Sentimentele bune , ne fac sanatosi

Nu e nevoie sa fi expert in psihologie ca sa intuiesti ca sanatatea se afla in stransa legatura cu sentimentele noastre si ca depinde de ele. O banuiala care astazi e dovedita stiintific *

Un ucigas nevazut: gandurile negre

Gandurile negative pot pune in miscare forte uriase, izbutind sa provoace chiar moartea unor persoane sanatoase. Dar si in situatia cand nu se ajunge la un deznodamant fatal, starile depresive ne fac mai vulnerabili in fata bolilor. Frica si stresul accentueaza tendinta de coagulare a sangelui, iar acesta se ingroasa. In urma unui studiu efectuat cu participarea a 20.000 de oameni, cercetatorii britanici au ajuns la concluzia ca rata deceselor cauzate de un infarct miocardic este de aproape trei ori mai mare la depresivi decat la pacientii de aceeasi varsta care nu au inclinatii depresive.
E un adevar pe care medicina oficiala, cu pragmatismul ce o caracterizeaza, a refuzat multa vreme sa-l recunoasca: sentimentele noastre influenteaza corpul, starea noastra de spirit se reflecta in functionarea organelor. Si nu intr-un viitor oarecare, ci instantaneu. Nu intr-un fel oarecare, ci in modul cel mai concret. Tot mai multi neurobiologi, geneticieni, internisti si chirurgi se implica in aceste investigatii, descoperind ce transformari pot declansa in organismul nostru mania si ura, bucuria si fericirea. Observatiile lor de data recenta sunt pe punctul de a revolutiona stiinta medicala. In prezent, specialisti de prim rang confirma pe baza de experimente ceea ce a fost trecut multa vreme drept sentimentalism ieftin sau veleitati ale profanilor, nonsens ezoteric si leacuri aduse din Extremul Orient, aruncate pe piata din simpla dorinta de a face bani.
Andrew Steptoe, de la Universitatea din Londra, a demonstrat prin cercetarile sale ca afectele pozitive pot ameliora starea de sanatate. Sentimentele bune nu reduc doar tensiunea arteriala, frecventa batailor inimii si hormonii stresului; si factorii inflamatori si valorile coagularii sangelui regreseaza datorita emotiilor placute. Desi sangele persoanelor optimiste devine si el mai putin fluid, in situatii conflictuale si stresante, valorile revin mai rapid la normal. Asa se explica riscul mai redus de infarct, tromboze si accidente vasculare cerebrale, la semenii nostri fericiti. Care, in treacat fie spus, sufera mai rar si de tuse, guturai si raguseala.
Oamenii de stiinta gasesc mereu noi dovezi ce atesta forta trairilor noastre afective. Astfel, la membrii de familie ai bolnavilor de Alzheimer s-a evidentiat faptul ca ingrijirea neintrerupta a pacientilor, 24 de ore din 24, produce un stres cronic, care genereaza pesimism si, totodata, slabeste sistemul imunitar. Aceste rude apropiate, care isi asuma indatoriri de insotitor si infirmier, se imbolnavesc mai des, sunt mai sensibile la virusii herpetici si Epstein-Barr, iar leziunile li se cicatrizeaza mai lent.

Puterea tamaduitoare a iubirii

Sentimente ca bucuria si speranta, linistea sufleteasca si entuziasmul imbunatatesc sanatatea: afectiunea si optimismul calmeaza durerile si grabesc vindecarea. De exemplu, un numar de pacienti cu hipertensiune au fost tinuti sub observatie, pentru a vedea ce efect produce asupra inimii si sistemul lor circulator sprijinul afectuos, primit din partea tovarasului de viata. Cei carora seara li se oferea ocazia sa spuna tot ce aveau pe suflet si primeau un sarut dragastos de noapte buna au avut tensiunea redusa cu 2,5 puncte. De asemenea, grosimea peretelui stang al inimii s-a micsorat, in vreme ce la bolnavii care aveau relatii lipsite de caldura sufleteasca, a crescut. Dilatarea peretelui cardiac indica anomalii provocate de hipertensiune.

Rata infarctului este de trei ori mai mare la depresivi

"Sotia dvs. arata ca va iubeste?" - aceasta intrebare le-a fost pusa tuturor pacientilor de sex masculin. In grupul celor ce au raspuns afirmativ, bolnavii care au suferit un infarct au fost de doua ori mai putini, comparativ cu cei ce nu aveau sentimentul ca sunt iubiti. Chiar atunci cand colesterolul si tensiunea sunt marite, barbatii par sa beneficieze de o anumita protectie, asigurata de sentimentul ca sunt iubiti. Constatarea este valabila si pentru ulcerul duodenal. Cei ce nu se simteau ocrotiti de iubirea unei femei erau mai frecvent afectati de suferinte abdominale. La femeile cu cancer mamar, sansele de supravietuire au fost mai mari daca partenerul le-a acordat sprijin moral. Dimpotriva, daca bolnavele cu tumori maligne au avut sentimentul ca primesc prea putina afectiune, ele au murit mai curand.
Chiar si gripele, disconfortul gastric si crizele de bila sunt mai dese la femeile maritate cu barbati care prefera sa priveasca un meci la televizor ori sa joace carti cu prietenii, in loc sa le scoata pe ele la o plimbare. Cand au o relatie armonioasa, ambii parteneri se imbolnavesc mai rar. Si, oricat de absurd ar putea sa para: cine are un caine sau un hamster, cateva orhidee, un ficus ori un cactus, risca mai putin sa faca un infarct sau un accident vascular cerebral. Ingrijirea unui animal de companie, ca si a unei plante de camera, mareste rezistenta la boli. Asa cum reiese din rezultatele unui studiu, animalele de casa ii sunt mai de folos inimii decat partenerul. Probabil pentru ca nu poarta discutii in contradictoriu.
Aceste observatii ar trebui, de fapt, sa produca o cotitura in medicina contemporana. In prezent, aproape jumatate din pacientii care se prezinta la un cabinet medical sufera de tulburari psihosomatice. Adica, ii chinuie durerile de cap, inima le bate neregulat, ii tine un junghi in spate, digestia o ia razna - dar pentru toate aceste neplaceri, nu se gaseste nici o cauza organica. Simptomele au origine psihica - enervari la serviciu, necazuri cu partenerul, probleme nerezolvate.
Pacientilor de acest tip nu le sunt de folos endoscopiile si examenele radiologice, operatiile si medicamentele. Medicina ar trebui sa se bazeze pe resursele bolnavilor insisi, activandu-le capacitatea de autovindecare. In felul acesta, medicul ar deveni un partener ce acorda sustinere pacientului, ajutandu-l sa-si depaseasca problema cu forte proprii. In loc sa faca asta, doctorii privesc resemnati cum deprimarea si proasta dispozitie ne scurteaza viata. Consecinta: bolnavii alearga de la un cabinet la altul si, in final, se simt frustrati, fiindca nici unul din medici nu-i asculta, nu-i crede si, mai ales, nu-i poate ajuta.
Cat de puternica este influenta exercitata de afecte asupra starii noastre de sanatate o dovedeste si urmatorul experiment. Cativa pacienti, carora le fusese extirpata vezica biliara, au fost instalati pentru recuperare in saloane diferite. Unii aveau vedere spre parc, pe cand ferestrele celorlalti dadeau catre o parcare. Cei ce se putusera bucura de privelistea naturii s-au refacut cu mult mai repede.
O intamplare traita de scriitorul Mark Twain ne arata cum te poate insela imaginatia. Intr-o vara fierbinte, el a innoptat intr-un hotel din Mississippi. Se sufoca din pricina aerului inchis si nu reusea sa adoarma. Dupa ce se rasucise in asternut cateva ceasuri, ajuns la limita rabdarii, a luat un pantof si l-a azvarlit in fereastra. A auzit zgomotul de sticla sparta, a simtit adierea unui vanticel racoros si a adormit. A doua zi dimineata, Twain s-a desteptat odihnit. Atunci a vazut ca, de fapt, sparsese o oglinda. Ceea ce ajutase sa se racoreasca fusese numai puterea gandului. Cat de importanta este imaginatia pentru procesul de vindecare - aceasta este o tema studiata deja de mai multa vreme de cercetatorii efectului placebo. Ei au observat, de exemplu, ca pacientii considera o injectie cu atat mai eficienta, cu cat acul este mai gros, iar pastilele le inspira incredere, cu cat sunt mai mari, mai scumpe si mai colorate.
Mai puternic decat propria imaginatie actioneaza insa energia pe care doi oameni si-o pot da unul altuia. Neurologul Michael Meany a evidentiat faptul ca soarecii dezvolta mai multi receptori pentru hormonii stresului si suporta mai bine solicitarile, daca au fost linsi mult de mamele lor, pe vremea cand erau pui. Psihosomaticienii au afirmat dintotdeauna in mod insistent ca o legatura stransa cu mama in prima etapa de viata confera copilului o rezistenta fizica mai buna.
Specialistii gasesc acum dovezi in sprijinul acestei teorii. In cadrul unui studiu, au fost constituite trei grupuri de femei care avusesera o convietuire mai indelungata cu partenerul lor. Toate au fost supuse unui test de stres. Primele nu si-au vazut partenerul inainte de test. Altora li s-a permis sa stea de vorba cu el. Al treilea grup a avut contact fizic timp de zece minute, sub forma unui masaj la ceafa si umeri. Participantelor li s-a cerut sa rezolve o serie de exercitii dificile, contra-cronometru si cu prezenta unui public in sala. Cele ce fusesera atinse de partenerul lor au avut o cantitate mai mica de hormoni ai stresului in saliva, inima le batea mai regulat, iar rezolvarea exercitiilor a fost mai rapida. Femeile sustinute verbal de partenerii lor n-au avut acelasi randament de gestionare mai buna a stresului - atat nivelul substantelor de alarma din sange, cat si pulsul erau marite, la fel ca in cazul femeilor care nu-si intalnisera partenerul inainte de a intra la test. In aceeasi ordine de idei, s-a constatat ca, printre cei divortati sau ramasi singuri prin decesul partenerului, bolile de inima, diabetul si cancerul sunt mai frecvente decat la oamenii casatoriti.

Infarctul sufletesc

Desigur, conflictele si certurile lasa si ele urme in corpul nostru. E important sa retineti: gresim, crezand ca facem bine organismului, daca "ne descarcam". Sa spunem deschis ce ne supara, da - insa ocarile si insultele n-au salvat nici o relatie si, in plus, dauneaza starii noastre de sanatate. Pentru a proba acest lucru, li s-au facut unor cupluri leziuni superficiale pe brat, de marimea unei monede.

Imbratisarile reduc tensiunea, suferintele abdominale si cancerul mamar

Mai intai, participantii la test au fost consiliati de psihologi, care le-au explicat cum pot fi rezolvate conflictele in spirit constructiv. Apoi au fost pusi sa dezbata impreuna o tema sensibila, care isca mereu certuri intre ei. Tuturor li s-au vindecat ranile mai repede dupa aceste discutii. Fusesera activate coagularea sangelui si sistemul imunitar. Dimpotriva, dupa o cearta fara consiliere psihologica, sistemul de alarma al organismului s-a ambalat vizibil: leziunile s-au cicatrizat mai lent, iar germenii patogeni n-au fost combatuti cu tot atata eficienta. Surprinzator pentru cercetatori a fost faptul ca, la cuplurile care pastrau o atitudine cordiala in timpul disputei, vindecarea ranilor a fost prejudiciata doar intr-o foarte mica masura. In schimb, la partenerii care au strigat unul la celalalt si si-au aruncat cuvinte jignitoare, factorii inflamatori din sange erau inca mariti, chiar si in dimineata zilei urmatoare.
In prezent, starile depresive sunt socotite un risc de infarct la fel de periculos ca hipertensiunea. In sangele depresivilor se gasesc mai multe substante inflamatoare. "Este uimitor", remarca psihocardiologul Karl-Heinz Ladwig din Mnchen, "ca organismul reactioneaza cu o crestere a valorilor inflamatorii nu numai la intoxicatii si raniri, ci si la suferinta sentimentala". Efectele sunt diferite, in functie de tipul solicitarii psihice: frica provoaca mai curand aritmii cardiace, depresiile duc la rigidizarea vaselor coronariene, enervarea si frustrarile accentueaza riscul de ateroscleroza.
Depresia dauneaza chiar si oaselor. La oamenii melancolici, continutul de minerale din schelet se reduce dramatic - probabil din cauza nivelului ridicat al cortizonului - incat, cu prilejul unui studiu desfasurat pe o perioada de zece ani, specialistii au inregistrat, la depresivi, cu 40% mai multe fracturi.

Sentimentele care ataca pielea

Si bolile de piele se agraveaza, adesea, din pricina stresului. Specialistii au urmarit simptomele unor pacienti cu neurodermita sau psoriazis, punandu-i intr-o situatie stresanta. Li s-a cerut sa simuleze un interviu de angajare, sub ochii publicului. Apoi au trebuit sa numere inapoi, din 17 in 17, pornind de la un numar cu patru cifre. Organizatorii testului ii grabeau pe participanti, strigandu-le intruna: "Mai repede!". Bolnavii cu neurodermita au reactionat imediat. La zece minute dupa aceasta proba solicitanta, in sangele lor erau activate mai multe celule cu actiune inflamatoare, iar pielea le era acoperita de eruptii. Interesant este ca reactia inflamatorie la stres se manifesta mai puternic la pacientii cu neurodermita decat la persoanele care n-au probleme dermatologice. Cei ce sufera de neurodermita sau psoriazis nu sunt neaparat mai sensibili. Insa pe pielea lor, tensiunile se exteriorizeaza mai vizibil.
Acelasi lucru este valabil si pentru oamenii predispusi la herpes. Catorva subiecti li s-au aratat fotografii dezgustatoare - imaginile unor farfurii nespalate, cu muste care se plimbau in voie pe resturile de mancare. Altor participanti la experiment li s-au oferit privelistile unor pajisti presarate cu flori. La 40% dintre cei ce vazusera fotografiile respingatoare au aparut vezicule herpetice. In grupul celor care privisera imagini placute nu s-au observat modificari ale pielii. Organismul reactioneaza la diverse evenimente si experiente - in situatii-limita, ca si in viata de toate zilele. El are capacitatea de a se adapta. Invata lucruri noi, mai uita de cele vechi si sterge urmele.
Si dupa o perioada de deprimare, corpul devine iarasi receptiv la sentimentele profunde, la bucuriile vietii si satisfactiile fizice. Iar semnalele pozitive se imprima din ce in ce mai apasat, asa cum musculatura unui sportiv de performanta se face cu timpul mai viguroasa decat a unui ins lenes si sedentar. Daca acele cai nervoase pe care se transmit multumirea si bucuria sunt intrebuintate frecvent, daca pe ele circula des hormoni ai fericirii, grabiti sa ajunga la destinatie, atunci aceste cai nervoase "pozitive" se extind, iar centrii satisfactiei si exuberantei din creier se maresc.

Cararui pentru ganduri bune

La inceput, s-ar putea ca traseele pe care sunt trimise mesajele optimiste sa fie deocamdata inguste. Dar cu cat sunt folosite mai des, cu atat caile nervoase devin mai robuste. Croiti, asadar, cararui pentru gandurile bune si apoi ajutati-le zi de zi, ceas de ceas, sa se transforme in niste splendide alei. Va va lua ceva timp, insa merita.

18 adevaruri mai mult sau mai putin placute despre gandurile bune si sanatoase
1. Si cei ce sunt iubiti vor muri, bineinteles, dar nu asa curand.
2. Depresia slabeste inima, chiar si oasele. In categoria depresivilor, decesele survenite in urma unui infarct sunt de trei ori mai frecvente decat printre persoanele de aceeasi varsta care nu manifesta tendinte depresive.
3. Stresul agraveaza herpesul si poate declansa alte afectiuni cutanate.

Faceti carari, zi de zi, pentru gandurile bune

4. In situatii conflictuale si stresante, sangele devine mai putin fluid si la oamenii care n-au motive deosebite de nemultumire, insa in cazul lor, valorile revin mai repede la normal. Asa se explica faptul ca semenii fericiti prezinta un risc mai redus de infarct, tromboze si accidente vasculare cerebrale. Si tusea, guturaiul si raguseala ii viziteaza mai rar.
5. Membrii de familie care ingrijesc zi si noapte bolnavii de Alzheimer au de suportat un stres cronic, care le creeaza stari depresive si, totodata, le slabeste capacitatea naturala de aparare a organismului. In consecinta, persoanele apropiate care-si asuma ingrijirea batranilor se imbolnavesc mai des, sunt mai sensibile la virusurile herpetice si Epstein-Barr, iar ranile li se cicatrizeaza mai lent.
6. Afectiunea si optimismul calmeaza durerile si sustin procesul de vindecare. Specialistii au constatat ca bolnavii carora li se acorda o atentie deosebita seara, oferindu-li-se ocazia sa spuna tot ce aveau pe suflet si primind un sarut dragastos de noapte buna, au avut tensiunea redusa cu 2,5 puncte. De asemenea, grosimea peretelui stang al inimii s-a micsorat, in vreme ce la pacientii implicati in relatii lipsite de caldura sufleteasca a crescut.
7. La barbatii care nu aveau sentimentul ca sunt iubiti s-au inregistrat de doua ori mai multe cazuri de infarct, comparativ cu cei care se simteau iubiti.
8. Barbatii care nu aveau langa ei o femeie iubitoare au fost mai frecvent afectati de suferinte abdominale.
9. La femeile cu cancer mamar, sansele de supravietuire sunt mai mari daca partenerul lor le acorda sprijin moral. Dimpotriva, cand femeile cu tumori maligne au sentimentul ca primesc prea putina afectiune, ele mor mai curand.
10. Dupa o operatie de extirpare a colecistului, e important spre ce iti indrepti privirea: pacientii care s-au simtit aproape de natura s-au vindecat considerabil mai repede.
11. Simptomele difera in functie de tipul solicitarii psihice: frica provoaca mai degraba tulburari ale ritmului cardiac, depresiile duc la rigidizarea vaselor coronariene, enervarea si frustrarile maresc riscul de ateroscleroza.
12. Preparatele placebo actioneaza asupra acelorasi receptori si prin mecanisme identice cu ale medicamentelor.
13. Falsa medicatie potoleste durerile, intareste sistemul imunitar si ajuta in starile depresive.
14. Daca medicul nu pune perfuzia cu mana lui, chiar si efectul morfinei este mai slab.
15. Atentia si intelegerea ii ajuta adesea pe pacientii cu dureri mai mult decat o injectie cu morfina.
16. Fie ca sunt energizante ori somnifere - actiunea medicamentelor depinde, nu in ultimul rand, de culoarea lor: pastilele rosii, galbene si portocalii sunt percepute in general ca fiind stimulatoare, pe cand despre cele verzi si albastre se presupune ca ar avea un efect calmant.
17. Increderea pacientilor in tratamentele medicamentoase se ghideaza dupa niste criterii fixe: injectiile trebuie sa doara, pastilele sa fie mari si colorate, iar toate la un loc sa coste mult. Pare mai putin important de stiut ce substanta activa contin.
18. Marimea conteaza... Uneori, mai mare inseamna mai bun. Cand e vorba de pastile, cele mari produc un efect mai puternic, chiar daca n-au inauntru cine stie ce.

Uita de depresie

Ti-ar fi greu sa crezi ca, acum doi ani, Clare Ross era atat de deprimata, incat ar fi facut orice
i-ar fi stat in putinta ca sa nu discute cu nimeni. Astazi, Clare are 32 de ani, locuieste in Liverpool si este vorbareata si entuziasta. Reteta unei transformari atat de radicale? Cartile. "Cititul este medicamentul meu", rade ea.
Clare a suferit de depresie timp de 15 ani si a descoperit pentru prima oara acest tratament surprinzator in timp ce-si astepta doctorul: "Era una dintre crizele mele. Nu vroiam sa vorbesc cu nimeni, asa ca m-am intors cu spatele catre lume si m-am apucat sa citesc gazeta de pe culoar". Pe gazeta era lipit un poster care facea reclama la Get into Reading (Pune-te pe citit), un proiect unic organizat de fundatia de caritate "The Reader Organisation", care recomanda operele marilor scriitori ca metoda de terapie. Se citesc cu voce tare si se discuta romane, poezii si piese de teatru in grupuri mici, in cabinete medicale, inchisori, centre comunitare si biblioteci. Pentru prima oara dupa mult timp, Clare si-a dat seama ca isi doreste foarte mult sa faca ceva aparte. I-a placut intotdeauna sa citeasca, dar ii era greu sa se concentreze. I-au trebuit cateva saptamani ca sa-si faca curaj si sa se inscrie in program, un an ca sa spuna un cuvant si doi ani ca sa aiba suficienta incredere incat sa citeasca textele cu voce tare. Acum, Clare poate sta intr-o incapere cu alti oameni, ii poate privi in fata si isi poate exprima parerea, chiar daca are putine calificari academice.
Yoga, sesiunile de consiliere si o dieta sanatoasa, in stil mediteranean, bogata in peste si cereale integrale au ajutat-o, pe langa terapia cognitiv-comportamentala, sa intrerupa ciclul gandirii negative care
alimenteaza depresia. Clare evita orice medicamente. "Sunt dovada vie ca te poti insanatosi fara antidepresive", spune ea.

La nivel global, un om din sase sufera de depresie candva in cursul vietii. "In Romania, aproape 20% din populatie sufera de boli psihice, iar jumatate dintre aceste persoane au depresie", spune prof. dr. Florin Tudose, seful sectiei de Psihiatrie de la Spitalul Universitar, citand un studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in ziarul Gandul. Cifrele sunt mari pentru ca oamenii iau medicamente timp de ani de zile. Medicamentele au dezavantajele lor. "Nu merg la toata lumea", explica Eva Cyhlarova, director de cercetare al Fundatiei britanice de Sanatate Mintala. "Alti oameni obtin rezultate, dar se trezesc cu efecte secundare adverse, precum insomnii si, ironic, anxietate mai mare", adauga ea. Intr-un studiu recent, s-a descoperit ca inhibitorii selectivi ai receptarii serotoninei prescrisi pe scara larga, printre care se afla si Prozac, nu depasesc efectul placebo la persoane cu depresie usoara si nu au efecte cu mult mai bune pentru cei cu depresie grava. In plus, antidepresivele ataca simptomele, nu cauza depresiei. "Cere-i intotdeauna medicului sa-ti ofere alternative", confirma Eva. Unele solutii sunt eficiente, in special daca suferi de depresie usoara sau moderata. Tratamentele fara medicamente mai pot completa antidepresivele si te pot ajuta sa eviti aparitia unor probleme de sanatate psihica. Citeste in continuare care sunt cele mai bune sapte solutii.

Fa sport

"In depresia usoara, prima linie de tratament este exercitiul fizic, care duce la o echilibrare a neurotransmitatorilor in mod natural", spune Bogdana Bursuc, psiholog clinician si psihoterapeut la Mind Institute. Totusi, acesta isi dovedeste eficienta daca se realizeaza pana la momentul in care se ajunge la punctul de transpiratie. "Nu poti cere insa unui om care nu a facut sport niciodata sa se apuce sa faca exercitii complicate. Totul trebuie sa se desfasoare gradat. Si, evident, se merge in paralel si cu terapia. Exercitiul fizic e important, dar atat cat poate face fiecare", spune Bursuc.
Specialistii mai recomanda yoga, care foloseste tehnici de respiratie ce pot alunga angoasa si insomnia produse de depresie. Daca sportul nu te atrage, incearca dansul. Un studiu a aratat ca salsa poate fi un remediu eficient.

Iesi din casa

Exercitiile in aer liber alunga si mai repede depresia decat in spatiile inchise, conform unei cercetari efectuate de Universitatea din Essex, Marea Britanie.
Britanica Liz Woolard, 45 de ani, care suferea de mult timp de depresie, a recunoscut ca statea toata ziua pe canapea cat a locuit in Londra. Viata ei s-a schimbat odata ce ea si sotul ei s-au mutat, acum 20 de ani, in Looe, o localitate din regiunea Cornwall. Intr-o zi, prietenii au chemat-o la plimbare. "Ne-am plimbat pe Coasta de vest si mi-a placut foarte mult!", spune Liz, care isi asemuieste depresia cu un "val de intuneric". Liz a descoperit ca plimbarea in natura ii sterge orice gand de nefericire din minte. "Este minunat ca nu te costa nimic sa admiri copacii sau florile. Asa-zisele exercitii "verzi", denumite si "ecoterapie", mai pot consta in cresterea animalelor, activitati de protectie a mediului, mersul pe bicicleta si gradinaritul, cu alte cuvinte orice activitate in aer liber. "Iesirea in aer liber e importanta si pentru ca privarea de soare duce la depresie", spune Bogdana Bursuc.

Mergi la meci

De multe ori, barbatilor le este greu sa recunoasca ca au o problema psihica. Femeile prezinta o mai mare probabilitate de a fi diagnosticate cu depresie, dar suicidul produce mai multe victime printre barbati. Ce-ai zice daca te-ai simti mai putin deprimat urmarind un meci de fotbal? Alan Pringle, un profesor universitar in domeniul sanatatii psihice, de la Universitatea din Nottingham - Marea Britanie , considera ca urletele si injuraturile la care se dedau barbatii cand sustin echipa lor preferata sunt bune pentru sanatatea psihica. Sentimentul apartenentei este foarte puternic la fanii fotbalului", explica acesta. El a realizat un studiu din care a aflat ca "acest sentiment este o metoda excelenta de a te apara de depresie. Pe stadion, barbatii au voie sa tipe din toti rarunchii, pentru ca 35.000 de fani fac acelasi lucru".
Pringle a conceput un program de sanatate psihica de 11 saptamani, care se inspira din fotbal si pe care l-a numit Gol! (itsagoal.org.uk). Cursul foloseste exemple si terminologie din fotbal pentru a stimula barbatii cu varste cuprinse intre 16 si 35 de ani sa vorbeasca despre depresiile si respectul de sine scazut cu care se confrunta. Un participant intentionase sa se sinucida, dar acum s-a recalificat, ocupa postul de consilier si are propriul grup de pacienti. Anul acesta urmeaza sa se mai lanseze inca sase programe de acelasi gen.

Cauta terapia virtuala

Una dintre cele mai avansate tehnologii in domeniul terapiei cognitiv-comportamentale se gaseste la Facultatea de Psihologie a Universitatii "Babes-Bolyai", din Cluj-Napoca. Este vorba de un cub virtual format din patru pereti si mai multe softuri care ii dau viata. La inceput, unul dintre specialisti iti face o evaluare psihologica si, daca considera ca, in afara de sedintele de terapie normale, ai nevoie si de o confruntare cu "ceea ce te inspaimanta", iti va fi recomandata si "terapia virtuala".
"Softurile folosite reproduc viata de zi cu zi si il duc pe pacient in lumea de care se teme atat de mult", spune prof. dr. Daniel David, seful catedrei de Psihologie Clinica si Psihoterapie a Universitatii din Cluj.
Poti afla mai multe informatii de pe www.clinicadepsihologie.ro.

Mananca sanatos

"Alimentele pot influenta dispozitia emotionala", spune psihologul Bogdana Bursuc. Doua studii recente vin in sprijinul acestei afirmatii. Cercetatorii de la Colegiul Universitar din Londra au descoperit ca oamenii cu un regim bogat in alimente procesate si grase sunt mai predispusi la deprimare. "Daca mananci tot timpul carne si alte alimente grele, in organism se descarca cortizolul, un hormon al stresului", confirma Bogdana Bursuc. Oamenii de stiinta spanioli au recomandat dieta mediteraneana, bogata in fructe, alune si nuci, cereale integrale si peste, dupa un studiu in care au monitorizat 10.000 de voluntari. Cei care au urmat aceasta dieta si-au redus riscul de depresie cu mai mult de o treime.

Canta

Penny Holden, din Norfolk - Marea Britanie, sufera de tulburare bipolara care se caracterizeaza prin schimbari extreme de dispozitie, dar clubul de muzica Sing Your Heart Out (syho.org), creat special pentru ameliorarea starii psihice a participantilor, a ajutat-o mai mult decat orice.
O ancheta din 2008 realizata in randul corurilor din Marea Britanie, Australia si Germania a aratat ca activitatea muzicala in coruri are un impact extrem de pozitiv asupra sanatatii psihice, asa cum a constatat si Penny. "Sing Your Heart Out a reusit sa-mi dea o motivatie de a iesi din casa", spune ea. "Eram foarte deprimata si izolata. Traiesc la tara si trec zile intregi fara sa vad pe nimeni. Corul a umplut un mare gol din viata mea. Acum pot vorbi cu oamenii asa cum nu puteam pana acum si ma simt apreciata."

Citeste o carte

Jane Davis, fondatoarea programului Get into Reading (Pune-te pe citit), care a ajutat-o si pe Clare Ross, a descoperit intamplator puterea de vindecare a cartilor.
Jane este profesoara de limba engleza la Universitatea din Liverpool, dar a predat cursuri de literatura si in comunitate. In timpul cursurilor, Jane a observat ca oamenii se simteau mai bine citind operele marilor scriitori si socializand in grupuri de cursanti. Astfel, ea a fondat asociatia Get into Reading, care are acum peste 120 de grupuri de cititori in Merseyside si 15 in
Londra. "Literatura in sine ofera sprijin", explica ea, "pentru ca dezvaluie viata, suferinta, metode de supravietuire. Fiecare dezvolta o relatie personala cu literatura intr-un context impersonal". "Chiar functioneaza", spune Clare. "Ma simt o alta persoana. Acum vreau sa ma bucur de viata."

Experiente din alte tari

Norvegienii pot beneficia de terapie in ferme. Autoritatile locale platesc fermierii ca sa gazduiasca proiecte la care participa persoane cu probleme psihiatrice. In 2003, programul La ferma, din Norvegia, cuprindea o retea de 600 de ferme ecologice.

Si olandezii au sute de ferme inregistrate in acelasi scop. Aici, pacientii platesc din "bugetul personal de tratament", evitand astfel institutiile de ingrijire medicala si bucurandu-se de un sprijin mai rapid. Versiunea olandeza a programului de terapie cognitiv-comportamentala Beating the Blues a fost lansat recent cu finantare de la autoritatile de sanatate olandeze.
GermanIA Cercetari recente au aratat ca sunatoarea este mai eficienta decat Prozacul in tratarea depresiei usoare. In Germania, doctorii o recomanda des in retete. Totusi, sunatoarea este incompatibila cu anumite medicamente.

http://www.erd.ro