maghiari, în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare în rândul bărbaţilor, şi pe locul al treilea în ceea ce le priveşte pe femei.

Hipertensiunea arterială este cea mai frecventă boală cronică la nivel mondial. Un studiu românesc de amploare, realizat în perioada 2002-2005, privind prevalenţa hipertensiunii arteriale şi evaluarea riscului cardiovascular în România (SEPHAR) arăta că 40 la sută din români suferă de hipertensiune arterială. Mai mult, boala afectează şapte din zece români cu vârste de peste 60 de ani.

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru apariţia aterosclerozei, boala care stă la originea infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral. Alţi factori de risc sunt diabetul zaharat, fumatul, valorile crescute ale colesterolului „rău" şi sedentarismul. 

Valorile mai mari de 140/90, semn de boală

Persoanele care suferă de hipertensiune îşi pot face un cadou pentru anul următor constând într-un sfigmomanometru. Acest aparat măsoară valorile tensiunii arteriale, cele care se fixează la nivelul plicii cotului având cea mai mare acurateţe. Vizita la medicul de familie este o altă modalitate de monitorizare a acestor parametri. Valoarea optimă a tensiunii arteriale este de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur). Valorile tensiunii de peste 140/90 mmHg sunt semnale pentru boala hipertensivă.