ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ Fără dulciuri şi fără alcool în boala ficatului gras

sursa: adevarul.ro

Una din zece persoane suferă de steatoză hepatică, aşa cum mai este numită tulburarea. Cei mai expuşi bolii sunt supraponderalii. Însă şi cei stresaţi şi care mănâncă prost pot şi afectaţi.

Steatoza hepatică se produce prin formarea unor depozite de grăsimi la nivelul ficatului. Există două tipuri de steatoză: cea alcoolică, provocată de consumul excesiv de alcool, pe termen lung, şi cea non-alwcoolică, favorizată de alimentaţia bogată în grăsimi „rele”.

Mai ales în primele stadii, afecţiunea este lipsită de simptome. În schimb, în faze avansate, pot apărea stările de oboseală. Frecvent, steatoza hepatică este diagnosticată la o ecografie abdominală de rutină şi poate apărea atât la persoanele aparent sănătoase, cât mai ales la cele cu afecţiuni asociate.

„Steatoza hepatică non-alcoolică reprezintă o boală a ficatului asociată cu obezitatea, cu rezistenţa la insulină (hormon pancreatic care asigură controlul glucozei din sânge), cu hiperlipidemia (creşterea nivelului lipidelor în sânge – trigliceridele în principal, dar şi colesterolul) şi chiar cu afecţiuni cardiovasculare precum hipertensiunea arterială”, explică medicul primar gastroenterolog Paul Dragomir de la Centrul „Mediclass” din Bucureşti.

Fructe şi legume, zilnic

Cea dintâi măsură în steatoza hepatică este respectarea unui regim alimentar. Iar în cazul în care consumul de alcool este cauza bolii, renunţarea la acesta este primordială.

„Dieta şi regimul de viaţă sunt specifice fiecărui caz în parte, dar, în principiu, trebuie diminuat sau chiar eliminat aportul de alimente bogate în grăsimi şi în zaharuri concentrate”, recomandă medicul Paul Dragomir.

Din alimentaţia recomandată în steatoză hepatică nu trebuie să lipsească fructele şi legumele, cerealele integrale, brânzeturile degresate, carnea slabă de pui şi de vită. De asemenea, este recomandat şi consumul de peşte (somon, macrou), deoarece este o sursă importantă de acizi graşi Omega 3 şi Omega 6, care ajută la reglarea nivelului colesterolului şi celui al trigliceridelor.

Nu fast-food-ului, nu prăjelilor!

Alimentele care trebuie excluse sau evitate sunt cele care necesită un efort digestiv mare: produsele de tip fast-food, mezelurile, carnea grasă de porc, cea de oaie, măruntaiele (rinichi, creier), icrele, maioneza, cartofii prăjiţi şi orice alte mâncăruri preparate prin prăjire. De asemenea, trebuie evitate băuturile carbogazoase, carnea tocată (mici, sarmale), untura, slănina, afumăturile, sosurile, rântaşurile, dulciurile (mai ales cele concentrate), pizza, conservele din carne, smântâna, brânzeturile grase, îngheţata şi untul.

„Alimentele care pun probleme prin mecanismele de prelucrare metabolică şi care ar trebui limitate sunt cele cu conţinut ridicat de grăsime”, spune doctorul Adrian Copcea, medic specialist în nutriţie, boli metabolice şi diabet la Clinica Asteco din Cluj-Napoca.
De asemenea, trebuie limitat consumul de alimente care conţin conservanţi, deoarece aceştia suprasolicită ficatul.

Respectarea meselor zilnice, esenţială

În steatoza hepatică este important să se respecte cele trei mese principale zilnice. „Acestor mese li se pot adăuga gustări uşoare (fructe, iaurturi, supe slabe, salate). Este importantă evitarea meselor copioase în a doua parte a zilei, în mod particular cu două ore înainte de culcare”, recomandă medicul Adrian Copcea.

Slăbirea bruscă, nocivă pentru bolnavi

La persoanele supraponderale diagnosticate cu steatoză hepatică, scăderea în greutate are efecte benefice. Atenţie însă, este contraindicată slăbirea bruscă, prin diete restrictive hipocalorice, deoarece steatoza hepatică se poate agrava! Pentru a slăbi, medicul nutriţionist poate recomanda un regim individualizat, în funcţie de problemele de sănătate asociate.

Dieta trebuie să fie echilibrată, să includă grupele importante de nutrienţi şi să conţină cu până la 500-1.000 kcalorii mai puţin decât necesarul obişnuit. Este recomandată reducerea greutăţii corporale cu 10%, după care se va încerca menţinerea greutăţii în limitele normale.

„La toţi pacienţii cu ficat gras se impun: verificări cardiologice periodice, exerciţiu fizic zilnic, controale periodice ale glicemiei (asociate tratamentului corect al diabetului zaharat tip 2) şi excluderea completă a consumului de alcool. De asemenea, în caz de obezitate, scăderea în greutate se va face, de preferat, sub supravegherea unui medic nutriţionist”, recomandă medicul Paul Dragomir.

“În steatoza hepatică non-alcoolică sunt permise alimente din toate grupele: cereale, fructe, legume şi leguminoase, carne, lactate şi ouă.”
Adrian Copcea medic specialist în nutriţie, boli metabolice şi diabet

A, C şi E, vitaminele-cheie în dietă

Din dieta zilnică a bolnavilor cu steatoză hepatică nu trebuie să lipsească alimente care conţin vitaminele A, C şi E. Ele au proprietăţi antioxidante şi sunt implicate în buna funcţionare a ficatului. Betacarotenul, precursorul vitaminei A, ajută la detoxifierea hepatică. Este bine ca acest nutrient să fie procurat din surse alimentare, nu din suplimente, pentru evitarea supradozării.

Cele mai bune surse de vitamina A sunt morcovii, peştele, caisele, cartofii dulci, pepenele verde, roşiile, spanacul, pătrunjelul şi dovleceii. Vitamina C are proprietăţi regenerative la nivelul ficatului şi, în plus, scade nivelul colesterolului „rău” şi pe cel al trigliceridelor. Cele mai bune surse de vitamina C sunt pătrunjelul, citricele, măceşele, coacăzele şi ardeii graşi. Un alt protector eficient al ficatului este vitamina E, implicată în procesele metabolice hepatice. Uleiurile vegetale nerafinate şi neprocesate, avocado, germenii de grâu, nucile şi seminţele crude de floarea-soarelui sunt surse naturale de vitamina E.

Autor: Claudia Georgevici

http://www.adevarul.ro/life/sanatate/alimentatie/Fara_dulciuri_si_fara_alcool_in_boala_f_icatului_gras_0_765523661.html

E mai aproape decat crezi!


Nu lasa hepatita sa-ti distruga viata!



Click aici pentru a descarca voucherul cu care va veti prezenta la laborator.


Un atelier in sprijinul celor diagnosticati cat si a celor care doresc sa se informeze si sa se implice in lupta impotriva Hepatitei.

Hepato.ro pe Facebook

Hepatoprotectoare: suplimente care protejeaza ficatul

Ficatul este organul care proceaseaza toate substantele care patrund in organismul uman. Factorii nocivi precum alcoolul, tutunul, odihna insuficienta, alimentele grase, medicamentele sau stresul isi pun in timp amprenta asupra acestui organ.

Pe piata exista insa numeroase medicamente, hepatoprotectoare , suplimente care ajuta la reducerea efectelor nocive ale factorilor poluanti.

Inainte de a incepe un tratament cu hepatoprotectoare este foarte important sa consulti un medic, care este in masura sa iti recomande produsul si dozele potrivite. Hepatoprotectoarele se presciu dupa evaluarea starii ficatului si in functie de gradul de afectare al acestui organ.

Ce sunt hepatoprotectoarele?

Hepatoprotectoarele sunt medicamente pe baza de plante care protejeaza ficatul. Cele mai eficiente astfel de suplimente sunt cele pe baza de armurariu si aminoacizi, precum arginina. Aceste suplimente au un efect antioxidant, protejeaza ficatul de substantele toxice si stimuleaza procesul de neutralizare a toxinelor.

De asemenea, hepatoprotectoarele stimuleaza producerea de celule hepatice sanatoase, vindeca leziunile si regleaza metabolismul ficatului.

Hepatoprotectoarele pot fi administrate si persoanelor care sufera de hepatita sau alte afectiuni hepatice, celor care lucreaza in mediu toxic si femeilor care iau anticonceptionale.

Ce contin hepatoprotectoarele?

Hepatoprotectoarele sunt suplimente alimentare pe baza de plante care contin o serie de substante benefice pentru organismul uman. Aceste suplimente contin aminoacizi precum L-arginina, L-cisteina, L-carnitina, care stimuleaza functiile hepatice.

Flavonoidele sunt substante cu proprietati antioxidante care protejeaza ficatul si reduc efectele nocive ale radicalilor liberi. Hepatoprotectorele contin si vitamine cu rol antioxidant. Cele mai intalnite vitamine sunt E, C sau B13.

Suplimentele hepatoprotectoare contin si saponine si hipolipeminate, care elimina toxinele si reduc ingrasarea ficatului.

Suplimente hepatoprotectoare

Extractul de armurariu este un foarte bun stimulent al activitatii ficatului, impiedica fribrozarea acestuia si ajuta la regenerarea sa. Contribuie la functionarea in limite normale a ficatului, si ajuta la detoxifierea organismului. Substantele active impiedica acumularea toxinelor in ficat si stimuleaza procesul de eliminare a toxinelor acumulate.

Silimarina este un flavonoid puternic, cu puternice efecte de detoxifiere si protectie a ficatului. Impiedica patrunderea toxinelor si stimuleaza refacerea celulelor hepatice.

L-arginina intarzie dezvoltarea tumorilor, ajuta la detoxifierea ficatului si contribuie la functonarea sistemului imunitar. Contribuie si la indepartarea toxinelor.

Hepatoprotectoare naturale

Ficatul poate fi protejat si prin consumul anumitor alimnente, plante si ceaiuri naturale care au rol antioxidant si stimulant pentru tesuturile hepatice. Cele mai bune remedii naturiste pentru afectiunile hepatice sunt cicoarea, coada soricelului , anghinarea, rostopasca , sunatoarea, salvia, rozmarinul, catina sau propolisul.

Sfecla rosie este un aliment ideal pentru protejarea ficatului, contine minerale importante. Este indicat sa se consume in stare cruda, data pe razatoare si amesteca cu putin hrean si ulei de masline.

Semintele de in se consuma in salate, in stare cruda. Sunt bogate in acizi grasi omega 3 si 6. Leurda este una dintre cele mai puternice hepatoprotectoare din natura si se consuma in stare cruda, alaturi de peste sau orez.

http://sanatate.acasa.ro/boli-7/hepatoprotecto...

Dieta pentru persoanele cu ficat gras

Simptomele ficatului gras nu pot fi observate cu usurinta. Diagnosticul, de cele mai multe ori, se stabileste in urma unor teste medicale. Cauzele unui ficat gras pot fi: consumul excesiv de alcool, consumul de droguri, obezitatea, diabetul, tulburarile metabolice sau malnutritia. Uneori scaderea brusca in greutate (manifestare intalnita in bypass-ul gastric, de exemplu) poate provoca boala. Totusi, cea mai comuna cauza ramane consumul excesiv de alcool. Boala ficatului gras in care nu este implicat consumul de alcool, se numeste steatohepatita nonalcoolica.

Nu exista nici un tratament care sa trateze in mod special ficatul gras, dar dieta specifica si scaderea in greutate pot ajuta la diminuarea inconvenientelor provocate de boala. O persoana care sufera de obezitate si are steatoza hepatica, ar trebui sa piarda incet in greutate. Dieta pentru ameliorarea problemelor ficatului gras, depinde de cauza afectiunii.


Controlul diabetului

Diabeticii ar trebui sa urmeze dieta caracteristica pentru controlul diabetului. Pacientii cu diabet zaharat ar trebui sa consume alimente cu un nivel scazut de zahar si sa mentina un nivel adecvat de insulina in organism. Atunci cand cantitatea de zahar scade, se vor acumula mai putine grasimi in ficat. Se recomanda ca pacientii cu diabet zaharat si ficat gras sa consulte un medic si un nutritionist inainte de a face orice modificare a dietei lor.

Renuntarea la alcool

Daca alcoolul este motivul pentru care o persoana are ficatul gras, ar trebui sa se renunte la consumul de bauturi alcoolice. Alcoolul are foarte multe calorii si mai ales in acest caz, ar trebui interzis. Consumul de alcool provoaca disfunctii ale ficatului, iar acesta nu poate metaboliza substantele nutritive in mod corespunzator, aceasta fiind cauza acumularii de grasime. Alcoolul va fi inlocuit cu alte bauturi.

Scaderea in greutate

O data inceput procesul, pierderea numarului de kilograme trebuie sa se realizeze treptat, mai ales in cazul in care obezitatea este motivul care sta la baza ficatului gras. Nu se va slabi mai mult de 1 kg pe saptamana. Scaderea in greutate ar trebui sa fie rezultatul atat al dietei cat si al exercitiilor fizice. Se vor evita alimentele care contin prea multe grasimi si se va pastra controlul consumului zilnic de calorii. Pierderea in greutate cu ajutorul dietei si al activitatii fizice va ameliora steatoza hepatica.


Dieta recomandata

Nu exista nici un tratament specific pentru vindecarea ficatului gras. In cazul in care cauza este consumul de alcool, se va renunta la acesta. Daca motivul il constituie obezitatea, se va initia un program de slabit prin care se va reduce greutatea corporala si se va preveni ingrasarea. Se vor evita anumite alimente, cum ar fi: painea, orezul alb, cerealele si zaharul concentrat. Persoanele diagnosticate cu ficat gras ar trebui sa manance alimente bogate in fibre, cu cat mai putine grasimi saturate si cu putine calorii. Mai mult, caloriile acestor alimente nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor zilnice.

Painea si cerealele

Pot fi consumate: paine din cereale integrale, biscuiti din grau integral, quinoa, orez brun, grau bulgur, fasole boabe. Painea alba ar trebui sa fie evitata.

Carne, legume si fructe

In cazul unor persoane ar putea fi suficient consumul carnii de pui fara piele, carnea de vita macra de vitel sau iepure slaba sau peste slab. Ar trebui sa se evite carnea rosie, bacon, carnea de porc, cremvustii, mezelurile, pestele gras cum ar fi tonul si somonul. Ar trebui sa se limiteze cantitatea de produse lactate consumate cum ar fi lapte, branza, unt, margarina si smantana. Galbenusul de ou ar trebui evitat, iar albusul de ou consumat de doua ori pe saptamana. Sunt permise din belsug fructele si legumele proaspete.

Proteine

Carnea slaba, fasolea, soia si fructele de mare contin proteine fara grasimi si pot fi consumate de catre cei care au ficatul gras.

Desert

Persoanele cu ficat gras ar trebui sa consume fructe proaspete la desert, in loc de prajituri, gogosi si alte produse de patiserie. Cei care au diabet, ar trebui sa urmeze regimul alimentar specific bolii. Diabeticii vor controla putin mai greu problema ficatului gras, trebuie sa acorde o atentie speciala acestei probleme si vor consuma doar alimente cu un continut scazut de glucide.

Supe si bauturi

Supa de legume (cartofi, broccoli, ardei, morcov) este indicata in cazul persoanelor cu ficat gras. Supa de varza ar trebui exclusa. Mai mult, supa de pui nu este recomandata si nici supa de peste, ciuperci, de carne de vita. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui complet evitate. Este permis doar consumul ocazional, eventual, nu si cel regulat.

Folosind aceste repere, se pot pregati diverse meniuri pentru dieta persoanelor care au ficat gras. Pentru prepararea hranei se va evita folosirea de grasimi (mai ales cele saturate) sau prea mult ulei, dar si prajelile. Este recomandata folosirea uleiului de masline. Nu se vor depasi caloriile permise zilnic, iar activitatea fizica nu trebuie sa lipseasca.

Eliminarea alcoolului, regimul alimentar si exercitiile fizice vor atenua simptomele provocate de ficatul gras. De asemenea se va preveni ciroza hepatica sau chiar transplantul de ficat. Cu toate acestea, nu este indicata pierderea rapida in greutate, intrucat acest aspect ar putea inrautati situatia. Scaderea in greutate se va face lent si treptat si ar putea dura chiar si 6 luni sau mai mult.

Exemplu de meniu

Mic dejun: fulgi de ovaz cu lapte, o ceasca cu ceai;
Gustare: omleta cu albusuri de ou, o ceasca cu ceai de macese;
Pranz: supa de legume, carne de pui sau vita slaba, un cartof copt, fructe;
Gustare: branza telemea, ceai cu lapte;
Cina: peste fiert, piure de legume, ceai cu lapte;
Gustare: iaurt degresat.

Respectarea sfaturilor dietetice nu va contribui doar la imbunatatirea functiei ficatului ci si la scaderea in greutate, eliminarea toxinelor si instalarea unei stari de bine.

Gălbenelele curăţă ficatul de grăsimi

---

Aş dori să ştiu ce tratamente naturiste sunt recomandate în cazul steatozei hepatice.

Prof. Constantin Milică: Pentru această afecţiune a ficatului, tratamentele se bazează pe utilizarea unui larg sortiment de plante medicinale, testate şi recomandate de-a lungul secolelor, cu proprietăţi calmante, antispastice, antiinflamatoare. Sunt necesare tratamente de lungă durată cu infuzii sau decocturi calde, după care bolnavul va sta culcat, timp de 20-30 minute, pe partea dreaptă, pentru a permite ca lichidele ingerate să treacă uşor prin canalul hepatic şi coledoc. Acestea vor avea efectul de a preveni îmbolnăvirea ficatului şi de a reface celulele hepatice afectate.

Anghinare (Cynara scolymus):

- acţiuni: regenerarea celulelor lezate, reducerea conţinutului de grăsimi, stimularea funcţiei antitoxice a ficatului, activarea secreţiei biliare, fluidizarea bilei;

Armurariu (Silybum marianum):

- acţiuni: protejarea ficatului faţă de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice), împiedicarea depunerii grăsimilor în ficat, refacerea sechelelor rămase după hepatita cronică şi ciroză;

Gălbenele (Calendula officinalis)

- acţiuni: reducerea inflamaţiilor ficatului şi stimularea secreţiilor biliare datorită proprietăţilor antiinflamatoare, decongestive, astringente, calmante;

Cicoarea (Cychorium intybus):

- acţiuni: stimularea funcţiilor hepatice, curăţirea de grăsimi a ficatului congestiv, mărirea cantităţii de bilă;

Păpădie (Taraxacum officinale):

- acţiuni: protejarea ficatului prin decongestionare şi stimularea secreţiei de bilă până la dublarea cantităţii;

Sunătoare (Hypericum perforatum):

- acţiuni: combate infiltrarea grasă a ficatului şi reface celulele hepatice degradate prin hepatită cronică.

Regimul de viaţă impune repaus la pat, pungi cu gheaţă pe hipocondrul drept, dietă hidro-zaharată. Sunt indicate, zilnic, exerciţii fizice uşoare, în aer liber.

Se vor evita eforturile mari, fizice şi intelectuale, emoţiile şi stările de iritabilitate precum şi viaţa dezordonată, în care nu se armonizează orele de muncă, odihnă şi somn. În fazele dureroase se vor aplica perne sau sticle calde şi cataplasme calde cu parafină, varză, ridichi negre şi hrean, ţinute timp de două ore pe zona ficatului. Permanent se va urmări nivelul transaminazelor (TGO, TGP), colesterolul, trigliceridele şi glicemia din sânge.

http://www.ziarullumina.ro