Ardeiul

Inchide Evaluarea ta a fost adaugata cu succes.

Inchide Ne pare rau, a aparut o eroare in timpul adaugarii evaluarii tale.

Ardeiul (Capsicum annuum) este o specie populară a genului Capsicum care face parte din familia Solanaceae.

Foarte demult în America...

Ardeiul este considerat cea mai veche plantă cultivată în America – s-au găsite seminţe de acum 5000 de ani. Provine din Peru. Alături de porumb, fasole şi dovleac a fost unul dintre legumele de bază ale Americii Precolumbiene. În Europa a fost adusă de către medicul lui Cristofor Columb. Începând cu secolul al XVI-lea s-a popularizat în Europa pentru a-şi găsi un loc de cinste în bucătăriile ţărilor mediteraneene şi în Balcani. Mai mult, este leguma şi condimentul naţional al Ungariei.

Sunt cultivate 4 feluri de ardei: iuți, grași, lungi (de ex. kapia) și gogoșari.
La fel ca roșiile și vinetele, este o plantă pretențioasă la lumină, căldură, apă și hrană. Pentru a avea o producție mare și de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc și îngrășat cu gunoi de grajd.



Ardeiul este considerat ca a doua sursă de vitamină C imediat după pătrunjel, 200 de grame de ardei acoperă cantitatea zilnică necesară unui adult. În afară de vitamina C, ardeiul conţine şi vitamina A, fiind un cocktail ucigaş pentru radicalii liberi. Această combinaţie nu permite depunerea colesterolului şi deci ne protejează împotriva bolilor de inimă şi a artritei. Previne de asemenea bolile tumorale, glaucomul şi artrita.

Soiuri

Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben uriaş, Uriaş de California, Românesc, Calincov verde, etc.
Gogoşar: Timpuriu de Bucureşti, Superb, Uriaş dulce, Splendid, Rubin, etc.
Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin
Ardei iute: Iute portocaliu (ciuşca), Iute de Arad, etc.



Pe lângă faptul că este o sursă bogată de vitamina C şi A, mai conţine şi mult beta-caroten. Ardeiul verde conţine mai multă vitamină C, pe când cel galben şi cel roşu mai mult beta-caroten.

O legumă sonoră

Unul din cele mai picante soiuri de ardei, datorită sunetului produs la scuturare, poartă denumirea Cascabel – „răsunetul clopotelor”.

Iute...

Din 1912 există scara Scovilla – o scară specială pentru măsurarea „iuţelii” ardeiului.



Terapii

Este un stimulent digestiv, recomandându-se în astenii digestive şi în dispepsii atone.
În uz extern: este revulsiv şi rubefiant, folosindu-se în lumbago, algii reumatismale şi crampe musculare.
Este foarte indicat în alcoolismul cronic, sub formă de tinctură de ardei iute, din care se beau 10-30 de picături în ceai amar, când apare nevoia de a consuma alcool.
Este un afrodisiac, mai ales dacă se asociază cu sucul de cartofi.
În oboseala corzilor vocale se foloseşte decoctul de ardei iute.

Ardeiul iute conţine o substanţă numită capsaicină care poate distruge celulele canceroase. Un experiment efectuat la Centrul Medical Cedras-Sinai (Los Angeles) a arătat că injecţiile cu capsaicină (substanţa care dă gustul ardeiului iute) pot provoca autodistrugerea celulelor canceroase în proporţie de 80% şi pot determina micşorarea tumorilor în cazul cancerului de prostată. Capsaicina este un antioxidant care protejează ADN-ul celular, acţiunea sa anticancerigenă fiind demonastrată şi în cazul cancerului ovarian, mamar şi pulmonar.



Datorită capsaicinei, ardeiul iute poate preveni comoţiile cerebrale şi poate scădea nivelul colesterolului în sânge. Este o soluţie pentru uşurarea digestiei, deoarece stimulează secreţia de suc gastric şi previne balonările. Este un foarte bun stimulent digestiv mai ales în cazul persoanelor care suferă de hipoaciditate gastrică. În cantităţi mari însă poate avea acţiune purgativă şi poate provoca pirozis (senzaţie de arsură care urcă din stomac prin esofag).

Virozele respiratorii pot fi tratate cu tinctură de ardei iute, datorită proprietăţilor antiinfecţioase, antiseptice, antivirale, dar şi datorită conţinutului ridicat de vitamina C.



Contraindicaţii : hemoroizii, inflamaţiile intestinale sunt accentuate de consumul de ardei iute.

Unguentele din ardei iute care se găsesc în farmaciile naturiste sunt recomandate în reumatism, nevralgii şi afecţiuni ai nervilor periferici. Aceste unguente intensifică circulaţia sanguină în zonele afectate. Există studii ţtiinţifice care au arătat că în polineuropatia diabetică unguentele pe bază de ardei iute au contribuit la recuperarea sensibilităţii, bolnavii nu s-au mai plâns din cauza amorţelii picioarelor sau tulburărilor de mers.

Persoanele care au probleme cu căderea părului pot folosi tinctură de ardei iute. Cu aceasta se va masa zilnic rădăcina părului. Tinctura însă poate fi iritantă dacă este aplicată pe răni.

În atenţia fumătorilor activi şi pasivi - ardeiul în meniu înseamnă reducerea riscului de cancer şi enfizem pulmonar!



Tromboza, tromboflebita - ardeii de culoare galbenă şi roşie au efecte antiagregante plachetare, adică previn formarea cheagurilor de sânge în organism. De asemenea, au efecte antiinflamatoare venoase, o cură de 3-4 săptămâni cu ardei fiind recomandată pentru prevenirea şi combaterea tromboflebitei şi a flebitei. Pe parcursul curei se recomandă consumul a minimum 200 de grame din această legumă pe zi, sub formă de salată, în care se combină roşii şi ulei virgin de măsline.

Prevenirea infarctului miocardic - un studiu american arată că ardeii graşi au o compoziţie chimică ideală pentru prevenirea infarctului miocardic şi a bolilor coronariene în general. Ei conţin mari cantităţi de vitamina C, flavonoide, vitaminele B6 şi B9, toate aceste substanţe reducând riscul apariţiei şi agravării bolilor de inimă. Se recomandă cure de lungă durată, 2-3 luni, în care se consumă minimum 150 de grame de ardei pe zi, simpli sau în salată.



Adjuvant in astm - rezultatele preliminarii ale unor studii în curs de desfăşurare arată că un consum constant de ardei proaspeţi este extrem de benefic pentru bolnavii de astm alergic. Substanţele conţinute de ardei reduc intensitatea reacţiei alergice, previn formarea de secreţii în exces, reduc sensibilitatea la factorii nocivi din aerul respirat. Se ţin cure de minimum 45 de zile, timp în care se consumă câte 150-200 de grame de ardei pe zi.

Prevenirea cancerului de colon - conţinutul de fibre alimentare, de vitamina C şi de vitamine din complexul B din ardeii verzi sau de culoare gălbuie se recomandă pentru prevenirea cancerului intestinului gros. Se consumă cruzi, câte 150 de grame zilnic, în cure de măcar 60 de zile pe an.

Prevenirea cataractei - o echipă de cercetători italieni a descoperit în anii '90 două substanţe prezente în ardei: luteina şi zeaxantina, care protejează ochii vârstnicilor de apariţia cataractei, dar şi a degenerescenţei maculare, una din principalele cauze ale orbirii la persoanele în vârstă. Pentru a reduce riscul apariţiei sau al recidivei acestor afecţiuni, consumaţi câte 100 de grame de ardei proaspeţi pe zi (de preferinţă galbeni sau roşii), în cure de măcar 2 luni pe an.



Tratamente externe

Erupţii alergice - se spală doi ardei, se despică, se curăţă de seminţe şi apoi se toacă fin sau se mixează. Pasta rezultată se aplică printr-un tifon subţire pe locul afectat, unde se ţine vreme de 1-2 ore, după care se îndepărtează, iar pielea se lasă să se usuce la aer. Ardeii dulci au efecte antialergice şi antiinflamatoare.

Precauţii şi contraindicaţii

Principalul risc legat de consumul ardeilor graşi este ca ei să conţină mari cantităţi de pesticide şi de substanţe provenite din îngrăşămintele chimice. Într-un studiu publicat în 2006, ardeii intrau într-un top 12 al celor mai poluate alimente din supermarket-uri. Ca atare, prima grijă pe care trebuie să o avem este ca ardeii pe care îi consumăm să provină din surse de încredere, din ferme unde se foloseşte o agricultură pe cât posibil ecologică.

Fructele toamnei îţi întăresc imunitatea

Răcirea vremii îţi poate da peste cap metabolismul: te poţi trezi cu migrene, cu oboseală şi, mai rău, vei răci foarte repede. Ca să scapi de probleme, întăreşte-ţi organismul cu fructe de sezon, pline de vitamine şi de minerale.

Prunele

Cercetări recente au arătat că o singură prună are o cantitate de vitamine şi de minerale similară cu cea a unui pumn de afine, fructe considerate până acum ca fiind cele mai bogate în antioxidanţi. Prunele cresc imunitatea şi au puterea de a preveni apariţia a numeroase maladii. Ele sunt recomandate mai ales vârstnicilor.

Merele

Se zice că un măr pe zi ţine doctorul la distanţă. Această vorbă populară spune totul despre forţa acestui fruct în lupta cu problemele de sănătate. Pentru prepararea unui elixir-minune se curăţă trei mere şi se scufundă într-un litru de apă clocotită. Se stinge focul şi se lasă peste noapte. Se beau zilnic 3-4 căni de compot cu pulpă de fruct.

Perele

Înrudite cu merele, aceste fructe sunt recunoscute drept un calmant pentru sistemul nervos şi sunt foarte bune pentru cei care ţin la siluetă, deoarece stimulează pierderea în greutate.
Perele sunt o sursă excelentă de vitaminele C şi E, dar şi de cupru, elemente care au o acţiune puternic antioxidantă şi care apără celulele de acţiunea nefastă a radicalilor liberi. Consumate regulat, ele întăresc sistemul de apărare şi previn instalarea bolilor de sezon.

Strugurii

Contraindicaţi diabeticilor, strugurii sunt plini de zaharuri, dar şi de vitamine. În această perioadă poţi începe o cură pentru a-ţi detoxifica organismul, pentru a-ţi creşte imunitatea şi pentru a ţine sub control colesterolul nociv.

---

Dieta care protejaza ficatul

Ficatul trebuie stimulat doar cu hrană naturală

Crudităţile cu pigment închis, bogate în vitamine, în minerale, în fibre şi în proteine, previn afecţiunile ficatului. 

Ficatul, un laborator complex al organismului uman, îndeplineşte peste 500 de funcţii. O parte din aceste funcţii sunt legate de metabolismul energetic (pentru că joacă un rol-cheie în procesul de transformare a nutrienţilor în energie), de filtrarea toxinelor din alimentaţie, de controlarea nivelului colesterolului, de digestia grăsimilor şi, nu în ultimul rând, de detoxifierea organismului.

Morcovii şi sfecla roşie îl hrănesc
Pentru a proteja ficatul de efectele stresului cotidian, nutriţioniştii recomandă câte o cură de cel puţin două zile cu 200 ml de suc proaspăt de morcovi şi cu 500 ml de apă minerală plată. Această dietă, care se poate repeta în fiecare lună, oferă ficatului vitamine (C şi E), caretonoizi, minerale (fos-for, fier, calciu şi magneziu) şi fibre, stimulându-l să elimine toxinele.
Salata de morcovi asezonată cu ulei de măsline şi cu lămâie nu trebuie să lipsească din hrana persoanelor care depun eforturi fizice şi intelectuale, cu impact asupra ficatului.
Sfecla roşie se foloseşte de ani buni în Europa pentru tratarea cancerului, inclusiv a celui hepatic. Dr. Hugo Brandenberger, pionierul elveţian în horticultură organică, a dezvoltat o tehnică de lactofermentare pentru a valorifica la maximum substanţele protectoare hepatice ale sucului organic de sfeclă. Nutriţioniştii recomandă sucul de sfeclă roşie crud în dieta bolnavilor cronic pentru stimularea funcţiilor hepatice şi digestive.
Roşiile îl revigorează
Bogate în antioxidanţi, cum ar fi vitaminele C, E şi licopenul, roşiile sunt recomandate în curele de detoxifiere a ficatului şi pentru revigorarea sa. În plus, dieta cu roşii creşte nivelul de energie şi îmbunătăţeşte imunitatea organismului. O cură cu salată de roşii (câte două pe zi) sau cu suc de roşii (câte 250 ml pe zi), urmată un interval de 20 de zile, contribuie la buna funcţionare a ficatului. Cura se poate repeta trei luni consecutiv.
Mazărea verde, detoxifiantă
Mazărea verde, o legumă cu o valoare energetică de 354 kcal la 100 g de boabe, uşor de digerat, este bogată în aminoacizi care contribuie în mod decisiv la detoxifierea ficatului şi la menţinerea echilibrului energetic al acestuia.
Anghinare, în caz de «ficat gras»
Bogată în vitaminele B3 şi B5, în proteine şi în principii amare, anghinarea stimulează producţia de bilă, ajutând astfel ficatul să elimine mai uşor toxinele şi să digere grăsimile. Pentru a beneficia de toate proprietăţile ei curative, trebuie aleasă anghinarea de micidimensiuni. Se consumă crudă, cu puţin ulei de măsline.
Ghid de nutriţie
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare
Curcanul, ideal în diete
Este una dintre cele mai slabe tipuri de carne şi dintre cele care dau cel mai uşor senzaţie de saţietate, potrivit specialistului nostru.
Are proprietăţi anticancer
Pieptul de curcan fără piele conţine numai 0,5 g de grăsimi şi 110 calorii la 100 g, fiind indicat în curele de slăbire. O particularitate a cărnii de curcan este aceea că are în compoziţie acid linoleic conjugat, foarte rar întâlnit în carnea albă. El ajută la menţinerea greutăţii în limitele normale. În plus, cercetătorii i-au atribuit chiar proprietăţi anticancerigene. De asemenea, carnea de curcan are unul dintre cele mai mari indexuri de saţietate dintre toate tipurile de carne. Cu alte cuvinte, nu trebuie să mâncăm o cantitate mare de carne pentru a ne simţi sătui.
Prăjit, nu este la fel de bun
Curcanul este bun doar dacă ştim să-l preparăm corect. Se recomandă la grătar, înăbuşit sau copt, şi nu prăjit sau gătit pane, pentru că în acest mod îi creştem numărul de calorii.

Fructele, dar şi legumele au o importanţă deosebită pentru sănătatea ficatului. De pildă, în cazul unui ficat obosit funcţional, chiar afectat structural, o cură cu fructe de sezon este binevenită. Atenţie însă, acestea nu trebuie să conţină îngrăşăminte chimice! Ficatul are nevoie de anumite principii bioactive pentru ca el să se revitalizeze şi să poată funcţiona la cote maxime.
Fructele reprezintă o adevărată sursă de vitamine, de minerale şi de aminoacizi. De obicei, ele conţin flavonoide (catechine, antocianine, myrtiline etc.), carotenoizi, vitaminele A, C şi E, enzime şi aminoacizi principiile bioactive de care are nevoie ficatul pentru a fi sănătos.
Recomandare: Usturoiul şi ceapa, legume bogate în sulf, sunt de ajutor în procesul de detoxifiere a ficatului.
Merele şi citricele conţin vitamine şi flavonoizi, antioxidanţi cu rol de protectori ai ficatului.