DETOXIFIEREA FICATULUI

DETOXIFIEREA FICATULUI

         In detoxifierea ficatului, terapeutii insista pe ideea actiunii pe mai multe nivele, simultan, si nu adresandu-ne unui singur organ. Astfel daca, de exemplu, se curata ficatul, toxinele vor fi eliberate in sange si atunci sangele va avea de suferit, astfel ca vom avea nevoie de un depurativ sangvin. Dar lantul nu se inchide aici. Toxinele din sange se elimina prin rinichi, iar pentru a nu supraincarca acest organ va fi necesara adaugarea unui diuretic bland, pe baza de plante. De aceea, afirma terapeutii, produsele naturale alese pentru consum trec pe planul al doilea, cel mai important fiind sa avem certitudinea ca, in amestecul de plante utilizat la dezintoxicare, exista si un depurativ sangvin, si plante cu efect colagog (stimulent pentru evacuarea bilei in intestin) sau hepatic, si plante diuretice. Se intelege ca, intentionand sa obtinem rezultate optime, e necesar sa alegem produse de cea mai buna calitate. Trebuie sa se aiba in vedere si eliminarea constipatiei, pentru o functionare cat mai buna a intestinului introducandu-se in cura si plante cu efect laxativ bland. 

      O posibila cura de detoxifiere pentru ficat poate include plante din lista pe care v-o prezentam mai jos.


armurariu



1. Depurative ale sangelui: coada-soricelului, telina, aloe, anghinare, iarba-mare (omag), brusture, mesteacan, cicoare, afine, varza, nasturel (iarba-voinicului), trifoi de balta, nuc, urzica, panseluta salbatica, patrunjel, papadie, lemn-dulce, lemnul-cainelui (caprifoi), sapunarita, soc. Unele plante sunt depurative ale sangelui, avand o actiune specifica asupra pielii: brusturele, nucul, panseluta salbatica, patlagina, trifoiul rosu s.a.



papadie

2. Plante pentru ficat (cu efect colagog): coada-soricelului, aloe, telina, anghinare, muguri de tei, iarba-mare, crusin, musetel, rostopasca, armurar, cicoare, scai-vanat, gentiana, unguras (catusnica), izma salbatica, trifoi de balta, nuc, papadie, ridiche neagra, rozmarin.

3. Plante fortifiante pentru ficat: armurar, scai-vanat, unguras, papadie, ridiche neagra etc.



ridiche neagra



4. Plante diuretice (ajuta la eliminarea toxinelor prin urina): coada-soricelului, usturoi, telina, anghinare, muguri de tei, iarba-mare, ovaz, brusture, mesteacan, cicoare, lemnul-cainelui, nasturel, scai-vanat, fenicul (anason), nalba, trifoi de balta, urzica, panseluta salbatica, patrunjel, papadie, ridiche neagra, soc, lemn-dulce, sapunarita.

5. Plante pentru intestine: aloe, crusin, nalba, nuc, patlagina.

anghinare

      Dupa incheierea curei de detoxifiere, este oportun ca organismul sa fie remineralizat si fortifiat. Dupa caz, se va introduce aceasta etapa in perioada efectuarii curei. Plante bogate in oligoelemente sunt ovazul, lucerna, urzicile, coada-calului, dar exista si alte produse recomandate: algele marine, spirulina, clorofila etc. Pe de alta parte, vitaminele din categoria complexului B sunt esentiale pentru a ajuta la regenerarea celulelor. Acizii din cadrul complexului B ajuta la refacerea tesutului hepatic si deci la restabilirea functiei acestui organ vital.     sursa: magazin

NUCA, UN PUTERNIC ANTIOXIDANT SI ANTICANCERIGEN

           Vechii romani o apreciau in mod deosebit, atat pentru gustul aparte ori pentru calitatile nutritive, cat si pentru remarcabilele sale efecte terapeutice. Mai tarziu, in Evul Mediu, pornindu-se si de la forma miezului, asemanatoare creierului uman, a dobandit o noua reputatie, in tratarea bolilor mintale. Astazi, miezului de nuca i s-au descoperit noi virtuti (de fapt, folosite odinioara, insa pe baza unor cunostinte dobandite empiric), astfel ca specialistii in nutritie recomanda consumul zilnic de nuci, circa 3-5 bucati.      
      Despre compozitia miezului de nuca, insa amintim aici faptul ca este fructul cel mai bogat in cupru si in zinc, in plus continand potasiu, magneziu, fosfor, sulf, fier, calciu, vitaminele A, B, C, P. Principalele proprietati: foarte nutritiv, laxativ si antidiuretic, vermifug, drenor cutanat si limfatic, antisifilitic. In consecinta, e recomandat cu precadere in diabet, tuberculoza, diaree, paraziti intestinali, litiaza renala, dermatoze, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis. Recent, studiile epidemiologice au aratat ca riscul bolilor coronariene poate fi redus la jumatate, daca se consuma 4-5 portii de nuci pe saptamana (o portie inseamna 5-10 nuci).    
      Efectul ii este atribuit bogatiei in acizi grasi omega 3, a acestui fruct, ca si in alti compusi activi cu actiuni pozitive asupra sanatatii cardio-vasculare. Cat despre o mai veche prejudecata, ca un consum constant de nuci ar duce la ingrasare, aceasta nu are nici un fel de temei. E adevarat, miezul de nuca are in compozitie aproape 70% de diferite grasimi, dar la o alimentatie normala, a manca 18-56 g pe zi nu inseamna a lua in greutate. Cercetarile in acest sens atesta ca adaugarea a 5-8 nuci la alimentatia cotidiana inseamna 285-400 calorii, care nu influenteaza masa corporala.          
     Nuca se situeaza in fruntea listei vegetalelor bogate in antioxidanti. Membrana fragila care inveleste miezul propriuzis (intocmai cum meningele protejeaza creierul) contine numerosi compusi fenoli capabili sa inhibe oxidarea colesterolului LDL (cel asociat cu proteine, la o densitate scazuta). Un asemenea compus este si anticancerigen, absorbtia sa variind de la un individ la altul, in functie de flora bacteriana intestinala. Nucile constituie si o importanta sursa de vitamina E, un antioxidant care protejeaza grasimile impotriva oxidarii si contribuie la incetinirea imbatranirii celulelor.

    Alfatecoferolul este forma cea mai activa a acestei vitamine, dar in nuci predomina gammatocoferolul (155 mg la 100 g), care se pare ca ar avea o capacitate antioxidanta mai ridicata. Totusi, consumatorii trebuie sa stie ca nivelul vitaminei E scade cu 30% dupa trei luni de pastrare a miezului de nuca. Pe de alta parte, se stie ca elasticitatea arterelor joaca un rol foarte important in prevenirea maladiilor cardiovasculare, vasele capabile sa se dilate fiind o asigurare antiinfarct. Potrivit unui studiu recent, persoanele cu colesterolul marit, care consuma zilnic 8-13 nuci, beneficiaza de scaderea acestuia, capacitatea vasodilatatoare crescand totodata cu 64%, in raport cu un regim mediteranean fara nuci. De asemenea, acestea imbunatatesc circulatia sangelui, datorita continutului in gammatocoferol si omega 3.      
    Miezul de nuca, in mod special, dar si strugurii sau mai multe legume, ca rosiile, contin melatonina – un hormon secretat in corpul uman de glanda pineala si care regleaza ritmurile cronobiologice, in acelasi timp fiind si un redutabil antioxidant. Pentru a beneficia de calitatile acestui fruct, orice persoana poate folosi atat miezul ca atare, cat si uleiul, consumat odinioara in cantitati importante in satele romanesti, unde existau prese speciale pentru obtinerea sa. Cateva recomandari va prezentam in continuare. In alimentatia curenta, cantitatea de ulei optima ar fi de 20-40 ml.            
    Se poate mari insa la 50-60 ml, in caz de tenie, uleiul fiind pus intr-o salata de cartofi ce va fi mancata seara, timp de trei zile. Enurezisul este combatut in urma consumului, in fiecare seara, a cate unei felii de paine prajita si imbibata apoi cu ulei de nuca (o lingurita), timp de 15 zile. In litiaza renala, tratamentul cuprinde un amestec impreuna cu ulei de migdale dulci si infuzie de paie de ovaz. O bautura energizanta si foarte sanatoasa se prepara intr-un pahar cu suc de fructe natural, caruia i se adauga o mana de miez de nuca maruntit sau tocat si o lingurita cu miere. Mai adaugam informatia ca uleiul de nuca devanseaza considerabil, in ce priveste efectul asupra sanatatii noastre, uleiul de soia, de floarea soarelui si de porumb.    sursa:  magazin