Galbenelele si papadia nu trebuie sa lipseasca in tratarea bolilor hepatice

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

In etapa actuala, bolile hepatice au o raspandire tot mai larga in randul populatiei, in stransa dependenta cu alimentatia defectuoasa si cu factorii de stres din regimul de viata. In locul alimentelor din cereale, legume si fructe, cu un continut ridicat in vitamine naturale, saruri minerale si fibre, au aparut produse greu asimilabile, ca hotdog, hamburger, unturi si grasimi animale, sucuri artificializate, care sunt distribuite doar in interesul comercializarii rapide. Alimentatia excesiva si dezechilibrata, bazata, in principal, pe produse animaliere, consumul exagerat de alcool si cafea, fumatul necontrolat si sedentarismul maresc riscul imbolnavirilor.

Alimentele actuale se deosebesc mult de cele consumate de bunicii si strabunicii nostri. Hrana de astazi este prea mult prelucrata in industria alimentara si chiar in bucatariile casnice, fiind adesea combinata cu diversi aditivi alimentari de tipul E-urilor.

Multi ditre semenii nostri, mai ales cei instariti, dar si stresati de timp, depasesc masura in tot ceea ce fac; mananca prea mult, mai ales produse prelucrate industrial, masa se deruleaza in mare graba, eventual din mers, consuma alcooluri tari fara control, fumeaza, iar, la primele simptome de suferinta, apeleaza la medicamente de sinteza chimica, luate cu pumnul, fara prea mult discernamant.

Toti acesti factori agresivi, alaturi de sensibilizarea treptata a organismului si modul de viata dezorganizata, contribuie la cresterea incidentei bolilor ficatului si ale vezicii biliare.

Ficatul este definit ca un laborator complex, cu multiple functii fiziologice, printre care cele mai importante sunt:

- secretia permanenta a bilei si deversarea acesteia, intr-un ritm constant, prin canalul hepatic, colecist si canalul coledoc pana la duoden;

- degradarea substantelor toxice provenite din exterior si vehicularea lor prin curentul sanguin, asigurand o purificare, partiala sau totala, a sangelui.

Steatoza hepatica, o afectiune in crestere alarmanta

Prima reactie de suferinta constatata la nivelul ficatului bolnav este steatoza hepatica. Aceasta este o forma tipica de hepatomegalie, „de supraincarcare“, prin care ficatul devine gras, se intareste si creste rapid in volum (in special la lobul drept). Astfel, incep durerile acute, resimtite cu sau fara palpare, ca urmare a unui exces de colesterol si trigliceride depuse in celulele hepatice, precum si a unui exces de bila (fiere) care nu a fost evacuata prin canalele hepatice.

Alte cauze majore ale steatozei hepatice sunt: consumul excesiv de alcool si de medicamente de sinteza (corticoizi, estrogeni), prezenta diabetului zaharat, operatii chirurgicale facute la vezica biliara, stomac si intestine si declansarea diferitelor tipuri de hepatita. Este demn de mentionat ca dupa hepatita A aproape toti bolnavii se refac total, dupa hepatita B isi revin circa 80-90% din bolnavi, dar, dupa hepatita C, refacerea este mult mai lenta, in functie de respectarea regimului alimentar si a unui regim de viata controlata.

Treptat, ficatul prezinta unele leziuni difuze (inflamatoare sau neinflamatoare), cu evolutii posibile spre hepatita cronica, virala sau medicamentoasa, ciroza hepatica (alcoolica si nealcoolica) si ascita (ciroza umeda). In conditii foarte grave se ajunge la insuficienta hepatica acuta, hemoragii digestive, chist hidatic hepatic, tumori benigne sau maligne, cancer hepatic, de stomac, colon si pancreas, tuberculoza hepatica, leucemie, septicemie, boala Hodgkin.

Riscul complicatiilor severe este mai mare la consumatorii de alcooluri tari, la persoane in varsta si la bolnavii de diabet zaharat, insuficienta cardiaca, obezitate sau anemie puternica.

De cele mai multe ori, boala se asociaza cu febra de tip septic, astenie fizica, lipsa de putere, oboseala, somnolenta, balonari abdominale, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept, cu reflexe in spate, marirea in volum a splinei (splenomegalie), circulatie venoasa colaterala, hipertensiune portala, adenopatii periferice, scaderea rapida a greutatii corporale si alterarea starii generale a organismului.

Gălbenelele curăţă ficatul de grăsimi

---

Aş dori să ştiu ce tratamente naturiste sunt recomandate în cazul steatozei hepatice.

Prof. Constantin Milică: Pentru această afecţiune a ficatului, tratamentele se bazează pe utilizarea unui larg sortiment de plante medicinale, testate şi recomandate de-a lungul secolelor, cu proprietăţi calmante, antispastice, antiinflamatoare. Sunt necesare tratamente de lungă durată cu infuzii sau decocturi calde, după care bolnavul va sta culcat, timp de 20-30 minute, pe partea dreaptă, pentru a permite ca lichidele ingerate să treacă uşor prin canalul hepatic şi coledoc. Acestea vor avea efectul de a preveni îmbolnăvirea ficatului şi de a reface celulele hepatice afectate.

Anghinare (Cynara scolymus):

- acţiuni: regenerarea celulelor lezate, reducerea conţinutului de grăsimi, stimularea funcţiei antitoxice a ficatului, activarea secreţiei biliare, fluidizarea bilei;

Armurariu (Silybum marianum):

- acţiuni: protejarea ficatului faţă de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice), împiedicarea depunerii grăsimilor în ficat, refacerea sechelelor rămase după hepatita cronică şi ciroză;

Gălbenele (Calendula officinalis)

- acţiuni: reducerea inflamaţiilor ficatului şi stimularea secreţiilor biliare datorită proprietăţilor antiinflamatoare, decongestive, astringente, calmante;

Cicoarea (Cychorium intybus):

- acţiuni: stimularea funcţiilor hepatice, curăţirea de grăsimi a ficatului congestiv, mărirea cantităţii de bilă;

Păpădie (Taraxacum officinale):

- acţiuni: protejarea ficatului prin decongestionare şi stimularea secreţiei de bilă până la dublarea cantităţii;

Sunătoare (Hypericum perforatum):

- acţiuni: combate infiltrarea grasă a ficatului şi reface celulele hepatice degradate prin hepatită cronică.

Regimul de viaţă impune repaus la pat, pungi cu gheaţă pe hipocondrul drept, dietă hidro-zaharată. Sunt indicate, zilnic, exerciţii fizice uşoare, în aer liber.

Se vor evita eforturile mari, fizice şi intelectuale, emoţiile şi stările de iritabilitate precum şi viaţa dezordonată, în care nu se armonizează orele de muncă, odihnă şi somn. În fazele dureroase se vor aplica perne sau sticle calde şi cataplasme calde cu parafină, varză, ridichi negre şi hrean, ţinute timp de două ore pe zona ficatului. Permanent se va urmări nivelul transaminazelor (TGO, TGP), colesterolul, trigliceridele şi glicemia din sânge.

http://www.ziarullumina.ro