Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta DESPRE CEAPA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta DESPRE CEAPA. Afișați toate postările

joi, 28 noiembrie 2024

Ceapa





Cumpărați ceapă și mâncați-o crudă, coaptă, fiartă ... chiar zilnic, indiferent cât de mare este prețul ... mâncați ceapă!!!Dr. Dawood Al-Rubaie, proprietarul Enciclopediei arabe de terapie pe bază de plante medicinale, spune:
"Am scris mai multe articole despre ceapă și beneficiile ei terapeutice și nutriționale și, de câte ori am citit un nou raport, am fost motivat să scriu mai multe despre acesta.
Și când discuția despre aceasta a devenit lungă, m-am gândit să o scriu sub titlul ... Știai*:
* Știai *
Ceapa este una dintre cele mai bogate legume și fructe cu o substanță medicinală importantă numită corecetină, și numai germenii de capere concurează cu aceasta?
* Știai *
Că antioxidantul (corcitina) din ceapă rezistă inflamațiilor oriunde se găsește, în special în sinusuri și plămâni?
* Știai *
Faptul că, consumul de ceapă împiedică dezvoltarea diabetului de la tipul (2), care este tratat cu tablete iar la tipul (1) care necesită injecție cu insulină?
* Știai *
Că ceapa previne cancerul de sân, prostată, uter și ovarian și, de asemenea, previne creșterea și numărului de leziuni precanceroase?
* Știai *
Că ceapa combate atacurile de astm?
* Știai *
Ceapa protejează celulele nervoase de leziuni și de bolile rezultate legate de sistemul nervos?
* Știai *
Ceapa previne deteriorarea și întărirea vaselor de sânge și previne multe boli de inimă?
* Știai *
Că ceapa sporește prezența și reproducerea bacteriilor naturale în intestin, ceea ce îmbunătățește absorbția nutrienților, crește sistemul imunitar și previne creșterea excesiva în greutate?
* Știai *
Ceapa ucide multe tipuri de germeni și bacterii din gât și plămâni?
* Știai *
Ceapa subțiază sângele și previne formarea cheagurilor, mai ales atunci când este la grătar și că avertizează împotriva consumului de diluanți farmaceutici de sânge, cum ar fi aspirina și warfarina cu ceapă la grătar sau prăjite, deoarece provoacă o creștere excesivă a fluidității sângelui?
* Știai *
Că ceapa reduce presiunea arterială la pacienții hipertensivi?
* Știai *
Ceapa aduce starea de somnolență?
* Știai *
Ceapa previne creșterea germenului H. Pylori și îl elimină?
* Știai *
Că ceapa reduce colesterolul și trigliceridele?
* Știai *
Că ceapa previne apariția bolilor asociate diabetului?
* Știai *
Ceapa previne reproducerea virusului SIDA?
* Știai *
Că ceapa previne osteoporoza?
* Știai *
Ceapa conține cantități ample de compuși de sulf care mențin prospețimea pielii, rezistența și frumusețea părului și a unghiilor?

Note:

Zicala populară spune: -

“Mănâncă ceapă și uită ce rău s-a întâmplat” - de fapt ceapa îmbunătățește starea de spirit și relaxează inima.
Cojile de ceapă sunt cele mai bogate în antioxidanți chorcetinici.
Ceapa nu își pierde proprietățile medicinale la punctul de fierbere.
Supa de ceapă este tipică pentru a obține toate beneficiile cepei.
Toate cele de mai sus sunt rezumatul a sute de lucrări științifice experimentale... dacă este posibil, răspândește acest material în beneficiul nostru, al tuturor ...

marți, 28 noiembrie 2023

Ceapa...





Cumpărați ceapă și mâncați-o crudă, coaptă, fiartă ... chiar zilnic, indiferent cât de mare este prețul ... mâncați ceapă!!!
Dr. Dawood Al-Rubaie, proprietarul Enciclopediei arabe de terapie pe bază de plante medicinale, spune:
"Am scris mai multe articole despre ceapă și beneficiile ei terapeutice și nutriționale și, de câte ori am citit un nou raport, am fost motivat să scriu mai multe despre acesta.
Și când discuția despre aceasta a devenit lungă, m-am gândit să o scriu sub titlul ... Știai*:
* Știai *
Ceapa este una dintre cele mai bogate legume și fructe cu o substanță medicinală importantă numită corecetină, și numai germenii de capere concurează cu aceasta?
* Știai *
Că antioxidantul (corcitina) din ceapă rezistă inflamațiilor oriunde se găsește, în special în sinusuri și plămâni?
* Știai *
Faptul că, consumul de ceapă împiedică dezvoltarea diabetului de la tipul (2), care este tratat cu tablete iar la tipul (1) care necesită injecție cu insulină?
* Știai *
Că ceapa previne cancerul de sân, prostată, uter și ovarian și, de asemenea, previne creșterea și numărului de leziuni precanceroase?
* Știai *
Că ceapa combate atacurile de astm?
* Știai *
Ceapa protejează celulele nervoase de leziuni și de bolile rezultate legate de sistemul nervos?
* Știai *
Ceapa previne deteriorarea și întărirea vaselor de sânge și previne multe boli de inimă?
* Știai *
Că ceapa sporește prezența și reproducerea bacteriilor naturale în intestin, ceea ce îmbunătățește absorbția nutrienților, crește sistemul imunitar și previne creșterea excesiva în greutate?
* Știai *
Ceapa ucide multe tipuri de germeni și bacterii din gât și plămâni?
* Știai *
Ceapa subțiază sângele și previne formarea cheagurilor, mai ales atunci când este la grătar și că avertizează împotriva consumului de diluanți farmaceutici de sânge, cum ar fi aspirina și warfarina cu ceapă la grătar sau prăjite, deoarece provoacă o creștere excesivă a fluidității sângelui?
* Știai *
Că ceapa reduce presiunea arterială la pacienții hipertensivi?
* Știai *
Ceapa aduce starea de somnolență?
* Știai *
Ceapa previne creșterea germenului H. Pylori și îl elimină?
* Știai *
Că ceapa reduce colesterolul și trigliceridele?
* Știai *
Că ceapa previne apariția bolilor asociate diabetului?
* Știai *
Ceapa previne reproducerea virusului SIDA?
* Știai *
Că ceapa previne osteoporoza?
* Știai *
Ceapa conține cantități ample de compuși de sulf care mențin prospețimea pielii, rezistența și frumusețea părului și a unghiilor?
Note:
Zicala populară spune: -
“Mănâncă ceapă și uită ce rău s-a întâmplat” - de fapt ceapa îmbunătățește starea de spirit și relaxează inima.
Cojile de ceapă sunt cele mai bogate în antioxidanți chorcetinici.
Ceapa nu își pierde proprietățile medicinale la punctul de fierbere.
Supa de ceapă este tipică pentru a obține toate beneficiile cepei.
Toate cele de mai sus sunt rezumatul a sute de lucrări științifice experimentale... dacă este posibil, răspândește acest material în beneficiul nostru, al tuturor .

marți, 16 aprilie 2013

Ceapa, miracolul naturii


Ceapa, miracolul naturii

In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera. Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa necuratata intr-un vas in fiecare camera a.Doctorul nu a crezut si a cerut una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa.

Mai stiu de un caz asemanator in care sa pus ceapa in fiecare incapere din casa si nimeni nu sa mai imbolnavit de gripa in acea perioada.

Chiar daca va este greu sa credeti acest lucru nu aveti nimic de pierdut!Dar veti fi surprinsi de cum functioneaza aceasta.

Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urmă, cultivat ca plantă medicinală, condiment și ca legumă. În Egiptul antic ceapa era considerată un simbol al vieții eterne, datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice și era oferită zeilor, sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai, astfel au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele. S-au găsit dovezi, resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tablă cu inscripții sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amintit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare, formă și gust.

Compoziție medie pentru 100 g
Energie-3 kcal
Apă-89 %
Glucide-7,1 %
Lipide-0,2 %
Proteine-1,3 %
Fibre-2,1 %
Calciu-25 mg
Magneziu-10 mg
Potasiu-170 mg
Fier-0,3 mg
Vitamina C-7 mg
Vitamina-B1 0,06 mg
Vitamina-B3 0,3 mg
Vitamina-B6 0,14 mg
Vitamina-B9 0,02 mg
Vitamina-E 0,14 mg


Proprietăți

Uz intern:

    Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
    Diuretic puternic, dizolvant și eliminator al ureii și al clorurilor.
    Antireumatismal
    Antiscorbutic
    Antiseptic și antiinfecțios (antistafilococic: ceapa se comportă în privința acestui microb ca un antibiotic: L. Binat).
    Secretor, expectorant
    Digestiv (ajută în digestia făinoaselor).
    Echilibrant glandular
    Antisclerotic și antitrombozic
    Afrodisiac(lucrări vechi, Hull Walton)
    Hipoglicemiant
    Antiscrofulos
    Vermifug
    Hipnotic ușor
    Curativ al pielii și al sistemului pilos.

Uz extern:

Emolient și rezolutiv (resorbant).
    Antiseptic.
    Antalgic(sedativ, calmant).
    Îndepărtează țânțarii.

Indicații

Uz intern:

Astenii, surmenaj fizic și intelectual, creștere.
    Oligurii, retchții lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite).
    Hidropizie.
    Azotemie, cloruremie
    Reumatism, artritism
    Litiază biliară
    Fermentații intestinale (diaree)
    Infecții genitourinare
    Afecțiuni respiratorii (guturai, bronșite, astm, laringită)
    Gripă .
    Atonie digestivă
    Dezechilibrări glandulare
    Obezitate
    Ateroscleroză, prevenirea trombozelor.
    Prevenirea senescenței
    Prostatism
    Diabet
    Adenite, limfatism, rahitism.
    Paraziți intestinali.

Uz extern:

Abcese, panariții, furuncule, înțepături de viespi.
    Degerături, crăpături
    Migrene
    Congestie cerebrală.
    Surditate, țiuituri.
    Nevralgii dentare.
    Negi.
    Plăgi, ulcere, arsuri
    Pistrui
    Țânțari (pentru a-i îndepărta).


Afectiunile respiratorii - reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se bea pe stomacul gol cat de fierbinte posibil.
Ceaiul nu este foarte placut la gust, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.


 Gripa - se lasa la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, într-un litru de apa calduta. Se bea o ceasca între mese si înca una înainte de culcare. Acest preparat luat dimineata pe stomacul gol, mai are proprietatea de a ameliorara diabetul.
Solutia alcoolica de ceapa ajuta la resorbtia edemelor de la nivelul membrelor inferioare: se toaca foarte fin 150 g de ceapa. Se adauga o cantitate egala de alcool de 90°. Se lasa la macerat zece zile, agitând zilnic vasul. Se strecoara, storcând foarte bine. Se iau trei - patru lingurite pe zi, eventual dizolvate în putina apa. Se face o cura de o luna, care poate fi reluata de doua sau de trei ori pe an.

- Daca simtiti ca ati luat gripa, imediat radeti putina ceapa, aranjati-o pe 2 bucatele mici de tifon si introduceti-le in nas. Pielea de langa nas o ungeti cu crema. Aplecati capul putin inainte, astfel ca sucul sa nu curga in gat si respirati prin tampoane 10 minute.

- O varianta de inhalatie, pentru gat. Ceapa rasa se pune pe o farfurioara, se acopera cu o palnie si bolnavul respira prin ea.

- Contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe taiate in felii subtiri care se pun intr-un litru de apa plata sau de izvor. Se va lua un pahar de macerat intre mese si un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.


Febra - poate scadea daca puneti in urechi, pe timpul noptii cate o bucata de ceapa, invelita in tifon.

Bronsita si tuse - se taie felii doua cepe apoi se coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc putin cu podul palmei sau cu fundul unei cani, se pun într-un tifon si se aplica pe piept sau pe gât sub forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fixându-se cu ajutorul unui bandaj lejer.

- prajiti  2 cepe si puneti-le pe pieptul uns cu ulei de masline. Acoperiti-va cu o flanela pentru a mentine calduta. Puneti o perna electrica sau o sticla de apa fierbinte pe piept pentru descongestionare.

- se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa, in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice.

Tuse persistenta, convulsiva - se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil, indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust, ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a epiteliilor distruse de infectia respiratorie.

- Ceapa cu miere de albine infuzata timp de 12 ore. Se ia cate o lingurita de trei ori pe zi sau se bea sucul astfel preparat.
- Coaja de la 10 cepe cu 1 l de apa se fierbe intr-un vas inchis timp de 15 minute. Inainte de masa, se beau cate 150 g din acesta compozitie de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea cald, indulcit doar cu miere naturala, fara alte adaosuri.
- 10 cepe mari si un catel de usturoi se fierb in lapte proaspat, nepasteurizat. Se adauga miere, se bea o lingurita de trei ori pe zi. Este un foarte bun expectorant.

- Se ia o sticla si se umple cu ceapa tocata. O acoperi cu coca si o pui in cuptor pana cand s-a copt bine. Se lasa la racorit. Copiilor pana intr-un an li se administreaza o jumatate de lingurita pe zi. Pentru copiii mai mari, fac miracole doua linguri din aceasta compozitie, de trei ori pe zi.

- Ceapa cu miere: sucul de ceapa se amesteca in parti egale cu miere, preferabil poliflora. Se va lua din aceasta de cate ori este nevoie in cazul tusei, sau pentru tratament preventiv cate o lingurita de 3 ori pe zi.


Tuse uscata - se ia o ceapa care se toaca marunt apoi se amesteca cu doua linguri de grasime de gasca. Se face masaj pe gat, iar dimineata mananci o lingurita din aceasta compozitie.

- luati 1 cartof, 1 ceapa, 1 mar crude; spalati-le bine, curatati-le si puneti-le intr-un litru de apa. Fierbeti-le pana ce apa scade la jumatate. Luati cate 1 lingurita de fiertura inainte de masa.

Laringita - se prepara o tinctura de ceapa din  500 ml alcool 40 grade si 500 grame de ceapa. Se lasă 10 zile la macerat, apoi se filtrează.Se ia câte 1 linguriţă înainte de masa de prânz şi seara. Preparatul este util si in tratarea  prostatitei ( inflamarea prostatei ). Pentru prostatita tratamentul se face doar zece zile pe lună, apoi pauză douăzeci de zile.

Adjuvant in astmul bronsic - zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.

Dureri de gat - intern tinctura ( o lingurita inaintea fiecarei mese ) iar extern cataplasme cu ceapa coapta aplicate calde.

Guturai -  se taie ceapa rondele, se macereaza timp de 24 de ore, pe o farfurie, cu suficient zahar tos; din lichidul extras se beau 2-5 lingurite pe zi, treptat. Preparatul este util si in caz de tuse.

Raceala usoara - suc cu miere ( maxim 10 linguri suc de ceapa pe zi ), tinctura cu vin ( la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceapa. Se lasa timp de 8 zile, apoi se va strecura. Se complecteaza din nou la 1 litru vinul, dupa care se poate consuma ca tratament cate o lingura de 3 ori pe zi). Este bine sa se ia inainte de mese cu 30 minute., Extern se pun cataplasme cu ceapa pe torace.

- sirop de ceapa: se scobeste o ceapa si, in locul miezului inlaturat se pune timp de 10-12 ore, miere de albine. Se ia cate o lingurita la 6 ore, timp de 7 zile.
- 
Pneumonie - tinctura  de ceapa cu miere cate o lingura de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

- comprese cu ceapa pe talpi ( sosete cu ceapa ) produc o usurare in cazul unor afectiuni precum: pneumonia ( doar cu avizul medicului ), gripa, febra, dureri de urechi, durerile de dinti.
"Sosetele cu ceapa" pot fi folosite de adulti si de copii (incepand de la 6 luni).
Este foarte important ca picioarele si corpul, sa fie bine incalzite. Picioarele trebuie sa ramana calde pe parcursul aplicarii.

Mod de preparare - se iau 4 cepe ( cate 2 cepe de picior ), se taie in felii mai grosute si se pun pe o bucata de panza din bumbac subtire.  Pliati marginile peste ceapa si incalziti compresa pe dosul unui capac asezat pe o oala cu apa care fierbe. Presati apoi compresa intre palme, ca sa zdrobiti ceapa si asezati-o pe talpa tragand apoi o  soseta de lana peste ea. Piciorul trebuie sa ramana cald (folositi eventual si o buiota sau o sticla cu apa fierbinte). Compresa poate fi tinuta peste noapte.


Stari febrile, migrene, diaree, viermi intestinali - o ceapa tocata, peste care se toarna 0,5 litri de apa fierbinte, se inveleste si se infuzeaza 12 ore. Se consuma ¼ de pahar de 3-4 ori pe zi cu 20 minute inainte de masa.







In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si familiile lor o contractasera si multi chiar murisera. Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa necuratata intr-un vas in fiecare camera a.Doctorul nu a crezut si a cerut una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit virusul pastrand familia sanatoasa.

Mai stiu de un caz asemanator in care sa pus ceapa in fiecare incapere din casa si nimeni nu sa mai imbolnavit de gripa in acea perioada.

Chiar daca va este greu sa credeti acest lucru nu aveti nimic de pierdut!Dar veti fi surprinsi de cum functioneaza aceasta.

Ceapa provine din regiunile de stepă din Asia centrală și de vest, probabil teritoriul Afganistanului de azi. Este una dintre cele mai vechi plante de cultură, fiind apreciat la ca. 5.000 de ani în urmă, cultivat ca plantă medicinală, condiment și ca legumă. În Egiptul antic ceapa era considerată un simbol al vieții eterne, datorită formei sale rotunde și a inelelor concentrice și era oferită zeilor, sau era folosită ca monedă de plată de a ajunge în rai, astfel au fost plătiți și lucrătorii care au clădit piramidele. S-au găsit dovezi, resturi de ceapă la descoperirea mormântului lui Tutankhamon. O tablă cu inscripții sumeriene cuneiforme datând cu 4.000 de ani î.e.n. din Codul lui Hammurabi conține descrieri de ogoare cultivate cu castraveți și ceapă, precum era amintit și ajutorarea săracilor cu pâine și ceapă. La romani ceapa constituia un element important din alimentația de bază. Legionarii romani au fost acei care au contrubuit la răspândirea cepei „cepula“ în Europa centrală. În Evul mediu ceapa nu lipsea de pe masa locuitorilor Europei fiind folosită și ca amulet contra pestei. În secolul al XV-lea olandezii încep să cultive diferite variante de ceapă ca și culoare, formă și gust.

Compoziție medie pentru 100 g
Energie-3 kcal
Apă-89 %
Glucide-7,1 %
Lipide-0,2 %
Proteine-1,3 %
Fibre-2,1 %
Calciu-25 mg
Magneziu-10 mg
Potasiu-170 mg
Fier-0,3 mg
Vitamina C-7 mg
Vitamina-B1 0,06 mg
Vitamina-B3 0,3 mg
Vitamina-B6 0,14 mg
Vitamina-B9 0,02 mg
Vitamina-E 0,14 mg

Proprietăți

Uz intern:

Stimulent general (al sistemului nervos, hepatic,renal).
Diuretic puternic, dizolvant și eliminator al ureii și al clorurilor.
Antireumatismal
Antiscorbutic
Antiseptic și antiinfecțios (antistafilococic: ceapa se comportă în privința acestui microb ca un antibiotic: L. Binat).
Secretor, expectorant
Digestiv (ajută în digestia făinoaselor).
Echilibrant glandular
Antisclerotic și antitrombozic
Afrodisiac(lucrări vechi, Hull Walton)
Hipoglicemiant
Antiscrofulos
Vermifug
Hipnotic ușor
Curativ al pielii și al sistemului pilos.

Uz extern:

Emolient și rezolutiv (resorbant).
Antiseptic.
Antalgic(sedativ, calmant).
Îndepărtează țânțarii.

Indicații

Uz intern:

Astenii, surmenaj fizic și intelectual, creștere.
Oligurii, retchții lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite).
Hidropizie.
Azotemie, cloruremie
Reumatism, artritism
Litiază biliară
Fermentații intestinale (diaree)
Infecții genitourinare
Afecțiuni respiratorii (guturai, bronșite, astm, laringită)
Gripă .
Atonie digestivă
Dezechilibrări glandulare
Obezitate
Ateroscleroză, prevenirea trombozelor.
Prevenirea senescenței
Prostatism
Diabet
Adenite, limfatism, rahitism.
Paraziți intestinali.

Uz extern:

Abcese, panariții, furuncule, înțepături de viespi.
Degerături, crăpături
Migrene
Congestie cerebrală.
Surditate, țiuituri.
Nevralgii dentare.
Negi.
Plăgi, ulcere, arsuri
Pistrui
Țânțari (pentru a-i îndepărta).

Afectiunile respiratorii - reteta de preparare: se fierb la foc mic doua cepe cu tot cu coaja, vreme de cinci minute, intr-o cana de apa, dupa care se lasa sa se raceasca vreme de 10 minute, acoperind vasul. Se strecoara si se bea pe stomacul gol cat de fierbinte posibil.
Ceaiul nu este foarte placut la gust, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.


Gripa - se lasa la macerat patru cepe, timp de 24 de ore, într-un litru de apa calduta. Se bea o ceasca între mese si înca una înainte de culcare. Acest preparat luat dimineata pe stomacul gol, mai are proprietatea de a ameliorara diabetul.
Solutia alcoolica de ceapa ajuta la resorbtia edemelor de la nivelul membrelor inferioare: se toaca foarte fin 150 g de ceapa. Se adauga o cantitate egala de alcool de 90°. Se lasa la macerat zece zile, agitând zilnic vasul. Se strecoara, storcând foarte bine. Se iau trei - patru lingurite pe zi, eventual dizolvate în putina apa. Se face o cura de o luna, care poate fi reluata de doua sau de trei ori pe an.

- Daca simtiti ca ati luat gripa, imediat radeti putina ceapa, aranjati-o pe 2 bucatele mici de tifon si introduceti-le in nas. Pielea de langa nas o ungeti cu crema. Aplecati capul putin inainte, astfel ca sucul sa nu curga in gat si respirati prin tampoane 10 minute.

- O varianta de inhalatie, pentru gat. Ceapa rasa se pune pe o farfurioara, se acopera cu o palnie si bolnavul respira prin ea.

- Contra gripei se mai face un macerat din 2 cepe taiate in felii subtiri care se pun intr-un litru de apa plata sau de izvor. Se va lua un pahar de macerat intre mese si un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.


Febra - poate scadea daca puneti in urechi, pe timpul noptii cate o bucata de ceapa, invelita in tifon.

Bronsita si tuse - se taie felii doua cepe apoi se coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdrobesc putin cu podul palmei sau cu fundul unei cani, se pun într-un tifon si se aplica pe piept sau pe gât sub forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fixându-se cu ajutorul unui bandaj lejer.

- prajiti 2 cepe si puneti-le pe pieptul uns cu ulei de masline. Acoperiti-va cu o flanela pentru a mentine calduta. Puneti o perna electrica sau o sticla de apa fierbinte pe piept pentru descongestionare.

- se iau dimineata, la pranz si seara, cate 2-3 lingurite de sirop de ceapa, in cure de cate 2-3 saptamani. Este un remediu util, mai ales in tratamentul bronsitei infectioase, dar si al celei tabagice, precum si al celei alergice.

Tuse persistenta, convulsiva - se bea decoct de ceapa cat de fierbinte posibil, indulcit cu miere. Doua-trei cani pe zi din acest remediu prea putin placut la gust, ba chiar respingator pentru unii, are efecte aproape miraculoase de oprire a acceselor de tuse, de eliminare a secretiilor de pe arborele bronsic, de refacere a epiteliilor distruse de infectia respiratorie.

- Ceapa cu miere de albine infuzata timp de 12 ore. Se ia cate o lingurita de trei ori pe zi sau se bea sucul astfel preparat.
- Coaja de la 10 cepe cu 1 l de apa se fierbe intr-un vas inchis timp de 15 minute. Inainte de masa, se beau cate 150 g din acesta compozitie de 3 ori pe zi. Ceaiul se bea cald, indulcit doar cu miere naturala, fara alte adaosuri.
- 10 cepe mari si un catel de usturoi se fierb in lapte proaspat, nepasteurizat. Se adauga miere, se bea o lingurita de trei ori pe zi. Este un foarte bun expectorant.

- Se ia o sticla si se umple cu ceapa tocata. O acoperi cu coca si o pui in cuptor pana cand s-a copt bine. Se lasa la racorit. Copiilor pana intr-un an li se administreaza o jumatate de lingurita pe zi. Pentru copiii mai mari, fac miracole doua linguri din aceasta compozitie, de trei ori pe zi.

- Ceapa cu miere: sucul de ceapa se amesteca in parti egale cu miere, preferabil poliflora. Se va lua din aceasta de cate ori este nevoie in cazul tusei, sau pentru tratament preventiv cate o lingurita de 3 ori pe zi.

Tuse uscata - se ia o ceapa care se toaca marunt apoi se amesteca cu doua linguri de grasime de gasca. Se face masaj pe gat, iar dimineata mananci o lingurita din aceasta compozitie.

- luati 1 cartof, 1 ceapa, 1 mar crude; spalati-le bine, curatati-le si puneti-le intr-un litru de apa. Fierbeti-le pana ce apa scade la jumatate. Luati cate 1 lingurita de fiertura inainte de masa.

Laringita - se prepara o tinctura de ceapa din 500 ml alcool 40 grade si 500 grame de ceapa. Se lasă 10 zile la macerat, apoi se filtrează.Se ia câte 1 linguriţă înainte de masa de prânz şi seara. Preparatul este util si in tratarea prostatitei ( inflamarea prostatei ). Pentru prostatita tratamentul se face doar zece zile pe lună, apoi pauză douăzeci de zile.

Adjuvant in astmul bronsic - zilnic se bea un sfert de pahar de lapte fierbinte, in care se pune o lingurita de suc de ceapa si cateva picaturi de suc de usturoi. Acest preparat favorizeaza eliberarea arborelui bronsic de secretii, elimina in buna masura senzatia de sufocare, previne contractura spastica a cailor respiratorii.

Dureri de gat - intern tinctura ( o lingurita inaintea fiecarei mese ) iar extern cataplasme cu ceapa coapta aplicate calde.

Guturai - se taie ceapa rondele, se macereaza timp de 24 de ore, pe o farfurie, cu suficient zahar tos; din lichidul extras se beau 2-5 lingurite pe zi, treptat. Preparatul este util si in caz de tuse.

Raceala usoara - suc cu miere ( maxim 10 linguri suc de ceapa pe zi ), tinctura cu vin ( la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceapa. Se lasa timp de 8 zile, apoi se va strecura. Se complecteaza din nou la 1 litru vinul, dupa care se poate consuma ca tratament cate o lingura de 3 ori pe zi). Este bine sa se ia inainte de mese cu 30 minute., Extern se pun cataplasme cu ceapa pe torace.

- sirop de ceapa: se scobeste o ceapa si, in locul miezului inlaturat se pune timp de 10-12 ore, miere de albine. Se ia cate o lingurita la 6 ore, timp de 7 zile.
-
Pneumonie - tinctura de ceapa cu miere cate o lingura de 3 ori pe zi inaintea meselor principale.

- comprese cu ceapa pe talpi ( sosete cu ceapa ) produc o usurare in cazul unor afectiuni precum: pneumonia ( doar cu avizul medicului ), gripa, febra, dureri de urechi, durerile de dinti.
"Sosetele cu ceapa" pot fi folosite de adulti si de copii (incepand de la 6 luni).
Este foarte important ca picioarele si corpul, sa fie bine incalzite. Picioarele trebuie sa ramana calde pe parcursul aplicarii.

Mod de preparare - se iau 4 cepe ( cate 2 cepe de picior ), se taie in felii mai grosute si se pun pe o bucata de panza din bumbac subtire. Pliati marginile peste ceapa si incalziti compresa pe dosul unui capac asezat pe o oala cu apa care fierbe. Presati apoi compresa intre palme, ca sa zdrobiti ceapa si asezati-o pe talpa tragand apoi o soseta de lana peste ea. Piciorul trebuie sa ramana cald (folositi eventual si o buiota sau o sticla cu apa fierbinte). Compresa poate fi tinuta peste noapte.

Stari febrile, migrene, diaree, viermi intestinali - o ceapa tocata, peste care se toarna 0,5 litri de apa fierbinte, se inveleste si se infuzeaza 12 ore. Se consuma ¼ de pahar de 3-4 ori pe zi cu 20 minute inainte de masa.

miercuri, 23 ianuarie 2013

Secretele prazului




Prazul este un aliment apreciat din cele mai vechi timpuri pentru calitatile lui nutritive si terapeutice. Inrudit cu ceapa si usturoiul, este mai putin iute, are un gust delicat, racoritor, astringent: este sarac in calorii, dar foarte bogat in vitamine si minerale.

Descriere si proprietati

Denumirea stiintifica a prazului esteAllium porum. Aceasta planta erbacee, bienala are o tulpina falsa groasa, alba, inalta, cu frunze verzi alungite. Bulbul subteran este mic si alungit, cu un diametru de 4 pana la 9 cm. Inaltimea tulpinii se dubleaza in cel de-al doilea an, iar pe varful tulpinii apar florile si semintele. Prazul este bogat in vitaminele A, B1, B2, B6, C. Mai contine apa, fier, magneziu, mangan, calciu, sodiu, potasiu, sulf, siliciu, celuloza, hidrati de carbon, proteine, grasimi, alte substante minerale, ulei volatil, niacin, fitoncide. Are foarte putine calorii.


Afectiuni externe

Prazul are efect antiseptic si cicatrizant.

Actiunea terapeutica a prazului a fost dovedita in: - abcese si supuratii cronice (cataplasme cu praz fiert aplicat cu paine sau cu praz fiert in lapte dulce);
- abcese si furuncule, pentru grabirea colectarii (suc de praz amestecat cu miez de paine);
- furuncule (cataplasme cu pasta de praz obtinuta prin zdrobire);
- bataturi si piele intarita (pansamente cu frunze de praz macerate in otet);
- plagi (pansamente cu frunze de praz);
- acnee, roseata, eruptii ale pielii (suc de praz obtinut prin stoarcere, amestecat cu lapte sau zer);
- diverse afectiuni ale pielii (cataplasme de frunze fierte aplicate cu untura de porc);

Afectiuni interne

Este cunoscut efectul sau de a impiedica inmultirea si raspandirea celulelor tumorale, ca tonic si fortifiant al organismului.

Prazul este benefic in:
- afectiuni ale sistemului respirator (are efect emolient, antiseptic, expectorant, emolient): tusea, raguseala, gripa, laringita, afonie, traheita, faringita;
- afectiuni ale sistemului cardiovascular: hipertensiune arteriala, arterioscleroza, varice;
- afectiuni digestive: atonie digestiva, enterocolite, fermentatii intestinale, constipatii (efect laxativ);
- afectiuni ale aparatului excretor (are efect diuretic si antiseptic): infectii urinare, retentia de urina si cistitele, in acest caz se pot aplica si cataplasme calde cu praz fiert in ulei de masline pe partea inferioara a abdomenului;
- boli de nutritie: rahitism, obezitate, diabet;
- alte afectiuni: cancer, viermi intestinali, hemoragie nazala, reumatism, impotenta, astenii, insomnii, migrene.
Pentru afectiunile interne, prazul se poate consuma:
- crud, la orice masa si in orice cantitate;
- sub forma de salata, amestecat cu putina sare si ulei de masline (sau ca ingredient al unei salate de rosii, castraveti, etc.);
- sub forma de decoct, preparat din frunze fierte in putina apa (pana se moaie) si se strecoara: se consuma cate 100 ml de trei ori pe zi;
- sub forma de sirop concentrat, preparat din 500 ml de decoct indulcit cu 500 ml de miere: se consuma cate o lingurita, de mai multe ori pe zi


Utilizari culinare

Pentru gatit, se recomanda sa alegem prazul cu tulpina mai subtirica, fiind mai putin fibros si mai aromat. Frunzele de praz sunt foarte bune in salate, in omlete, in sosurile pe baza de maioneza si cartofi copti, unt, smantana, branza si fructe. Mancarea cu praz si carne are o savoare deosebita. Pestele la cuptor pe pat de legume cu praz sau mancarea de praz cu iepure sunt considerate delicii culinare.


Curiozitati despre praz

1) Prazul este simbolul national al Tarii Galilor, fiind considerat “leguma nationala”. Se spune ca o lupta care a avut loc in ziua Sfantului David, intr-un camp plin de praz, a fost castigata pentru ca regele le-a spus soldatilor sa poarte agatat pe coif un fir de praz pentru a se putea identifica intre ei. S-a pastrat obiceiul ca in ziua Sfantului David, toti soldatii din Wales sa poarte o insigna ce reprezinta un fir de praz.

O realizare deosebita a gastronomiei galeze este renumita “cock-a-leekie”, o supa din cocos (sau pui) si praz. Importanta prazului in istoria englezilor este dovedita de faptul ca moneda de o lira a fost insemnata cu el.

2) Se spune ca imparatul Nero consuma cantitati impresionante de praz, asezonat doar cu ulei, otet si sare. El considera ca ii calma corzile vocale. Imparatul roman era poreclit, in mod ironic, „porrofagul”, pentru ca numele latin al prazului era „porrum”.

3) Druizii vechilor celti au marit faima prazului, sustinand proprietatile sale medicinale. Era considerat leac impotriva racelii si a durerilor facerii, dar era folosit la si la ghicirea viitorului si pentru alungarea spiritelor rele.

4) Faraonul Keops le oferea soldatilor lui favoriti legaturi de praz drept recompensa. De la egipteni, prazul a ajuns la romani si la greci, care l-au raspandit in intreaga Europa si in nordul Africii.

5) Prazul nu este prea apreciat la noi, fiind renumit numai in Oltenia.

6) In regiunea Mediteraneana se folosea in alimentatie din antichitate. Prazul este consumat si in Franta, mai ales in bucataria din zona Vichy; este foarte apreciat in Bulgaria.

7) Poate fi folosit in ingrijirea parului, pentru obtinerea unor reflexe deosebite.

Acest articol este scris de Carmela Botezatu pentru concursul media-content. Si tu poti publica retete si articole pe culinar.ro si ai sansa de a castiga un Iphone sau un Ipad.

joi, 3 ianuarie 2013

Usturoiul si ceapa, un duo exploziv in prevenirea cancerului



Usturoiul si ceapa constituie, pentru organism, un rezervor de compusi sulfurosi. Usturoiul contine alicina ( un compus sulfurat-tiosulfinat) foarte activ si foarte volatil. Incepand cu anul 1950, usturoiul a facut obiectul a mai mult de 200 de publicatii stiintifice recunoscute, si din 1997 mai mult de 300 de studii au fost intreprinse in acest sens. Usturoiul constituie punctul de plecare intr-un lant de bioconversii, procese in care aliina este transformata in alicina, gratie actiunii unei enzime, alinaza.In afara de alicina, in usturoi se mai gasesc si alti compusi sulfurati ( sulfide, ditiine, etc). Ceapa contine, de asemenea, compusi sulfurati. Mai multi oameni de stiinta au recunoscut valoarea sa, in asociere cu usturoiul, in alimentatie si sub forma de suplimente nutritive. Gratie compusilor sulfurati, ceapa constituie un obstacol in calea dezvoltarii celulelor canceroase. De altfel, cercetatorii de la M.D. Anderson Hospital au reusit sa izoleze, plecand de la ceapa, un propilsulfid( compus sulfurst ) ce a reusit sa inhibe, in laborator, enzimele care activeaza o substanta puternic cancerigena. De asemenea, cercetatorii de la Scoala de medicina dentara de la Harvard au descoperit ca adaugand extract de ceapa in culturile de celule canceroase prelevate din gura animalelor, franeaza in mod semnificativ proliferarea celulelor canceroase.
Institutul National American orienteaza cercetarile catre sulfidele continute in ceapa si usturoi, considerand ca acesti bulbi ar putea juca un rol primordial in prevenirea proceselor canceroase.
Dr. Victor Gurewich, cardiolog si profesor de medicina la Universitatea Tutfs-Boston, dupa ce a fost descurajat de analizele de sange ale pacientilor sai dupa o criza cardiaca, a descoperit proprietatile miraculoase ale compusilor sulfurati din ceapa. Acestia ar putea diminua nivelul colesterolului ”rau” si a creste nivelul colesterolului ”bun”, care protejeaza arterele.
Celebrul Institut Framingham din Massachusetts este, de asemenea, interesat de asociatia ceapa-usturoi in alimentatie.
In 1966, un cercetator indian de la KG Medical College din Lucknow, Dr. Gupta, a semnalat pentru prima data, la Comunitatea Stiintifica Internationala, ca ceapa ar fi capabila sa compenseze alterarile sangvine produse de o alimentatie bogata in grasimi.
In 1975, o echipa de cardiologi si biochimisti de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie, au putut izola mai multi compusi sulfurati din ceapa si usturoi. Mai mult, o echipa de cercetatori de la Universitatea George Washington a facut studii foarte laborioase asupra agentilor biologici care au fost descoperiti in ceapa si usturoi, si anume prostaglandinele, mesagerii intra si intercelulari. Puse in evidenta in 1964, prostaglandinele sunt acum pe primul loc in biochimia medicala.
Aceeasi cercetatori de la Universitatea George Washington au descoperit ca usturoiul si ceapa, si mai mult asocierea acestora, ajuta la prevenirea aglutinarii plachetelor sangvine, deci a cheagurilor, franand activitatea prostaglandinei A, sau a tromboxanului, tot atat de bine ca aspirina.
Concluziile cercetatorilor ne ajuta sa intelegem din ce cauza, intr-o anumita perioada, francezii aveau obiceiul de a da cailor usturoi si ceapa, pentru a distruge cheagurile de sange care se formau la copite.
Este deci evident, ca a consuma usturoi si ceapa cruda, este un obicei sanatos, de o valoare inestimabila.
Exista suplimente nutritive, pe baza de ceapa si usturoi, sub forma de drajeuri enterosolubile. Preparatele sub forma de drajeuri, minimalizeaza degajarea de mirosuri caracteristice ale usturoiului si cepei, provocate de sulfide ( alylmethyl sulfid si diabil disulfid ).
Este recomandat a se consuma 1-2 drajeuri pe zi, inainte de masa.

sâmbătă, 23 iunie 2012

CEAPA ROSIE



Desi ceapa rosie este mult mai bogata in substante necesare organismului uman decat cea alba, calitatile sale terapeutice fiind nenumarate, la noi nu se bucura de aceeasi popularitate precum ruda sa. Romanii prefera ceapa alba din obisnuinta, pentru ca este ceva mai ieftina ori pentru ca nu stiu nimic despre ceapa rosie si o privesc ca pe o ciudatenie. 
 
Ceapa rosie are in compozitie toata grupa de vitamine B, vitamina C, minerale precum fosfor, natriu, calciu, magneziu, zinc si fier, acid folic si biotina. Despre ceapa rosie, Paracelsus spunea ca e la fel de pretioasa precum o farmacie. Ceapa rosie este un puternic dezinfectant si un bun diuretic, de aceea nu ar trebui sa lipseasca din meniul zilnic al nici unei persoane. 
Daca esti racit, tusesti si te doare gatul, ceapa rosie iti poate fi de mare ajutor. Se curate trei cepe, se taie marunt ori se zdrobesc cu pumnul de coltul mesei, se adauga zahar sau miere si 150 ml apa. Amestecul se fierbe cinci minute, apoi se lasa la racit. 
Se filtreaza si, din siropul format, se iau patru, cinci linguri pe zi. Taie o ceapa in patru si pune-o langa pat, in dreptul capului. Peste noapte te va ajuta sa respiri mai bine si sa ai un somn linistit. Impotriva durerilor de gat, taie o ceapa in felii, rondele, presara zahar si pune-o la frigider pentru cateva ore. Din siropul lasat ia cate patru, cinci lingurite zilnic. 
 
Calmeaza atacurile de panica 

Ceapa rosie este un calmant excelent. Crizele de nervi, atacurile de panica pot fi curmate imediat daca zdrobesti o ceapa si respiri tinand-o aproape de nas. La fel se procedeaza si in caz de insomnie daca, din diferite motive, nu poti manca ceapa seara. Ceapa rosie, fiind un puternic analgezic si antiinflamator, calmeaza durerile reumatice si pe cele provocate de guta. Ceapa taiata rondele, asezata pe un tifon si incalzita la aburi, pe un capac intors, se fixeaza pe locul dureros si inflamat. 
In caz de sinuzita se pot face inhalatii cu aburi de ceapa rosie. Doua - trei cepe de marime potrivita, zdrobite, cu tot cu coaja, se pun la fiert intr-un litru de apa. Dupa ce apa incepe sa clocoteasca, se mai lasa inca cinci minute la fiert. Inhalatiile se fac, de obicei seara, inainte de culcare, si nu se mai iese afara din casa. 
 
Durerile de cap si chiar migrenele trec daca se leaga capul, pentru cateva minute, cu o cataplasma de ceapa. Feriti-va casa si familia de imbolnaviri tinand permanent sub pat, in dreptul pernei pe care se doarme, o ceapa, intr-o ceasca sau o farfuriuta. Nu miroase, nu deranjeaza si nimeni n-o vede. 
Mancati ceapa rosie zilnic. Poate asa veti intelege de ce oamenii de la tara sunt mult mai sanatosi decat cei de la oras, de ce se imbolnavesc foarte rar si multi nici nu stiu ce e aceea gripa. 
Sa avem sanatate!

Arhivă blog

Lista mea de bloguri

Postări populare