Tefal – o tigaie cu un strat de moarte garantata

Poveste cu un canar si o tigaie

A fost odata ca niciodata un procedeu de verificare a toxicitatii materialului din care este fabricata o tigaie pentru prajit. Procedeul era urmatorul: se lua tigaia si se punea la incalzit pe foc, fara nici o substanta in ea. Deasupra tigaii, la o inaltime suficient de mare astfel incat caldura se nu fie simtita, se atarna o colivie cu un canar. In acest mod, vaporii de aer ridicati din tigaia ce se incalzea pe foc ajungeau la canar, dar fara sa fie calzi. Insa substantele pe care le emana metalul la caldura ajungeau in colivie. La anumite tipuri de tigai, canarul murea.
Explicatia: canarul este o pasare exrem de sensibila la substantele toxice din aer. Cand este pe foc, un metal se descompune. Evident, la o anumita temperatura. Insa aceasta temperatura de prag conteaza foarte mult. Este normal ca, daca tigaia este lasata pe foc fara nimic in ea un timp indelungat, ea sa se arda si sa se descompuna chiar pana la se face scrum. Insa in cazul gatitului, exista materiale la care temperatura de prag nu este niciodata atinsa.
In zilele noastre, povestea nu mai este spusa niciodata. Si nici pusa in practica de catre producatori.
Insa, din fericire, exista asociatii care se ocupa cu acest lucru si care trag un semnal de alarma.

Dintre toate tipurile de tigai folosite astazi in bucatariile noastre, cele mai practice ni se par a fi cele din teflon ¬ pentru ca ele au un strat antiaderent care impiedica mancarea sa se lipeasca de ele. Insa acest avantaj aduce cu sine un mare minus ¬ tigaile sunt toxice. Intr-un interval de 2 pana la 5 minute deasupra focului, stratul protector de teflon de pe o tigaie se descompune, emanand substante toxice care sunt puse de mult in stransa legatura cu boli cum ar fi cancerul, dar si alte afectiuni.

Una din substantele toxice din componenta teflonului se numeste ammonium perfluorooctanoate, si este cunoscuta sub denumirea de C-8. Aceasta substanta se mai gaseste si in alte produse, sub denumirea de teflon sau nu: in varul lavabil cu teflon ( de exemplu in Romania este vopseaua Savana cu teflon), in detergentul de rufe care nu lasa petele sa adere la tesatura, in materialele care nu lasa murdaria sa adere la tesatuta.

Substantele toxice din componenta teflonului sunt absorbite in organism in 3 moduri ¬ prin inhalare, prin piele si prin ingerare o data cu manncarea gatita in vasul de teflon. Cel mai grav la ora actuala este faptul ca din ce in ce mai multe vase si ustensile pentru gatit sunt acoperite de teflon.

Pentru ca firmele producatoare de vase din teflon aduc in fata numai avantajele, iata o lista de motive pentru renuntarea la teflon:
1. Vasele de teflon sunt scumpe si se strica repede. Chiar si intretinute corect, isi modifica forma in timp de la caldura.
2. Vasele de teflon se zgarie.
3. Mancarea gatita la cuptor nu se prinde te tigaie, din orice material ar fi aceasta.
4. In cazul aluaturilor gatite la cuptor (prajituri etc), orice vas pregatit corespunzator (uns cu margarina/tapetat cu faina etc) face fata provocarii in mod admirabil.
5. Exista pe piata si alte tipuri de vase de gatit decat cele din teflon.

Alternative la tigaia de teflon (in ordinea crescatoare a toxicitatii):
1. Vasele din sticla termorezistenta tip Jenna. Sticla nu se descompune in nici un mod la gatit.
2. Vasele ceramice.
3. Vasele de fonta.
4. Vasele de otel inoxidabil.
5. Vasele de aluminiu ¬ desi si aluminiul se descompune si poate caauza probleme in aceeasi arie ¬ cancer, tumori, etc, este de preferat in fata teflonului.

Articole despre toxicitatea teflonului:
http://www.viviente.com/2006/01/toxic_teflon_n...
http://tuberose.com/Teflon.html%C2
http://www.loe.org/shows/segments.htm?programI...

Nu alegeti in bucataria, in casa si in viata dumneavoatra substante care sunt descoperite recent. Preferati-le pe cele care au fost langa om sau in natura de zeci de mii de ani, si ale caror efecte sunt bine cunoscute.

CURATENIA IN BAIE

Pune două-trei tablete pentru curăţarea protezelor în vasul de toaletă şi lasă-le până a doua zi. Dimineaţa, este suficient să ştergi cu peria şi să tragi apa;
Ţine la îndemână, în baie, un pachet sau o cutie de şerveţele antibacteriene, ca să poţi şterge repede chiuveta, marginea toaletei sau cada, atunci când nu vrei să laşi lucrurile murdare sau prăfuite;
Te-ai săturat de urmele enervante de pe chiuvetă? O poţi acoperi cu un strat subţire de ceară de maşină, pentru a preveni depunerile de săpun sau de pastă de dinţi.
Sufragerie
Seara, pune peste covor bicarbonat de sodiu, iar dimineaţa aspiră-l, pentru a împrospăta aerul;
Dacă ai o veioză cu abajur, cu pliuri, o mobilă cu elemente decorative sculptate sau plante din material textil, curăţă-le cu ajutorul unui uscător de păr setat la viteza minimă;
Şterge ecranul televizorului cu un şerveţel antistatic, pentru a nu fi nevoit să îndepărtezi praful în fiecare zi.
Camera copiilor
Pune o cutie în partea de jos a dulapului. În cazul în care copiii au haine care nu le mai vin sau jucării pe care nu le mai folosesc, aşază-le în cutie şi apoi donează-le unui centru;
Ca să-i faci să te ajute la curăţenie, propune- le jocul “Cine strânge mai repede jucăriile”. Primul care a adunat cinci obiecte primeşte un premiu.
Bucătărie
Testează câteva dintre “secretele” moştenite de la bunici, în cazul în care nu vrei să cumperi produse speciale de curăţenie (unele foarte scumpe):
Cuptorul de la aragaz. Umezeşte suprafaţa din interior şi de pe geamul uşii cu apă, apoi presară bicarbonat de sodiu. Aşteaptă apoi trei ore, după care stropeşte cu oţet. Lasă totul aşa peste noapte. Dimineaţa, şterge cu un burete şi... gata!
Rafturile frigiderului. Foloseşte tot bicarbonat de sodiu când vrei să ştergi urmele de mâncare. De altfel, obişnuieş- te-te să-ţi aşezi în fiecare zi alimentele în frigider, astfel încât rafturile să nu fie încărcate cu prea multe produse;
Cuptorul cu microunde. Încălzeşte un vas cu apă în cuptor până când se vor forma aburi. Astfel, murdăria va fi mult mai uşor de îndepărtat.
Mobila din bucătărie îşi recapată luciul dacă o lustruieşti cu o soluţie pe bază de ceară.
Sfaturi oferite de revista Avantaje

Legenda bradului de Crăciun

Pentru că tuturor ne plac poveştile şi pentru că se apropie Crăciunul, momentul anului în care mai multe dorinţe par a deveni realitate, vă invit dragi prieteni să ne spuneţi o poveste. Reale sau imaginate, despre oameni şi momente lor speciale, despre lucrurile care vă bucură sau vă întristează în fiecare iarnă şi despre tot ceea ce reprezintă pentru voi sărbatorile de Crăciun



Legenda bradului de Craciun

"Traditia bradului de Craciun se presupune ca isi are originea in Germania , la mijlocul secolului VIII d.Chr. Intr-o straveche legenda, se poveste cum misionarul si calugarul benedectin britanic Sfantul Bonifaciu tinea o predica despre nasterea Domnului in mijlocul unui trib de druizi germanici din apropierea localitatii Geismar. Pentru a-i convinge pe păgâni că stejarul nu este un arbore sacru si inviolabil, "apostolul Germaniei" nu a stat mult pe ganduri si, cu lovitura napraznica de secure, a despicat de la radacină un astfel de copac, iar din centrul lui s-a ivit, ca prin minune, un tânăr braduţ. Sfantul Bonifaciu a avut o revelatie si le-a spus druizilor ca acest pom cu ramuri mereu inverzite indreptate catre ceruri este de fapt arborele sfant, pomul copilului Iisus, simbolizand puritatea noii credinte si promisiunea unei vieti eterne. El i-a sfatuit pe pagani ca, incepand din acel moment, sa ia bradul din mijlocul salbaticiei, sa il aduca in casele lor si sa-l impodobeasca cu darurile simbolice ale dragostei si bunatatii.



Istoria moderna a pomului de Craciun dateaza din Germania secolului XVI .In anul 1561, in Alsacia, se drecreta cu strictete ca "nici un orasean nu are voie sa detina mai mult de un brad de Craciun, a carui lungime nu trebuie sa depaseasca opt picioare". Ornamentele pomului de Craciun din acea vreme constau din "trandafiri din hartie de diferite culori, mere, biscuiti, poleiala si dulciuri".

[

Traditia moderna este, de asemeni, legata de arborele paradisului inrodit cu mere, prezent in piesele religioase medievale, decoratiunile simbolizand prescura din ritualul bisericesc. In legenda crestina, se povesteste ca pomul vietii din gradina raiului ar fi fost de fapt un brad. Atunci cand Eva a cules din el fructul oprit, frunzele si florile pomului s-au scuturat, in ramuri neramanand nimic altceva decat tepi. Se spune ca numai in noaptea din ajunul nasterii lui Iisus bradul infloreste din nou, intr-o bogatie de culori asemanatoare podoabelor din pomul de Craciun.



Succesul de care s-a bucurat bradul de Craciun in tarile protestante a fost sporit de o legenda atribuita chiar lui Martin Luther. Se spune ca acesta ar fi asezat pentru intaia oara o lumanare aprinsa intr-un pom de Craciun. Intr-o seara senina de iarna, in vreme ce se indrepta catre casa, compunand in minte o predica, el a fost impresionat de stralucirea stelelor intrezarita printre brazi si a incercat sa refaca aceasta scena mirifica in mijlocul familiei, aducand un pom in mijlocul casei si impodobindu-i ramurile cu lumanari aprinse. 

Intr-o alta legenda, se povesteste ca in noaptea nasterii copilului Iisus, tot ce este viu, inclusiv flora si fauna, s-a indreptat catre Betleem, aducand daruri de pret.Toti pomii fructiferi, precum maslinul si curmalul si-au oferit drept cadouri fructele, dar bradul, neinzestrat cu nici un dar, a fost impins la pamant si ascuns vederii de imbulzeala celorlalti copaci. Un inger, induiosat de acesta intamplare, a poruncit catorva stele sa coboare pe pamant si le-a asezat in ramurile delicate ale bradului. Aunci cand copilul Iisus a zarit minunatul pom impodobit cu luminite, el a zambit si l-a binecuvantat, proclamand ca acest copac va trebui sa fie intotdeuna ornat cu lumini in preajma Craciunului, astfel incat toti copii sa se bucure de privelistea lui.



Intr-o veche poveste crestina se istoriseste ca atunci cand sfanta familie era urmarita de soldatii lui Irod, o multime de plante s-au oferit sa le dea adapost. Printre acestea s-a aflat si bradul. Intr-un moment in care Maria era prea obosita pentru a-si continua drumul, famila a facut un popas la marginea unei paduri. Un batran si incovoiat brad i-a invitat sa sa se odihneasca inauntrul trunchiului sau, apoi si-a strans ramurile, pastrand astfel familia in siguranta pana cand soldatii au depasit acele locuri. Copilul Iisus a binecuvantat copacul, iar forma micii sale maini a ramas pentru totdeuna imprimata in fructul pomului, in ...conul bradului. Daca un astfel de con este taiat de-a lungul partii sale inalte poti zari urma mainii lui Christos !



Atunci cand crestinismul a ajuns pe taramurile Europei de nord, se spune ca trei personaje reprezentand virtutile crestine au pogorat din ceruri pentru a aseza luminile pe ramurile celui dintai pom de Craciun. Cele trei virtuti, Credinta, Speranta si Caritatea, au cercetat indelung inainte de a gasi un brad la fel de inalt precum speranta, tot atat de maret precum credinta si dragostea, si cu o frumusete aidoma caritatii. Cautarile lor au luat sfarsit in padurile din nord, loc unde au gasit, in cele din urma, copacul potrivit. Aureolat de stralucirea stelelor, acesta a devenit cel dintai pom de Craciun.

In unele tari europene, precum Italia, locul bradului a fost luat de diverse structuri piramidale. De fapt, profilul triunghiular al bradului a fost descris de-a lungul vremii ca simbolizand Sfanta Treime formata din Dumnezeul Tatal, Fiul si Sfantul Duh." 



Nu pot incheia fara a preciza ca bradul are totusi o incarcatura simbolica cu mult anterioara crestinismului, fiind o milenara reprezentare a fertilitatii, potentei sexuale si reproducerii. El s-a constituit intr-o parte centrala a sarbatorilor de iarna pagane, fiind asociat cu stravechi idoli si adus in locuinte pentru a fi impodobit cu mere si alte fructe, considerate drept jertfe aduse bradului. Potrivit unor surse, Pomul de Craciun este, de fapt, o reminiscenta a lui "Yggdrasil", marele arbore al vietii din mitologia norvegiana.

Poinsettia sau Steaua Crăciunului

Poinseţia, denumită ştiinţific „Euphorbia pulcherrima” sau „Poinsettia pulcherrima”, este cunoscută de toată lumea sub denumirea de Craciuniţă, Floarea Crăciunului sau Steaua Crăciunului, deoarece înfloreşte în preajma acestei sfinte sărbători.



Deosebit de interesantă ca aspect, floarea Steaua Crăciunului are frunzele terminale colorate începând din luna decembrie până în primăvară, spre deosebire de cele de la baza care sunt verzi.
Culoarea cestora, de la roşu intens şi până la auriu, face să pară că ar avea flori, ceea ce nu este adevarăt, fiindcă adevăratele flori sunt de fapt nişte boboci micuţi, de culoare galbenă, situate în vârful fiecărui buchet de frunze, dispuse sub formă de stea.
Perioada de colorare a frunzelor coincide în mod inexplicabil poate, cu perioada sărbătorilor de
Crăciun.



Ca orice subiect legat de sărbătoarea Naşterii Domnului, Steaua Crăciunului are legenda ei care vine de departe, de pe plaiurile mexicane.



Legenda spune că în ziua 25 decembrie dintr-un an uitat de istorie, un copil sărac, care îşi dorea din suflet să ofere un dar lui Isus, a intrat într-o biserică pentru a-i oferi un dar de ziua naşterii sale.
Neavând alte posibilităţi, dar cunoscând faptul că un dar oferit cu dragoste are valoare nepreţuită, a cules un buchet imens de plante verzi de pe marginea drumului, pe care le-a aşezat in faţa icoanei mult iubite. Fiind trist şi ruşinat de nedemnul său dar, copilul a început să plângă încetişor.



O lacrimă a ajuns şi pe micile plăntuţe verzi culese de pe marginea drumului şi...minune: buchetul său, a înflorit miraculos exact în ziua de Crăciun, făcând nişte flori de culoare roşie, minunate, aşa cum nu se mai văzuse până atunci, iar martorii evenimentului au simţit miracolul sărbătorii.
De atunci, ei au numit această plantă: Steaua Crăciunului.



Legenda florii Steaua Crăciunului, se adresează sufletului, îndeamnă
la credinţă, la puritate şi bunătate, la încredere în partea bună din fiecare.
Spre deosebire de alte plante, cu care se realizeaza aranjamente speciale de sarbatori, această floare nu are nevoie să fie asociată cu nimic altceva, fiind ea însăşi deosebit de spectaculoasă şi având o simbolistică specială. Simpla ei prezenţă luminează şi imprimă locului în care este amplasată o atmosferă de sărbătoare.



Să ne bucurăm prieteni, de mesajul pe care îl transmite prezenţa ei în casele noastre şi de sărbătorile care se apropie !
Să nu uitaţi că mesajul pe care Steaua Craciunului ni-l transmite nu este unul oarecare, ci se referă la gândurile şi gesturile frumoase care trebuiesc să ne caracterizeze, mai ales de Craciun şi în toată această perioadă de sfârşit de an !



Impodobiţi-vă casa şi sufletul, cu această minunată floare roşie
şi să aveţi SĂRBĂTORI BINECUVÎNTATE.

Ce facem cu florile cand plecam in concediu?

De fiecare data cand se apropie perioada concediilor, iubitorii de flori incep sa se ingrijoreze in privinta plantelor pe care le detin. Desigur, exista varianta ca un vecin, prieten sau o ruda sa vina periodic sa le ude si sa le ingrijeasca. Dar ce ne facem cand nu primim ajutor de niciunde sau cand ajutorul primit lasa de dorit? Va prezentam cateva metode de udare a florilor care sigur va scot din impas si va pastreaza plantele proaspete si hidratate pe perioada concediului.

Udarea plantelor pe perioada concediului
Sistem automat de udare
Pentru a va realiza un sistem automat de udare, aveti nevoie de ceva cunostinte tehnice si trebuie sa dispuneti de o suma de bani cu care sa achizitionati toate cele necesare, de la pompa de apa si temporizator la tuburi flexibile, tevi si tavi. Exista si varianta de a-l cumpara gata asamblat, insa tot este nevoie de un specialist care sa faca micile ajustari pentru a se potrivit perfect geografiei camerelor in care stau florile, felului in care acestea sunt aranjate si necesitatilor de apa.
Odata achizitionata, instalatia de udare poate deveni permanenta, nu doar o solutie temporara pe perioada concediului. Din pacate, insa, nu este indicat sa fie folosita la plantele care se uda prin scufundare, precumbonsaii sau orhideele.

Sistem automat de udare
Metoda wick-watering
Desi suna ca si cum ar fi o metoda complicata, este, in fapt, extrem de simplu de pus in aplicare. Singurul inconvenient este ca, in prealabil, plantele si ghivecele trebuie pregatite. Wick-watering presupune udarea prin capilaritate, adica planta isi traga apa necesara printr-o sfoara sintetica care strabate substratul si atarna din ghiveci intr-un rezervor cu apa.


Wick-watering
Pregatirea pentru wick-watering se realizeaza in felul urmator: planta este transplantata intr-un sol usor, aerat, compus din 50% pamant nu foarte retentiv si 50% perlit. Perlitul este o roca ce se comercializeaza sub forma unor granule de dimensiunea unui bob de mazare. Rolul perlitului este de a reduce si chiar elimina riscul absorbtiei in exces a apei si, pe cale de consecinta, al putrezirii plantei.


Planta pe wick-watering

De-a lungul substratului pana la radacina plantei se aseaza o sfoara din material sintetic (nu putrezeste in contact cu apa) care se scoate printr-una din gaurile din fundul ghiveciului. Sfoara respectiva va sta in permanenta intr-un rezervor plin cu apa peste care se aseaza ghiveciul. In functie de temperatura si umiditatea din camera, precum si de necesarul de apa al florilor, acestea vor putea sta fara probleme pe wick-watering pana la doua saptamani, scapandu-va de griji in timpul concediului. Metoda este excelenta si pentru violetele africane, care nu suporta umiditatea in exces la radacini.
Self-watering

Asemanatoare cumva cu wick-watering, metoda self-watering se diferentiaza totusi prin faptul ca solul nu mai trage apa prin sfoara. La fel, ghivecele trebuie pregatite si aveti nevoie de cateva obiecte nu foarte costisitoare si destul de la indemana, precum cateva sticle de jumatate de litru din plastic, perlit, o unealta de taiat (foarfece, cutter) si un aparat de gaurit (letcon sau, in lipsa acestuia, un cui incins).



Self-watering
Pentru inceput taiati sticla de plastic pe jumatate: jumatatea de sus (cea cu dop) va servi ca ghiveci, iar cealalta pe post de rezervor de apa. Apoi gauriti dopul, gaurile fiind necesare pentru a permite plantei sa absoarba apa prin ele. Pentru o buna aerisire, gauriti si jumatatea de sticla cu dop undeva pe peretele sticlei, cat mai la baza acesteia.
Insurubati la loc dopul, asezati jumatatea superioara a sticlei in rezervor, turnati 3-4 linguri de perlit, apoi completati cu pamant amestecat cu perlit in proportii egale. Stratul de perlit asezat la inceput asigura drenarea solului si impiedica acumularea in exces a apei in substrat.


Aranjament self-watering
Turnati apa in rezervor, asezati ghiveciul cu planta in rezervor si, la fel ca la metoda wick-watering, timp de circa doua saptamani puteti sa uitati de grija udarii.
Sticla cu apa infipta in solul ghiveciului

O sticla cu apa infipta in ghiveci asigura plantei necesarul de apa pentru aproximativ o saptamana, in functie de temperatura si umiditatea din camera si de dimensiunea plantei. Luati o sticla de plastic de jumatate de litru, gauriti dopul, umpleti sticla cu apa, insurubati dopul si infigeti sticla cu dopul in pamant. Dezavantajele acestei metode de udare sunt ca nu poate fi aplicata si ghivecelor mici, ci numai celor de dimensiuni mai mari si incapatoare, si ca asigura hidratarea pe o perioada mai scurta. Avantajul este ca va ia mai putin timp de pregatire decat celelalte metode.

Afla cand ar trebui sa cumperi copilului primul telefon mobil

Utilizarea telefoanelor mobile este atat de populara in lumea intreaga, si toti isi doresc cel mai performant telefon de pe piata, mai ales copiii. Dar ar trebui ca cei mici sa detina un telefon mobil  sau cand ar trebui sa il primeasca pe primul?

La ce varsta copilul poate primi un telefon mobil

Multi considera ca raspunsul potrivit ar fi sa il primeasca atunci cand sunt maturi. Varsta ideala de a cumpara un telefon dupa unii parinti, este cea de 18 ani. Dar asta nu prea se mai aplica in zilele noastre si sunt din ce in ce mai multi factori ce influenteaza decizia de a cumpara un mobil copilului.

Nu este o restrictie de varsta pentru copii, achizitionarea este o decizie personala a parintilor. Nu poate fi o problema abilitatea copiilor de a folosi un telefon mobil, copiii cu varsta de peste 4 ani sunt capabili sa dea telefoane sau sa raspunda, sa joace jocuri etc.

Cu ajutorul mobilului, parintii pot mentine mai usor legatura cu copilul

Gandindu-se la avantajele oferite de aceasta tehnologie, multi parinti decid sa le faca cadou copiilor un telefon mobil. Cel mai important avantaj, este faptul ca ofera o singuranta copilului. Parintii pot pastra contactul cu el cand este plecat de acasa. Exista insa si dezavantaje. Telefonul este un aparat scump, iar copiii nu sunt mereu atenti si responsabili cu el.

Copiii cu telefon mobil pot fi expusi

Un copil cu mobil poate deveni si tinta pentru hoti. Exista in continuare multiple avantaje dar si dezavantaje care pot fi diminuate cu masuri potrivite. Asa ca, nu exista o varsta impusa sau clara la care copilul ar trebui sa aiba telefon mobil, ci mai multi factori trebuie luati in considerare pentru a decide perioada potrivita.
Ce trebuie sa iei in considerare inaintea cumpararii unui telefon mobil pentru copil

Copiii si adolescentii isi tot forteaza parintii sa le ofere un telefon mobil in pas cu moda, ceea ce ii pune pe parintii cu dificultati financiare, intr-o situatie neplacuta. Functionalitatile unui telefon mobil sunt cel mai des folosite in scopuri nepotrivite de copii. Devin dependenti de sms-uri si de jocuri si isi pierd prea mult timp butonand telefonul. De aceea este indicat sa ii oferi copilului unul cu functionalitati limitate, fara camera foto sau muzica.

II poti limita timpul in care il foloseste, adica numai cand pleaca undeva cu prietenii. Totul depinde de tine. Daca iti cunosti copilul bine si consideri ca este destul de responsabil, fa-i acest cadou. Dar este recomandat ca cei sub 7 ani sa nu detina asa ceva, tinand cont de aspectul sigurantei lor.

Copiii nu trebuie sa fie invatati cum sa foloseasca telefoanele mobile. Ar trebui insa sa fie instruiti cum sa aibe grija de el. Sfaturi simple precum sa il tina departe de apa si intr-un loc sigur per total, au o valoare importanta.

De la o varsta frageda trebuie sa le fie impusa o disciplina in vederea folosirii telefoanelor. De asemenea, ei trebuie invatati si alte utilizari in scopuri educationale ale celularului. Ai grija sa fie un echilibru in viata copilului tau si sa aibe parte de putin din toate: sport, educatie, distractie si telefoane mobile.
In concluzie, trebuie sa intelegi ca intrebarea: „La ce varsta sa ii iau un mobil copilului meu?” nu are un raspuns batut in cuie si ramane la latitudinea ta de a decide momentul oportun. Copiii si-l vor dori cat mai devreme cu putinta si parintii vor amana pe cat posibil momentul achizitionarii. Dar, cei mai in masura sa decida sunt parintii. Ei stiu daca copilul are nevoie de el cu adevarat, daca este destul de responsabil sa aibe grija de el si sa nu ii acorde mai mult timp decat este necesar.

Cum sa desfunzi o chiuveta infundata

Chiuvetele de la baie si bucatarie se infunda in mod frecvent din cauza alimentelor sau a resturilor menajere aruncate in mod iresponsabil sau din greseala. Chiar daca pare ca scurgerea este rezistenta si cateva frimituri de paine sau zatul de la cafea nu au cum sa ii dauneze, lucrurile nu stau deloc asa.

Resturile de pe farfurii, zatul de la cafea, grasimile si alte produse care ajung pe scurgerea de la chiuveta nu fac decat sa se depuna pe furtunul de la scurgere si sa duca la ingustarea canalului pana la infundarea acestuia.

In aceasta situatie unica solutie pare a fi apelarea la un instalator, insa iti propunem cateva trucuri clasice care ar putea sa te scape de niste cheltuieli in plus.

Foloseste o pompa speciala

Este posibil sa ai in casa o pompa de desfundat chiuveta, asa ca foloseste-o cu incredere. Umple chiuveta cu apa pana la un nivel de 3 - 4 centimetri si apoi pune in functiune pompa respectiva. Cu cat vei incerca sa desfunzi mai mult, cu atat mizeriile si resturile vor iesi la suprafata. Daca problema este totusi foarte grava, nu vei reusi sa o rezolvi doar cu acest accesoriu, motiv pentru care trebuie sa treci la pasul urmator.

Apa fiarta cu otet

Apa fiarta va ajuta la dezlipirea rezidurilor de pe teava de scurgere, in timp ce otetul va elimina mirosurile, va degresa teava si o va dezinfecta. Fierbe 3 - 4 litri de apa in care adaugi jumatate de litru de otet. Dupa ce a dat in clocot opreste focul si toarna amestecul format in chiuveta, astfel incat sa se scurga intr-o cantitate mare pe teava.

Imediat dupa ce ai turnat toata apa, adauga si cealalta jumatate de litru de otet, astfel incat sa actioneze mai bine asupra rezidurilor care au fost deja inmuiate de apa fierbinte. Este foarte posibil ca acest truc sa functioneze foarte bine si teava sa se desfunde in totalitate.

Bicarbonat

Bicarbonatul are si el importanta in dezinfectarea, curatarea si eliminarea mirosurilor care vin de pe scurgere. Fierbe jumatate de litru de apa in care torni un plic de bicarbonat si varsa aceasta solutie formata in chiuveta.

Desfa teava

Este un pas destul de dificil, insa este ultima solutie pe care o ai inainte de a chema instalatorul. Tevile noi sunt din plastic si pot fi desfacute destul de usor. Este indicat sa te "inarmezi" cu o pereche de manusi de plastic si o masca al carui scop este sa te protejeze de mirosurile neplacute. Este foarte posibil sa te scarbeasca rezidurile pe care le vei gasi pe interiorul tevei de scurgere, asa ca ia-ti masuri de precautie.

Dupa ce desfaci teava, arunca toata mizeria gasita intr-o punga de unica folosinta, iar apoi curata bine interiorul tevei cu o perie pentru sticle (perie pe care trebuie sa o arunci imediat dupa utilizare), dupa care mai ramane doar sa montezi teava la loc.

Sfaturi:

Incearca sa montezi, atat la chiuveta de la baie, cat si la cea de la bucatarie, o sita care sa impiedice patrunderea resturilor alimentare si a altor obiecte pe teava de scurgere. Doar asa vei reusi sa pastrezi teava mereu curata.

Din cand in cand mai toarna cate 2 litri de apa fierbinte in combinatie cu otet pentru a degresa teava si pentru a distruge o parte din microbi.

http://casasigradina.ele.ro

ingrijire...masina de spalat

Se intimpla adesea sa simtim un miros greu atunci cind deschidem usa masinii de spalat. Formarea mucegaiului din cauza umiditatii este un fenomen intilnit la masinile de spalat. Citeva indrumari pentru a preveni aceasta problema neplacuta si neigienica :
-- nu lasa rufele ude in interior; ideal ar fi ca hainele da fie scoase imediat dupa terminarea programului masinii, deoarece in primele minute dupa terminarea programului, hainele pastreaza energie termica si foarte multa umezeala, doua aspecte esentiale in dezvoltarea bacteriilor si a mucegaiului; cit timp in cuva masinii se mentine o temperatura calda, bacteriile se dezvolta mult mai rapid;
-- sterge cuva cu o cirpa uscata - sterge peretii cuvei cu o cirpa uscata dupa ce ai scos hainele;
-- nu bloca circulatia aerului - nu se recomanda inchiderea capacului in perioada de repaus; daca masina este instalata in baie, este bine sa inchizi capacul in perioada in care se formeaza aburi, pentru a evita patrunderea umezelii in interior; de asemenea nu pastra hainele murdare in cuva masinii, in lipsa unui cos de rufe;
-- curata recipientul pentru detergent si filtrul de scame - aceste zone sunt extrem de sensibile, deoarece de ele poate depinde de multe ori buna functionare a masinii si calitatea spalarii hainelor; aici se aduna adesea o cantitate mare de apa ce poate emana un miros foarte neplacut;
-- foloseste clorul periodic - clorul este inamicul cel mai puternic al mucegaiului; folosind periodic programele cu prespalare ce permiteadaugarea de clor, se previne formarea mucegaiului; in cazul in care hainele nu permit utilizarea clorului, se poate seta un program doar pentru curatarea masinii de spalat, se adsasuga clor in recipientul special si se porneste masina;
-- cum se curata filtrul de scame - te asiguri ca masina a terminat orice program de spalare, scoate masina din priza; se pregateste un vas potrivit ca inaltime pentru a fi asezat in dreptul orificiului unde se afla filtrul, se desurubeaza capacul; dupa ce s-a scurs apa, curata surplusul de scame din filtru; se indeparteaza filtrul si se spala cu apa fierbinte si detergent pina ramine perfect curat; se lasa filtrul sa se usuce si se monteaza la loc.

---

PARAZITII DIN ASTERNUT

Acarienii, duşmanii din patul fiecăruia

Aşternuturile pot fi un adevărat paradis pentru acarieni şi insectele din familia Cimex lectularius (ploşniţa de pat, stelniţa) ce se adună în jurul resturilor uscate de sânge, salivă, sudoare şi, practic toate fluidele corporale la care vă puteţi gândi.

Ploşniţa de pat, care nu are niciun centimetru lungime, străpunge pielea omului pentru a se hrăni cu sângele său, pe timp de noapte. Odată sătulă, ea se întoarce între cusăturile saltelei sau în crăpăturile din pereţi. Impresionant este că, în timp ce oamenii pot trăi câteva săptămâni fără hrană, ploşniţa de pat poate trăi până la un an, fără a mânca.

Unele persoane pot avea chiar şi reacţii alergice în urma muşcăturii.
Acarienii sunt alte insecte care ni se ascund sub pernă, reprezentând o adevărată problemă pentru persoanele care suferă de astm.

Ca şi cum simpla prezenţă a paraziţilor microscopici nu este suficientă, excrementele lor sunt cele care ne provoacă tuse sau strănut,
Eliminarea acarienilor este aproape imposibilă, dar numărul acestora poate fi redus. Luaţi în considerarea o husă impermeabilă pentru saltea, pentru a împiedica accesul acarienilor în aşternururi şi pernă, spălaţi săptămânal lenjeria la temperatură ridicată, eliminaţi păturile ca aşternut, aspiraţi salteaua. De asemenea, dacă aveţi copii, introduceţi săptămânal jucăriile de pluş în congelator pentru 24 de ore, deoarece temperatura de -18 grade Celsius distruge acarienii.

9 sfaturi ca să cureţi temeinic toată casa

Prosopul este obiectul care adună cele mai multe bacterii într-o baie

Dacă te întreabă cineva care este „paradisul microbilor" în casa ta, cel mai probabil gândul îţi va zbura către vasul de toaletă sau către găleata de gunoi. Greşit! Există locuri din casă ce strălucesc, dar pot fi purtătoare de microbi periculoşi. Iată care sunt acestea şi cum este bine să le cureţi.

Prosoapele din baie
Împarţi prosopul de la baie cu membrii familiei tale? Foarte rău! Riscul de infecţii transmise de la unul la altul este foarte mare. Corect ar fi ca fiecare să folosească prosopul lui.
Sfat. Schimbă prosoapele la două zile, iar pe cele folosite, spală-le la minim 40 0C, cu detergent, şi lasă-le să se usuce în aer liber. Ulterior, ar fi ideal ca prosoapele să fie şi călcate.
Maşina de spălat
Maşina de spălat este o generoasă colecţie de microbi. Unul din motive este acela că folosim din ce în ce mai des la spălatul rufelor, apa rece. Ideal este ca rufele să fie spălate cu apă caldă, la minim 60 0C.
Cearşafurile, hainele copiilor, prosoapele de bucătărie şi de baie se spală doar cu apă caldă.
Sfat. Din când în când, este recomandat ca maşina de spălat să facă baie. Curăţă bine sertarul, sistemul de control al scurgerii, hubloul pe exterior şi pliul interior al garniturii de la uşă. Acolo este o adevărată crescătorie de bacterii şi microbi. La două săptămâni este bine să laşi maşina să meargă un ciclu de 15 sau 30 de minute, fără rufe, după ce pui în maşină 100 de mililitri de clor, special pentru maşinile de spălat.
Bureţii pentru duş
Ar fi bine să refuzi să vezi ce „menajerie" se dezvoltă aici, dacă cineva îţi propune o astfel de experienţă.
Sfat. Clorul concentrat, ca „apă de baie" pentru bureţi, o dată pe săptămână. Buretele de la bucătărie trebuie schimbat o dată la două-trei săptămâni.
Mopul şi găleata pentru spălat
Constituie un mediu foarte bun pentru dezvoltarea microbilor.
Sfat. Soluţia este ca mopul să fie dezinfectat cu apă fiartă şi clor o dată pe săptămână. Nu păstra apa folosită în găleată. Nu ţine mopul în apa folosită.
La calculator
Tastatura, mouse-ul, pad-ul. Pe tastatura ta se pot găsi cu 200 de specii de bacterii mai multe decât pe un vas de WC. Mouse-ul, la fel, este o colecţie demnă de filmele de groază.
Sfat. Prepară o soluţie pe bază de alcool medicinal (o parte alcool, două părţi apă) sau un produs similar din comerţ, cu pulverizator, şi curăţă temeinic, toate elementele calculatorului. Ideal ar fi să faci asta în fiecare zi, dar este obligatoriu s-o faci măcar săptămânal. Pad-ul trebuie schimbat la trei-patru luni, iar ecranul monitorului trebuie curăţat în fiecare săptămână.
În bucătărie
Frigiderul. Se află în top zece al celor mai murdare obiecte din casă. Ideal ar fi ca acesta să fie curăţat la interior în fiecare săptămână. Temperatura scăzută nu ucide bacteriile.

Sfat. Este musai să îl cureţi temeinic măcar o dată pe lună, cu soluţii din bicarbonat şi oţet, iar cutia de zarzavat - în fiecare săptămână. Nu uita de tăviţa în care se scurge apa.
Scurgătorul de vase. Este locul ideal pentru bacterii şi mucegaiuri.
Sfat. Trebuie curăţat cu apă fierbinte şi detergent în fiecare săptămână. Poţi folosi o periuţă pentru a îndepărta depunerile, clor sau un alt antibacterian.
În dormitor
Jucăriile copiilor. Sunt foarte multe motivele pentru care microbii se dezvoltă pe jucării. De la mănuţe murdare, la resturi de mâncare.
Sfat. Spală jucăriile de pluş în maşină. Curăţă cu apă şi săpun sau cu şerveţele/soluţii dezinfectante jucăriile care nu pot face „baie".

Patul. Împarţi acest loc minunat cu mii şi milioane de alte suflete. Vietăţi mici, mai mult sau mai puţin agresive.
Sfat. Foloseşte materiale naturale pentru lenjerie, aspiră salteaua patului săptămânal şi, dacă îţi poţi permite, investeşte în pilote, perne şi saltele antialergice.