PAPADIA

Păpădia se foloseşte în unele boli ale ficatului, chiar şi în cazuri extreme de ciroză, deoarece măreşte secreţia biliară, prin aceasta putând determina modificarea metabolismului. Sucul de păpădie este un tonic puternic pentru ficatul leneş sau cu o funcţionare defectuoasă cauzată de abuzul de alcool sau de diete severe.
Având şi o acţiune diuretică, păpădia sporeşte eliminarea toxinelor din corp. În felul acesta, ea ajută în mod indirect la tratarea unor eczeme şi a altor boli de piele, a gutei, reumatismului, arterosclerozei, varicelor. Totodată, ceaiul de păpădie este indicat şi în combaterea obezităţii.
Este, de asemenea, utilizată pentru afecţiunile pancreasului, stomacului, splinei şi rinichilor, este o sursă importantă de potasiu şi poate completa pierderile acestui element din organism.
Această plantă este utilizată şi în cazurile de anemie şi poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale, alină durerile reumatismale şi artrita.
Este un diuretic natural, iar specialiştii susţin că rădăcina acestei plante este cel mai bun laxativ.
Indicaţii uz extern
- albeaţa corneii
- negi
- pistrui
Mod de folosire – uz intern:
- infuzie: 50 g (rădăcină + frunze) + 1 litru de apă (se fierb 2 minute, se infuzează 10 minute). Se beau
trei ceşti pe zi.
- tinctură: 15-20 de picături, de două ori pe zi.
Mod de folosire – uz extern:
- sucul rezultat la ruperea frunzelor şi a tulpinii este eficient împotriva negilor.
- decoctul din tije, muguri sau frunze înlătură albeaţa corneei şi îndepărtează petele de pe faţă.
Frunzele
Sunt foarte bune în salate, dar se pot adăuga şi altor mâncăruri, mai ales celor cu carne şi peşte. Floarea, eventual măcinată, se adaugă, de asemenea, la ciorbe şi salate orientale sau poate fi consumată prăjită, ca o adevărată delicatesă.
Rădăcina
Uscată şi tocată mărunt, se foloseşte la prepararea unei excelente băuturi care poate înlocui cafeaua sau ceaiul. După ce rădăcinile au fost curăţate şi spălate bine, se fierb în apă sărată cam 5-6 minute, apoi se pun la uscat.
Florile
Pot fi folosite la prepararea dulceţii. Se strâng aproximativ 400 de flori care se lasă în apă rece timp de o zi. După ce au fost bine spălate, se amestecă cu o lingură de sare de lămâie sau 2 lămâi tăiate bucăţele mici, inclusiv coaja. Amestecul se toarnă într-un vas de 0,5 litri plin cu apă clocotită, după care totul se fierbe timp de 15 minute. Se strecoară, se adaugă 1 kg de zahăr şi se fierbe din nou până se obţine o dulceaţă asemănătoare ca densitate şi gust cu mierea de albine.
Nectar de păpădie
Proprietăţile terapeutice miraculoase ale plantei se conservă foarte bine şi când aceasta este preparată sub formă de nectar. Într-un borcan de 3 litri se pun straturi alternative de flori de păpădie cu straturi de zahar tos, totul bine tasat până ce întreaga masă devine compactă şi aerul este eliminat complet. Produsul astfel obţinut se prezintă sub forma unui lichid brun, puţin amărui, plăcut la gust, asemănător zahărului ars. Din acest nectar se consumă câte o linguriţă pe zi, ca atare sau ca adaos la ceai sau alte băuturi nealcoolice.
ATENŢIE!
Păpădia este contraindicată în cazul persoanelor suferinde de ulcer şi gastrită, deoarece poate stimula secreţia de acid gastric.
De asemenea, sucul care se află în tulpini poate provoca celor sensibili alergii, iar cei care au probleme cu retenţia de apă trebuie să consulte un medic înainte de a utiliza această plantă ca remediu naturist.