Sanatatea – Sfaturi deosebit de importante

Sfaturi pentru ocrotirea organismului impotriva inbolnavirilor.

Raspunde la telefon tinand receptorul la urechea  STANGA.
Nu bea cafea DE DOUA ORI pe zi.
Nu lua pastile cu apa RECE .
Nu manca mese SATIOASE dupa ora 5pm.
Redu cantitatea de mancare GRASA pe care o consumi.
Bea mai multa APA dimineata, mai putina seara tarziu./noaptea

Tine-te departe de INCARCATOARE .de telefon mobil
Nu utiliza pastile pe perioade LUNGI de timp.
Cel mai bun somn este de la ora 10pm seara pana la 6am dimineata.
Nu te aseza in pat /la orizontala, imediat ce ai luat medicamente inainte de a adormi.
Cand bateria iti arata ca este la ULTIMA bara, nu mai raspunde la telefon, caci radiatiile sunt de 1000 ori mai mari.

Iata cateva sfaturi de sanatate privitoare la mentinerea in buna forma fizica si psihica: 
Preventia este mai buna decat tratamentele. 

SUCURI SANATOASE 

Morcov + ghimbir + mar  -  Stimuleara si curata sistemul


mar + castravete + telina -   Previne cancerul, reduce colesterolul, si elimina deranjamente la stomac si dureri de cap.   


rosie + morcov + mar – Imbunatateste tenul si elimina respiratia urat mirositoare   


nuci verzi + mar + lapte -    evita respiratia urat mirositoare   si reduce caldura interna a corpului.   


portocala + ghimbir + castraveti – Imbunatateste textura pielii si reduce febra   


ananas + mar + pepene verde -  Elimina sarea in exces, hraneste vezica si rinichii ,   


mar + castravete + kiwi -  Pentru a imbunatati tenul


para & banana -   reglementeaza continutul in zahar..   

morcov + mar + para + mango – ClearCoboara febra, contracareaza toxicitatea, scade tensiunea arteriala si lupta cu oxidarea..   


pepene galben + struguri + pepene verde + lapte – Bogat in vitamina C + vitamina B2 care creste activitatea celulara si intareste imunitatea.   


Papaya + ananas + lapte - Bogat in vitamina C + E, fier. Imbunatateste tenul si metabolismul.   


Banana + ananas + lapte - Bogat in vitamine hranitoare si previne constipatia  

INVATATI …CE BENEFICII AVETI DIN FRUCTE SI LEGUME ... REGARDS,

 

Fruct/ leguma	Beneficiu	Beneficiu	Beneficiu	Beneficiu	Beneficiu
mere	protejeaza inima	previne constipatia	blocheaza diareea	imbunatateste capacitatea plamanilor	protejeaza articulatiile
piersici	combate cancerul	controleaza tensiunea arteriala	ajuta la vedere	protejeaza de boala Alzheimer	incetineste procesul de imbatranire
anghinare	ajuta digestia	scade colesterolul	protejeaza inima	stabilizeaza zaharul in sange	apara impotriva  bolii de ficat
avocado	lupta cu   diabetul	scade colesterolul	ajuta opreste  atacuri cerebrale /accidente vasculare	controleaza tensiunea arteriala	netezeste pielea
banane	protejeaza inima	calmeaza tusea	intareste oasele	controleaza tensiunea arteriala	blocheaza  diareea
fasole	previne constipatia	ajuta la hemoroizi	scade colesterolul	combate cancerul	stabilizeaza zaharul in sange
sfecla	controleaza tensiunea arteriala	combate cancerul	intareste oasele	protejeaza inima	ajuta la slabit
coacaze/ afine	combate cancerul	protejeaza inima	stabilizeaza zaharul in sange	stimuleaza memoria	previne constipatia
broccoli	intareste oasele	ajuta la vedere	combate cancerul	protejeaza inima	controleaza tensiunea arteriala
varza	combate cancerul	previne constipatia	ajuta la slabit	protejeaza inima	ajuta la hemoroizi
pepene galben	ajuta la vedere	controleaza tensiunea arteriala	scade colesterolul	combate cancerul	sustine sistemul imunitar

INVATATI … SA BETI APA PE STOMACUL GOL
Este la moda in Japonia de azi sa bei apa imediat ce te scoli dimineata. Mai mult decat atat, chiar teste stiintifice au aratat ca trebuie s-o faci. Aveti mai jos o descriere a modului cum se poate utiliza apa. La boli vechi si serioase, ca si la imbolnavirile de data recenta, tratamentul cu apa s-a constatat ca are succes – lucru documentat de o societate medicala japoneza, care recomanda vindecare 100% pentru urmatoarele boli:

dureri de cap, dureri in corp, sistemul cardio, artrita, puls accelerat, epilepsie, grasime excesiva, astm bronsic, tuberculoza, meningita, boli de rinichi si urinare, vomisment, gastrita, diaree, hemoroizi, diabet, constipatie, toate bolile de ochi, boli ale uterului, cancer si boli ale urechii, nasului si gatului.

METODA DE TRATAMENT
1. Cand va sculati de dimineata, inainte sa va spalati pe dinti, beti 4 x 160ml pahare cu apa.....interesant
2. Spalati si curatati gura, dar nu mancati sau beti nimic timp de 45 de minute
3. Dupa 45 minute, puteti manca si bea normal.
4. Dupa 15 minute de mic dejun, pranz si cina, nu mancati si nu beti nimic timp de 2 ore
5. Cei care sunt batrani sau bolnavi si nu pot bea 4 pahare cu apa, la inceput pot pleca de la putina apa si sa creasca treptat, pana la 4 pahare pe zi..
6. Metoda de tratament de mai sus vindeca pe cei cu afectiuni, iar cei fara afectiuni care urmeaza acest tratament se pot bucura de o viata plina de sanatate.

Iata lista cu numarul de zile de tratament necesare pentru a vindeca/ controla/ reduce principalele boli:

1. Tensiune arteriala mare- 30 zile
2. Gastrita - 10 zile
3. Diabet - 30 zile
4. Constipatia - 10 zile
5. Cancer - 180 zile
6. TB (tuberculoza)- 90 zile
7. Pacientii cu artrita ar trebui sa urmeze tratamentul de mai sus numai 3 zile in prima saptamana, si din a 2-a saptamana in continuare- zilnic.

Aceasta metoda de tratament nu are efecte adverse, si totusi la inceputul tratamentului s-ar putea sa trebuiasca sa urinati de cateva ori. Bine ar fi sa puteti continua tratamentul acesta, facand din el o rutina in viata dv.
Beti apa si veti ramane sanatos si activ.

CEVA FOARTE IMPORTANT:

Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte la masa si nu apa rece. Poate ca e momentul sa adoptam obiceiul lor de a bea in timp ce mananca !!! Nu avem nimic de pierdut, ci numai de castigat.

Atentie: pentru aceia carora le place sa bea apa rece, acest articol vi se aplica si dumneavoastra.

E poate placut sa bei o ceasca de apa rece dupa ce mananci, insa apa rece va solidifca grasimile din ceea ce tocmai ati mancat. Va incetini digestia.

Odata ce “sedimentul”(reziduurile lichide) reactioneaza cu mediul acid, se va rupe si va fi absorbit de intestine mai rapid decat mancarea solida. Se va depune pe intestin, captusindu-l, foarte curand, transformantu-se in grasimi si ducand la cancer.

Este cel mai bine sa bei supa fierbinte sau apa calda dupa ce mananci.

DESPRE INFARCTURI:

Femeile ar trebui sa stie ca nu toate simptomele unui infarct se rezuma la durere in bratul stang.
Constientizati cand simtiti o durere intensa in linia maxilarelor.
Puteti sa nu aveti niciodata prima durere in piept, in cursul unui atac de cord.
Greata si transpiratiile intense sunt, si ele, simptome obisnuite.
60% din persoanele care au un atac de cord in timp ce dorm, nu se trezesc.
Durerea de maxilare va poate trezi din somn profund. Sa aveti grija sa constientizati.

Cu cat stiti mai multe, cu atat aveti mai multe sanse de supravietuire.
Cardiologul spune ca daca toti aceia care afla aceste lucruri, le impartasesc mai departe cuiva pe care-l cunosc, in acest fel salvam cel putin o viata !

Puteti afla personalitatea din tipul de sange?

Conform unui institut japonez care face cercetari pe tipuri de sange, exista anumite caracteristici ale personalitatii care par sa se potriveasca anumitor tipuri de sange.

Iata cum sunt clasificate acestea:

TIPUL O	Doriti sa fiti lider, si atunci cand vedeti ceva ce doriti, faceti tot ce puteti pentru a va atinge telul. Sunteti cel care lanseaza moda, care ghideaza oamenii pe o anumita directie, loial, pasionat, si plin de incredere in sine. Slabiciunile dv. includ vanitate si gelozie si tendinta de permanenta competitie.
TIPUL A	Va place armonia, pacea si organizarea sistematica. Lucrati bine cu ceilalti si sunteti sensibil, aveti rabdare si afectiune. Printre slabiciunile dv. ar fi incapatinarea si o incapacitatre de a va relaxa.
TIPUL B	Sunteti un individualist destul de dur, foarte direct in relatii cu semenii si va place sa faceti lucrurile in felul dv propriu. Creativ si flexibil, va adaptati usor la orice situatie. Dar insistenta dv de a fi independent poate merge, cateodata, prea departe si devene astfel un punct slab.
TIPUL AB	Desi rece si controlat, sunteti in general placut de oameni si sociabil cu ei. Sunteti un animator al celorlalti prin natura dv. plina de tact si deschidere catre ceilalti. Dar sunteti mai degraba rezervat, distant si destul de brutal, si aveti dificultati in a lua decizii.

INFORMATII IMPORTANTE:

Puteti primi sange de la:
Daca tipul dv. este	O-	O+	B-	B+	A-	A+	AB-	AB+
AB+	DA	DA	DA	DA	DA	DA	DA	DA
AB-	DA		DA		DA	DA
A+	DA	DA			DA	DA
A-	DA				DA
B+	DA	DA	DA	DA
B-	DA		DA
O+	DA	DA
O-	DA

POSTARE PRIMITA PE MAIL...

RETETE PENTRU ASCITA

Cunoscută în termeni de specialitate sub denumirea de ascită, ciroza umedă constă în acumularea de lichid ascitic în cavitatea peritoneală. Popular, ciroza umedă este cunoscută şi ca “apă la burtă”. Are loc mărirea rapidă a volumului abdomenului, cu întinderea excesivă a pielii, care prezintă o reţea venoasă vizibilă şi ieşirea în exterior a ombilicului.

Declanşarea ascitei este frecventă la bolnavii de ciroză hepatică, cancer hepatic, pancreatită acută, tuberculoză sau carcinomatoză peritoneală şi chiar tumori ovariene. Boala poate fi rezultatul unor factori infecţioşi, în primul rînd hepatita epidemică, pe substratul unui consum îndelungat de alcool în exces. Un rol important în patogenia ascitei îl are retenţia de sodiu şi apă, ca urmare a unei tulburări în metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacităţii de eliminare a sodiului consumat prin alimentaţie, în special din sare şi alimente sărate. În unele cazuri, vasele stomacului se îngroaşă şi se dilată dînd balonări severe. Treptat, dilatarea evoluează pînă la rupere, declanşînd hemoragii interne mortale. După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, coordonatorul Centrului Aroma din Iaşi, în cazul cirozei umede fitoterapia recomandă, în general, consumul de plante cu proprietăţi diuretice: rizomi de pir, suc de ceapă, frunze şi flori de tarhon, frunze de mesteacăn, creţuşcă, schinel, vulturică, rizomi de stînjenel, fructe de păpălău, rizomi de boz, rizomi şi rădăcini subţiri de urzică vie, pătrunjel de cîmp (părţi aeriene, uscate şi mărunţite), scoarţă de ulm (desprinsă de pe tulpină la începutul primăverii. Un efect puternic de eliminare a lichidului în ciroza umedă are pelinul: se ia pelin uscat, se freacă în palme pentru a se arunca beţele, apoi se rîşneşte pentru a se obţine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cîte o linguriţă, cu o oră înainte de masă, de 3 ori/zi – în prima săptămînă, după care se bea cîte o cană de ceai diuretic îndulcit cu miere. A doua săptămînă, se iau două linguriţe de pelin, tot de 3 ori/zi, iar a treia săptămînă cîte trei linguriţe de 3 ori/zi. În urma acestui tratament, spune dl prof. Milică, lichidul acumulat se elimină în întregime. Tratamentul se poate repeta după o pauză de trei săptămîni. Atunci cînd ciroza umedă are la bază o ciroză sau un cancer hepatic, dl prof. Milică spune că este recomandată asocierea pulberii de pelin cu suc proaspăt de rostopască obţinut prin presare la rece. Se ia cîte o linguriţă pe zi, într-un pahar cu apă, băut în mai multe reprize. De asemenea, se pot rîşni, în cantităţi egale, rostopască, armurariu şi pedicuţă, apoi se ia o jumătate de linguriţă din acest amestec (pulbere) şi se ţine sub limbă timp de 15 minute, după care se înghite cu puţină apă, de 3 ori/zi, înainte cu jumătate de oră de mesele principale. Foarte utilă este o plantă numită în popor bănuţi, bănuţei sau părăluţe (Bellis perrenis), de la care se foloseşte doar partea aeriană în stare proaspătă. Se prepară macerat în vin din 200 g plantă proaspătă la 1 l de vin alb. Se lasă la macerat 10-15 zile, se strecoară şi se păstrează la rece într-o sticlă închisă la culoare. Se bea cîte o ceaşcă în fiecare dimineaţă. sectiune: Array ( [10] => Array ( [title] => Stiri din tarăEfecte deosebite are şi ceapa roşie: 1 kg de ceapă se toacă mărunt, se pune într?un borcan şi se toarnă peste ea 5 litri de ţiucă de fructe. Se lasă la macerat 10 zile şi se iau dimineaţa, pe stomacul gol, cîte 30?40 ml de macerat, apoi se stă culcat pe partea dreaptă 30 de minute, după care se ia masa de dimineaţă. În cel mai scurt timp, ficatul începe să se regenereze. O altă plantă cu efecte deosebite atît în ciroza uscată cît şi în ciroza umedă este cimişirul (Buxus sempervirens), de la care se utilizează vîrfuri de crenguţe, cu frunze tinere. Se prepară ca decoct, din 1 linguriţă frunze uscate la 250 ml apă. Se fierbe 2 minute, se infuzează, acoperit, încă 5 minute, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau cîte 2 ceaiuri pe zi. Planta, spune dl prof. Milică, are în compoziţia sa un alcaloid (buxenina G2), cu puternică acţiune inhibitoare în dezvoltarea ţesuturilor afectate de ciroză şi a celulelor bolnave de cancer hepatic. Tratamentul natural al cirozei umede se poate face şi cu rădăcină de dud alb: un pumn de aşchii de rădăcină de dud alb se pun seara în doi litri apă, iar a doua zi se fierb pînă cînd apa scade la 1,250 litri. Se strecoară şi se bea pe parcursul unei zile. Ceaiul se bea pînă cînd scade burta. Se face o pauză de 3 săptămîni şi apoi se repetă încă 14 zile. Se va urina foarte des, iar la începutul tratamentului urina va avea culoare roşiatică. Dintre uleiurile eterice utile în tratamentul cirozei umede, dl prof. Milică recomandă uleiul de ienupăr: se toarnă 5-8 picături de ulei într-un pahar cu 150 ml apă; se beau cîte 3 păhărele/zi, pentru a mări diureza.

Tratamentele fitoterapeutice pentru afectiunile ficatului

Pentru afectiunile ficatului, tratamentele se bazeaza pe utilizarea unui larg sortiment de plante medicinale, testate si recomandate de-a lungul secolelor, cu proprietati calmante, antispastice, antiinflamatoare, coleretice (stimuleaza formarea bilei) si coleretice (care faciliteaza evacuarea bilei din ficat).

Sunt necesare tratamente de lunga durata, cu infuzii sau decocturi calde, dupa care bolnavul va sta culcat, timp de 20-30 minute, pe partea dreapta, pentru a permite ca lichidele ingerate sa treaca usor prin canalul hepatic si coledoc. Acestea vor avea efectul de a preveni imbolnavirea ficatului si de a reface celulele hepatice afectate. Sunt recomandate plante ca:

- Anghinarea (Cynara scolymus), care contine: flavonoizi (cinarozida, scolimozida), principii amare (cinarina, cinaropicrina), taninuri, mucilagii, inulina, vitamine (A, B, C), saruri minerale si actioneaza in regenerarea celulelor lezate, reducerea continutului de grasimi, stimularea functiei antitoxice a ficatului, activarea secretiei biliare si fluidizarea bilei.

- Armurariu (Silybum marianum), care contine: flavonoizi (silimarina, silibina, silicristina), saponozide, sitosteroli, tocoferol si actioneaza in protejarea ficatului fata de agresiunile toxice (alcool, medicamente chimice), impiedicarea depunerii grasimilor in ficat si refacerea sechelelor ramase dupa hepatita cronica si ciroza;

- Galbenelele (Calendula officinalis), care contin flavonoizi, glicozizi flavonici, carotenoizi (licopina, luteina, caroten), saponine, saponozide emoliente si au efecte in reducerea inflamatiilor ficatului si stimularea secretiilor biliare, datorita proprietatilor antiinflamatoare, decongestive, astringente, calmante;

- Cicoarea (Cychorium intybus), care contine insulina, glicozizi (cichorina), principii amare (lactocinina, lactopicrina) si actioneaza in stimularea functiilor hepatice, curatirea de grasimi a ficatului congestiv, marirea cantitatii de bila;

- Papadia (Taraxacum officinale), care contine alcooli triterpenici (taraxol, taraxasterol, faradiol), principii amare (taraxacina), vitamine (A, B, C, D, PP), saruri minerale si actioneaza in protejarea ficatului prin decongestionare si stimularea secretiei de bila, pana la dublarea cantitatii.

- Sunatoarea (Hypericum perforatum), care contine hipericina rosie, glicozizi flavonici (hiperina, rutina, quercetrina), hiperozide, saponine emoliente, vitamine (A, C, K, P, PP) si are efecte bune in a combate infiltrarea grasa a ficatului si a reface celulele hepatice degradate prin hepatita cronica.

Regimul de viata

Impune repaus la pat, pungi cu gheata pe hipocontrul drept, dieta hidro-zaharata. Sunt indicate, zilnic, exercitii fizice usoare in aer liber. Se vor evita eforturile mari, fizice si intelectuale, emotiile si starile de iritabilitate precum si viata dezordonata, in care nu se armonizeaza orele de munca, odihna si somn.

In fazele dureroase se vor aplica perne sau sticle calde si cataplasme calde cu parafina, varza, ridichi negre si hrean, tinute timp de doua ore pe zona ficatului.

Permanent se va urmari nivelul transaminazelor (TGO, TGP), colesterolul, trigliceridele si glicemia din sange.



Alimentaţia şi regimul de viaţă în hepatită şi steatoza hepatică

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Majoritatea persoanelor, atât bărbaţi, cât şi femei, acuză, în cursul vieţii, dureri mari în partea dreaptă a cavităţii abdominale şi o stare generală greu de suportat. Aceasta este o afecţiune apărută la nivelul ficatului, organ cu o importanţă deosebită în asigurarea bunei funcţionări a aparatului digestiv.

Într-un organism sănătos, ficatul îndeplineşte cinci funcţii fiziologice care permit desfăşurarea normală a proceselor vitale din organism:

- secreţia bilei de către celulele hepatice şi scurgerea acesteia prin canalul hepatic spre vezica biliară şi apoi spre duoden prin canalul coledoc;

- transformarea şi inactivarea substanţelor toxice provenite din exterior sau din degradările interne, asigurând purificarea permanentă a sângelui;

- metabolizarea pe cale enzimatică a glucidelor şi proteinelor, cu dezaminarea unor aminoacizi implicaţi în sinteza ureei;

- depozitarea unor vitamine (A, B, D, K) şi transformarea provitaminelor;

- sinteza unor enzime cu rol vital în organism.

În funcţie de diferitele cauze declanşatoare, legate de o nutriţie incorectă, mai ales după abuzuri necontrolate în consumul unor mâncăruri sau băuturi neadecvate, în prezenţa unor factori toxici alimentari şi modul de viaţă dezordonată, pot să survină boli ale ficatului şi ale vezicii biliare, care afectează, în mod grav, starea de sănătate a întregului organism.

În aceste cazuri, grefate pe un mod de viaţă dezordonat, cele mai frecvente afecţiuni hepatobiliare sunt: steatoza hepatică, hepatita acută sau cronică, ciroza, ascita, insuficienţa hepatică şi cancerul hepatic. Pentru fiecare din aceste afecţiuni se poate recomanda o anumită alimentaţie şi un regim de viaţă optim. În numărul de astăzi vom vorbi pe larg despre steatoza hepatică şi hepatită.

În steatoza hepatică sunt indicate fructele acide

Steatoza hepatică reprezintă încărcarea ficatului cu grăsimi, mai ales cu trigliceride, urmată de o inflamaţie dureroasă, provocată de diferiţi factori: alcoolism, obezitate, hepatită virală, diabet zaharat, consumul excesiv de grăsimi animale şi dulciuri, intoxicaţii cu metale grele şi medicamente chimice, stres oxidativ şi psihoemoţional, şocuri nervoase.

Starea de sănătate a ficatului are strânsă legătură cu alimentaţia, diferenţiată în funcţie de individ şi de tipul afecţiunii maladive. După o criză dureroasă de ficat, calmarea poate fi realizată prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, în care să predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe şi compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salată, creson, tomate, fructe acide (mere, struguri, lămâi, portocale, mandarine, măsline).

Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie. Pentru eliminarea toxinelor se consumă cantităţi mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale (anghinare, păpădie, albăstrele, salvie, mentă, rozmarin, rădăcini de revent), care se iau atât preventiv, cât şi curativ. Permanent se va evita contactul sau ingerarea de alimene degradate sau toxice.

La dureri acute este indicat ca după masa de prânz să se aplice o cataplasmă lombo-abdominală cu lut sau cu varză, mărunţite şi încorporate într-un albuş de ou bătut spumă. Se vor aplica şi comprese calde cu seminţe de in, fierte timp de o oră, până ajung la starea de mucilagiu, care se pun într-un săculeţ de pânză şi se aplică pe abdomen. Seara se face o baie de şezut, timp de 10-15 minute, cu rostopască, rozmarin şi fân sau o baie de aburi cu rozmarin, timp de 20 minute (de 2-3 ori pe săptămână).

Recomandări terapeutice în hepatită

Hepatita este o afecţiune a ficatului, cu caracter inflamatoriu, infecţios şi transmisibil, uneori sub formă de epidemii. Boala determină scăderea irigaţiei sanguine, cu reducerea aportului de oxigen, ceea ce provoacă o diminuare a capacităţii funcţionale a celulelor hepatice, apariţia primelor leziuni şi rupturi ale canaliculelor intralobulare, permiţând ca o parte din bilirubină să treacă din capilarele hepatobiliare în sânge. În funcţie de natura evoluţiei, hepatita poate fi acută sau cronică.

Hepatita acută este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parenchimului hepatic şi a altor ţesuturi şi organe. Într-o proporţie redusă, boala este de natură bacteriană, fiind produsă de salmonele, pneumococi, spirochete. În majoritatea cazurilor, inflamaţiile ficatului sunt de origine toxică, fiind provocate de diferite substanţe (fosfor, arsenic, pesticide, alcooluri tari) sau sunt de natură virală, provocate de infecţii cu virusuri filtrabile de tip A, B şi C, dând hepatita epidemică (boala Botkin). Aceasta este o afecţiune infecţioasă, deosebit de contagioasă, cu destul de largă răspândire în rândul populaţiei globului.

Hepatita cronică este o boală instalată pe o lungă durată de timp. Constă din inflamarea cronică a parenchimului hepatic şi lezarea treptată a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizării hepatitei constau dintr-un tratament incorect al bolii sau dintr-un consum excesiv şi de durată de băuturi alcoolice tari şi medicamente, infecţii microbiene (tuberculoză, bruceloză), dezechilibru nutriţional prin carenţă de proteine şi vitamine sau intoxicaţii alimentare şi accidentale. Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului.

Ciroza umedă, remedii şi terapii naturale

Declanşarea ascitei este frecventă la bolnavii de ciroză hepatică, cancer hepatic, pancreatită acută, tuberculoză sau carcinomatoză peritoneală şi chiar tumori ovariene. Boala poate fi rezultatul unor factori infecţioşi, în primul rînd hepatita epidemică, pe substratul unui consum îndelungat de alcool în exces. Un rol important în patogenia ascitei îl are retenţia de sodiu şi apă, ca urmare a unei tulburări în metabolismul hidrosalin, cu pierderea capacităţii de eliminare a sodiului consumat prin alimentaţie, în special din sare şi alimente sărate. În unele cazuri, vasele stomacului se îngroaşă şi se dilată dînd balonări severe. Treptat, dilatarea evoluează pînă la rupere, declanşînd hemoragii interne mortale.

După cum ne-a spus dl prof.univ.dr. Constantin Milică, specialist în fitoterapie, coordonatorul Centrului Aroma din Iaşi, în cazul cirozei umede fitoterapia recomandă, în general, consumul de plante cu proprietăţi diuretice: rizomi de pir, suc de ceapă, frunze şi flori de tarhon, frunze de mesteacăn, creţuşcă, schinel, vulturică, rizomi de stînjenel, fructe de păpălău, rizomi de boz, rizomi şi rădăcini subţiri de urzică vie, pătrunjel de cîmp (părţi aeriene, uscate şi mărunţite), scoarţă de ulm (desprinsă de pe tulpină la începutul primăverii.

Un efect puternic de eliminare a lichidului în ciroza umedă are pelinul: se ia pelin uscat, se freacă în palme pentru a se arunca beţele, apoi se rîşneşte pentru a se obţine pulberea de pelin. Din acest praf se ia cîte o linguriţă, cu o oră înainte de masă, de 3 ori/zi - în prima săptămînă, după care se bea cîte o cană de ceai diuretic îndulcit cu miere. A doua săptămînă, se iau două linguriţe de pelin, tot de 3 ori/zi, iar a treia săptămînă cîte trei linguriţe de 3 ori/zi. În urma acestui tratament, spune dl prof. Milică, lichidul acumulat se elimină în întregime. Tratamentul se poate repeta după o pauză de trei săptămîni.

Atunci cînd ciroza umedă are la bază o ciroză sau un cancer hepatic, dl prof. Milică spune că este recomandată asocierea pulberii de pelin cu suc proaspăt de rostopască obţinut prin presare la rece. Se ia cîte o linguriţă pe zi, într-un pahar cu apă, băut în mai multe reprize. De asemenea, se pot rîşni, în cantităţi egale, rostopască, armurariu şi pedicuţă, apoi se ia o jumătate de linguriţă din acest amestec (pulbere) şi se ţine sub limbă timp de 15 minute, după care se înghite cu puţină apă, de 3 ori/zi, înainte cu jumătate de oră de mesele principale.

Foarte utilă este o plantă numită în popor bănuţi, bănuţei sau părăluţe (Bellis perrenis), de la care se foloseşte doar partea aeriană în stare proaspătă. Se prepară macerat în vin din 200 g plantă proaspătă la 1 l de vin alb. Se lasă la macerat 10-15 zile, se strecoară şi se păstrează la rece într-o sticlă închisă la culoare. Se bea cîte o ceaşcă în fiecare dimineaţă.

Efecte deosebite are şi ceapa roşie: 1 kg de ceapă se toacă mărunt, se pune într-un borcan şi se toarnă peste ea 5 litri de ţiucă de fructe. Se lasă la macerat 10 zile şi se iau dimineaţa, pe stomacul gol, cîte 30-40 ml de macerat, apoi se stă culcat pe partea dreaptă 30 de minute, după care se ia masa de dimineaţă. În cel mai scurt timp, ficatul începe să se regenereze.

O altă plantă cu efecte deosebite atît în ciroza uscată cît şi în ciroza umedă este cimişirul (Buxus sempervirens, se utilizează în gardurile vii, ornamentale), de la care se utilizează vîrfuri de crenguţe, cu frunze tinere. Se prepară ca decoct, din 1 linguriţă frunze uscate la 250 ml apă. Se fierbe 2 minute, se infuzează, acoperit, încă 5 minute, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau cîte 2 ceaiuri pe zi. Planta, spune dl prof. Milică, are în compoziţia sa un alcaloid (buxenina G2), cu puternică acţiune inhibitoare în dezvoltarea ţesuturilor afectate de ciroză şi a celulelor bolnave de cancer hepatic.

Tratamentul natural al cirozei umede se poate face şi cu rădăcină de dud alb: un pumn de aşchii de rădăcină de dud alb se pun seara în doi litri apă, iar a doua zi se fierb pînă cînd apa scade la 1,250 litri. Se strecoară şi se bea pe parcursul unei zile. Ceaiul se bea pînă cînd scade burta. Se face o pauză de 3 săptămîni şi apoi se repetă încă 14 zile. Se va urina foarte des, iar la începutul tratamentului urina va avea culoare roşiatică.

Dintre uleiurile eterice utile în tratamentul cirozei umede, dl prof. Milică recomandă uleiul de ienupăr: se toarnă 5-8 picături de ulei într-un pahar cu 150 ml apă; se beau cîte 3 păhărele/zi, pentru a mări diureza.

1. Reteta din patru radacini

Este un remediu care include doua componente inedite: radacina de dud si cea de maces. Acest tratament ne-a fost semnalat de o cititoare din Brasov, care a asistat la o vindecare miraculoasa a unui pacient bolnav de ciroza in ultima faza, pacient care fusese pur si simplu trimis acasa sa moara si care cu acest remediu a fost complet restabilit in cateva luni. De asemenea, cu acest tratament s-a vindecat o cititoare din Magurele - Prahova, d-na Georgeta Stanciu, de hepatita acuta si psoriazis.

 Iata reteta:
Mod de preparare: In 3 l de apa se pun la fiert 3 lingurite de radacina de dud maruntita (Morus alba) si cate 1 lingurita din radacinile urmatoarelor plante: maces (Rosa canina), pir (Agropurym repens) si urzica vie (Urtica dioica). Se lasa sa fiarba la foc mediu pana cand mai ramane 1 l de apa, dupa care se da deoparte vasul, se adauga jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa se raceasca, dupa care se filtreaza.
Administrare: se consuma 1 l de preparat pe stomacul gol, pe parcursul unei zile, iar a doua zi se face o noua portie (intotdeauna se consuma ceai proaspat). In cazul ascitei, se face tratament pana abdomenul ajunge la volumul normal, dupa care se face o pauza de doua saptamani si apoi se reia.
Cateva observatii importante:
- pentru a marunti radacinile de dud si maces - specii arborescente cu radacini foarte tari, lemnoase
- se recurge la o lama cu care se taie aschii subtiri din radacina, ca si cum am ascuti un creion.
- radacina de dud este extrem de importanta in ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala), ajutand la eliminarea lichidului respectiv prin urina. Din cauza acestei radacini, cat timp va lua ceaiul, pacientul va urina foarte des, iar la inceputul tratamentului urina va fi de culoare rosie - simptome normale, care arata ca procesul de vindecare a inceput.
- pe timpul tratamentului se tine regim sever (fara carne, grasimi, alcool, prajeli) si se recomanda odihna absoluta la pat in primele doua-trei saptamani.
- dupa vindecare se va relua tratamentul in fiecare an cate una-doua luni.

Vitaminele, un pericol pentru organism?

vitamine sub forma de pastile, periculoase?

Vitaminele consumate chiar si cu moderatie, pe baza unei scheme preventive proprii, pot fi periculoase pentru cei care le iau in doze zilnice, oameni care spera ca luand aceste comprimate isi vor mentine sanatatea si chiar vor tine la respect cancerul. In Statele Unite, tara mare consumatoare de vitamine si multivitamine, exista cel putin 50 de studii diferite ale caror autori sustin ca un consum zilnic de pastile nu va aduce nimic bun acelor persoane.

Unii experti compara pasiunea pentru vitamine a americanilor cu aruncatul banilor pe geam, dar asta nu opreste America sa cheltuiasca aproximativ 28 de miliarde de dolari anual pentru a-si mentine consumul de vitamine si suplimente naturiste. In unele cazuri, acest consum se traduce prin cheltuirea banilor numai pentru a-ti periclita sanatatea.

„Ca americani, suntem convinsi ca mai mult inseamna mai bine, dar nu si in acest caz",

afirma Dee Sandquist, dietetician si expert al Academiei de Nutritie si Dietetica din New York.

Vitamine foarte populare, consumate in doze zilnice pe intregul mapamond, s-ar putea dovedi a fi generatoare de probleme si nu solutia lor. Iata trei dintre ele, vedetele dietei oamenilor care tin cont de faptul ca este mai bine sa previi decat sa tratezi:

Vitamina E
Scepticii suplimentelor de vitamine recurg, foarte des, la argumentul oferit de actiunea vitaminei E, considerata, pana nu demult, drept un preparat promitator in lupta impotriva cancerului. National Cancer Institute din SUA era atat de increzator in proprietatile curative ale vitaminei E in combaterea cancerului la prostata, incat a finantat un studiu menit sa testeze aceasta teorie. In loc sa confirme sperantele, studiul a scos la iveala ca barbatii care iau aceasta vitamina sunt cu 17% mai susceptibili sa se imbolnaveasca de cancer la prostata decat cei care nu o consuma.

Este recomandat ca vitamina E, esentiala in sistemul imunitar si in comunicatia intracelulara, sa fie obtinuta din consumul de alimente care o contin in cantitati mari, pentru a fi asimilata natural de organism. Astfel, germenii de grau, semintele de floarea soarelui si brocoli asigura doza necesara – si benefica – de vitamina E. In cazul cand este introdusa in organism prin doze mari de pastile, efectele nu vor fi deloc pozitive.

Vitamina A
Vitamina A confera morcovilor reputatia de leguma care ajuta la imbunatatirea vederii. Continuta atat in produsele din plante, cat si in cele de origine animala, este importanta pentru reproducere, sanatatea oaselor si functiile sistemului imunitar. Suplimentele vitaminizate pe baza de vitamina A sunt esentiale pentru persoanele care sufera de anumite afectiuni, cum ar fi cele vinovate de blocarea absorbtiei grasimilor, boala Crohn si probleme de pancreas.

Dar acumularea de vitamina A in organism poate duce, cu timpul, la probleme serioase la ficat, la nastere si ale sistemului nervos central. O varianta de vitamina A, numita beta-caroten, este un probabil aliat in prevenirea cancerului, dar numai obtinuta prin consumul alimentar, pentru ca sub forma de pastile, pare sa induca efectul contrar. In special fumatorii sunt expusi suplimentar riscului de cancer la plamani. Un expert in nutritie, Gerard Mullin, de la Spitalul John Hopkins, s-a ocupat de pacienti cu fibroza ficatului, dobandita din cauza supradozelor de vitamina A.

„Oamenii credeau ca lupta impotriva infectiilor luand doze mari, zilnice. Nu stiau cat poate fi de periculoasa asimilata in cest fel."

Vitamina C
I se atribuie mari merite in combaterea infectiilor, fiind consumata in mega-doze, mai ales daca este cu aroma de portocale. Vitamina C pare sa fie regina farmaciilor de acasa. In vreme ce in doze asimilate pe cale naturala sustine functiile imunitare, consumul de „buline" C ca o cale de combatere a racelilor nu este sustinut si de studiile stiintifice. Totusi, fiind solubila in apa, vitamina C poate fi eliminata pe cale naturala chiar daca este luata in exces, fara a cauza mari probleme. In doze foarte mari, poate provoca aparitia pietrelor la rinichi. Gerard Mullin atrage atentia ca

„orice cantitate mai mare de 500mg pe zi poate fi suficient pentru crearea de probleme."

Majoritatea expertilor recomanda persoanelor sanatoase sa nu depaseasca o doza rezonabila de vitamine consumate zilnic. In cazul pastilelor, mai mult nu inseamna obligatoriu „mai bine".

DROJDIA DE BERE

Drojdia de bere este folosita de sute de ani in tratarea unor afectiuni mai mult sau mai putin complicate. Aceasta este de ajutor persoanelor care sufera de diabet, celor care au colesterolul marit sau care se confrunta adesea cu probleme intestinale. Iata cateva dintre beneficiile consumului de drojdie de bere.

Drojdia de bere, in sprijinul diabeticilor

Drojdia de bere contine crom, element care reduce simptomele diabetului zaharat. Cromul este un compus organic care mareste toleranta organismului la glucoza. Consumul de crom cazul bolnavilor de diabet aduce o serie de schimbari benefice, printre care
- ajuta organismul sa mentina un nivel adecvat de zahar
- ajuta organismul sa utilizeze in mod eficient insulina
- stimuleaza pancreasul sa produca insulina
- invata organismul sa isi reduca cerinta de insulina externa.
Drojdia de bere reduce colesterolul

Conform unei serii de cercetari, consumul de drojdie de bere reduce colesterolul rau din organism si creste nivelul colesterolului bun. Cresterea colesterolului bun se datoreaza tot cromului continut de drojdia de bere. Doua linguri de drojdie consumate in fiecare zi pot reduce 10% din colesterolul rau din organism.

Drojdia de bere trateaza constipatia

De obicei constipatia este un simptom al unei afectiuni intestinale, insa aceasta poate sa apara adesea si din cauza unor combinatii alimentare nepotrivite sau din cauza lipsei de hidratare. Drojdia de bere este un aliment bogat in fibre, elemente necesare pentru o buna functionare a aparatului digestiv. Mai mult decat atat, consumul de drojdie stimuleaza aparitia bacteriilor bune, cele care trateaza cu succes constipatia.

Drojdia de bere iti ofera vitamine

Drojdia de bere este o sursa bogata de vitamine. Aceasta contine tot complexul de vitamine B si nenumarate minerale care ajuta la o buna functionare a organismului tau. Drojdia de bere contine:

- Tiamina (vitamina B1)
- Riboflavina (vitamina B2)
- Niacina (vitamina B3)
- Acid Pantetonic (vitamina B5)
- Piridoxina (vitamina B6)
- Biotina (vitamina B7)
- Acid folic (vitamina B9).
Citeste mai mult pe: http://sanatate.acasa.ro/dieta-nutritie-4/drojdia-de-bere-beneficii-pentru-sanatatea-ta-164415.html#ixzz1pHNrBYpl

Terapia cu urina - Urinoterapia

Terapia cu urina poate fi facuta de oricine, tanar sau batran, chiar si copil, la domiciliu si fara o cheltuiala oarecare. „Apa vietii“ - este un dar primit de la Creator pentru bunastarea noastra fizica. Ea a fost folosita de oameni din toate timpurile.

Terapia n-a fost niciodata pierduta, cu numai tainuita. Ea a fost atestata inca de acum doua milenii cand medicii romani Galen (129-199 i. Hr.) si Pliniu (25-79 d. Hr.) recomandau acest remediu pentru vindecare oamenilor suferinzi.

Cartea canadianului A. L. Pauls „Shivambu Kalpa“ indica urina ca metoda de tratament.
O alta carte „ The water of life“ a englezului John W. Armstrong vorbeste despre puterea de vindecare a urinei proprii. Si Hipocrate (aprox. 400 i. Hr.) si Paracelsus (aprox. 1500) recunosc virtutile terapeutice ale urinei.

Deci, metoda are o vechime de peste 2500 de ani. In zilele noastre, terapeuti din toata lumea fac referire la eficienta tratamentului cu urina. Si in satele din Maramures si Bucovina urina este folosita pe scara larga ca mijloc de tratament.

O bioenergeticiana celebra din Romania, Alexandra Mosneaga prescrie bolnavilor de cancer consumarea urinei proprii. Ati fost calauziti sa gasiti si aceasta informatie; cititi-o si meditati asupra ei. Terapia cu urina este o metoda de vindecare a unei boli prin aplicarea si folosirea urinei proprii.

Urina, introdusa in organism, actioneaza ca un autovaccin, nu numai vindecandu-l ci si intinerindu-l.
Valeriu Popa avea convingerea ca urina este un elixir al vietii daruit de natura si ca reprezinta o solutie terapeutica pentru aproape toate bolile.

Am vazut in preajma dansului multe cazuri vindecate de cancer, diabet, boli de piele, boli de inima, boli de rinichi si chiar SIDA cu ajutorul acestei terapii.

Bolile sunt numeroase, la fel ca si numele lor, insa remediul este însasi propria noastra urina care vindeca boala prin indepartarea toxinelor si deseurilor din organism, prin stimularea mecanismului de aparare al corpului. Este de preferat sa nu se foloseasca alte medicamente in timpul acestei terapii. In toate cazurile trebuie consultat un specialist.

Ca tonic general pentru mentinerea unei stari corespunzatoare de sanatate si energie si de asemenea, preventiv contra tuturor bolilor infectioase, 200 ml (un pahar) o data pe zi sau chiar de doua ori, poate fi luat in siguranta (primul si ultimul jet se arunca).

Cu cat cantitatea este mai mare este mai benefica si nu este daunatoare. Pentru orice imbolnaviri minore 1-2 pahare/zi reprezinta o cantitate suficienta. Se poate tine post de 1 - 3 - 7 - 14 - 21 de zile numai cu urina si apa (plus 2 clisme/zi), vindecandu-se astfel multe boli cronice. O perioada lunga de post se face sub controlul unui expert pentru ca au loc tot felul de eliminari de toxine, in special eruptii cutanate si voma.

Inainte cu doua saptamani de a începe acest tratament si cat timp se face terapia cu urina, dieta trebuie sa fie usoara: desodata, fara carne, grasimi animale, alcool, cafea, tutun, zahar, otet. Urina veche de 4 zile este foarte buna pentru bolile de piele, pentru frectie si masaj, nu pentru baut.

Poate fi folosita si pentru intretinerea parului, drept crema de ras, lotiune antiseptica pentru rani si taieturi, pentru cosuri si acnee, pentru arsuri, muscaturi de insecte, impiedica formarea ridurilor.

Aceasta terapie vindeca boala prin eliminarea toxinelor in afara corpului pe cale bucala, nazala, anala sau prin piele. De aceea, pacientul poate avea voma, tuse, raceala, diaree sau eruptie pe piele. Nu trebuie sa se ingrijoreze de aceste reactii care il ajuta in vindecarea bolii. Ele dispar automat in 2-3 zile. In toate cazurile este necesara supravegherea de catre un specialist.

Ar fi bine ca oamenii sa incerce aceasta terapie, cel putin pentru acele suferinte pentru care nu exista inca o vindecare si sa afle singuri rezultatele minune. Acest remediu exista de cand e lumea si este consemnat chiar si in Biblie - Vechiul Testament: „Bea apa din fantana ta si din izvoarele putului tau“.

Valeriu Popa il recomanda alaturi de terapiile naturiste, spunand ca „o cana cu urina in fiecare dimineata ne mentine sanatosi.“ Cele ce le-am scris sunt cu titlu informativ, am dorit sa reamintesc terapia despre care Valeriu Popa sustinea ca este un sistem de vindecare complet, necostisitor si nemedicamentos.

Pentru documentare in acest domeniu, va recomandam trei carti aparute in Romania:
- „Urina, tratament pentru viata“ - Daniel Menrath
- „Shivambu Kalpa - Notiuni introductive despre autoterapia cu urina“ - dr. Camelia Rosu
- „Tratamente naturale cu argila, urina si hrana vie“ - Elena Nita Ibrian

AM POSTAT ACEST ARTICOL DEOARECE AM FOST LA UN SPITAL, SI ACOLO ERA O DOAMNA CARE POVESTEA DE MAMA EI. CA A FOST FOARTE BOLNAVA , CU ANI IN URMA AVEA ICTER..SI A BAUT URINA..TRAIESTE SI IN ZIUA DE AZI...SI MEDICUL A RAMAS MASCA, CUM DE I-A TRECUT CA EL O VEDEA MOARTA DEMULT... 

Este un leac vechi, popular, administrat fără recomandări medicale ce trateaza boli grave ale ficatului, ale aparatului respirator, ale traiectului intestinal, migrene, acneea, furunculozele, alergiile si multe alte afectiuni.

Legendarul lichid se naşte prin filtrarea sângelui în rinichi. Un proces complex, în urma căruia se elimină nu doar reziduuri toxice, ci şi resturi de substanţe active : apă, hormoni, minerale (fier, iod, zinc) vitamine, acizi, anticorpi, etc. Urina nu conţine doar deşeuri organice, ci şi substanţe cu proprietăţi de distrugere a viruşilor şi a bacteriilor. Dacă ele au şansa de a ajunge din nou în organism, prin intermediul urinei băute, el are şansa de a le folosi integral. Urina acţionează la fel ca injecţiile.

Esenţial este folosirea propriei urine, în stare proaspătă. Trebuie folosit jetul din mijloc (nu primele si nici ultimele picături), recoltat din prima urină de dimineaţă.

Din ea se bea zilnic un pahar. În plus, există recomandarea ca urina să fie folosită şi ca uz exterior, ca picături în urechi şi ochi, în cataplasme şi pentru curăţarea rănilor.
Este recomandată în boli grave ale ficatului, ale aparatului respirator boli ale traiectului intestinal, migrene, dar mai ales boli de piele : acnee, furunculoze, alergii.

Atenţie : dacă un bolnav cu o infecţie de rinichi , de exemplu îşi va bea propria urină, procedeul i-ar putea fi fatal.

Pentru documentare in acest domeniu, va recomandam trei carti aparute in Romania: 
- „Urina, tratament pentru viata“ - Daniel Menrath 
- „Shivambu Kalpa - Notiuni introductive despre autoterapia cu urina“ - dr. Camelia Rosu 
- „Tratamente naturale cu argila, urina si hrana vie“ - Elena Nita Ibrian

Armurariul - pentru regenerarea celulei hepatice

Armurariul (Silybum marianum / Carduus marianus ) este o planta din familia Compositae, utilizata de secole ca tonic-amar stimulent al digestiei, febrifug si ca hepatoprotector.
Desi a fost utilizat de pe vremea lui Heronymus Bosch (1595), armurariul îşi dezvăluie puternicul efect curativ în afecţiunile hepatobiliare în special, începând cu secolul XVIII-lea. Calităţile cu adevărat remarcabile ale fructelor (seminţelor) acestei plante sunt acelea prin care principiile ei active ajută din plin la regenerarea celulei hepatice şi la eliminarea toxinelor de la acest nivel, fiind considerată una din cele mai puternice antihepatotoxice.

Realizarea unor importante experienţe pe animale au demonstrat faptul că similarina (principiul activ de bază) are un efect de protecţie a celulei hepatice, chiar şi faţă de principiile active hepatotoxice ale unor ciuperci din genul Amanita, cea mai toxică dintre aceste ciuperci fiind Amanita phaloides, cunoscută în popor sub numele de Buretele viperei. O singură ciupercă conţine suficientă otravă pentru a ucide o familie, moartea cauzată de cele 9 substanţe toxice, dintre care cele mai puternice fiind (alfa)amanitină şi mai ales faloidina, survine prin tumefierea ficatului, îngălbenirea pielii, scaune sîngerînde etc. în 3-4 zile mai târziu. Similarina din armurariu, are astfel un efect curativ şi de protecţie a celulei hepatice chiar şi faţă de faloidină. În plus acţiunea ei hepatoprotectoare nu se reduce aici fiind indicată şi după unele produse antibiotice, (mai ales tetracicline) cît şi în cazul inhalării unor pesticide. Frunzele şi mai ales fructele sunt considerate stimulente ale digestiei, colagoge şi decongestionante ale ficatului. In SUA el mai este cunoscut şi sub numele de scaietele de lapte fiind şi un tonic psihic extrem de important. Fructele mai sunt folosite în migrene, urticarii anafilactice, boli infecţioase, surmenaj intelectual, rău de mare sau rău de automobil, hemoragii nazale, hemoragii hemoroidale, hemoragii interne (date de fibroame, scleroze, cancere) în hipertrofia splinei şi ficatului.

Compoziţia chimică complexă a armurariului îi justifică efectele lui remarcabile. Astfel planta conţine saponozide şi ulei volatil iar fructele conţin similarina (de fapt 4 flavonoide silibină, silidianină, silimanină şi silandrină), aminoacizi (l-cisteina, glicina, acidul l-glutamic, acidul d-l-2-amino-butiric, d-l-leucina, tiramina) lipide, acidul fumaric (acid specific plantei Fumaria officinalis - Fumăriţă - care este considerată un armonizator al funcţiilor biliare, un puternic purificator al organismului iar împreună cu frasinul şi angelica este considerat un foarte bun fitogeriatric - reîntineritor -), polihidroxifenil cromone, amidon etc. Cercetările au arătat că substanţele ei active acţionează la nivelul membranei celulei hepatice, împiedicînd distrugerea celulei sau favorizînd regenerarea acestor celule, aflate deja într-un proces patologic de distrugere.

Nu se cunoaşte la ora actuală vreun tratament eficace împotriva intoxicaţiei acute cu faloidină, cazurile fiind letale. Cu toate acestea au rămas celebre tratamentele cât şi experienţele Dr. Pierre Bastien. Acest medic francez, avea să conceapă în 1957 un tratament simplu pentru anihilarea efectelor nefaste ale intoxicaţiei cu ciuperci care conţin principii faloidiene prin administrarea de vitamina C în cantităţi mari şi a două antibiotice. Aplicat în cele 24 de ore care urmează apariţiei primelor simptome, a reuşit în toate cazurile să salveze viaţa persoanelor intoxicate.

Văzând că după ce a avut acest succes terapeutic confraţii de breaslă rămîn nepăsători, se autointoxică cu ciuperci de două ori, a doua oară (22 sept. 1974) el consumă 4 ciuperci (60g. faloide), în prezenţa a trei martori dintre care doi ziarişti. În urma acestei ultime experienţe temerare mai mulţi medici din întreaga lume reuşesc să-şi salveze pacienţi intoxicaţi cu faloidină injectîndu-le cantităţi mari de antibiotice, în special Penicilină.

Unele supoziţii ce merită verificate rezultă din faptul că:
- faloidina acţionează lent la aprox. 3-4 zile de la ingerare şi în principal prin distrugerea ficatului ;
- similarina ajută la refacerea sau la oprirea distrugerii lui.

Deci rămîne de văzut în ce măsură aplicarea mai întîi timp de 3-4 zile a tratamentului Dr. Bastien şi imediat după revenire administrarea de pulbere din armurariu şi cătină (care este bogată în vitamina C şi are un bun tonic si purificator hepatic) va ajuta la revenirea normală a funcţiilor hepatice. În plus se cunoaşte efectul nefast asupra ficatului în cazul administrării unor antibiotice. Din aceste motive, administrarea de pulbere din fructe de armurariu, pentru refacerea funcţiilor sale poate fi o opţiune salutara in acest caz.

Este important de ştiut că silimarina nu este toxică şi nu dă reacţii secundare. Totuşi nici o exagerare nu este indicată, căci spune Paracelsus “Totul este otravă, doza contează”. Din fructe se extrage produsul farmaceutic numit SIMILARINA.

Utilizări populare:
În popor armurariul este consumat singur sau în combinaţie pentru tratarea unei game foarte largi de afecţiuni.

Uz intern:
Este utilizat singur pentru tratarea bolilor de ficat, hepatită epidemică, hepatită cronică, boli ale splinei, ciroză hepatică şi mai ales pentru regenerarea celulei hepatice.

Indicăm următoarele modalităţi practice de folosire:
1. Pulbere este indicată în principal pentru persoanele cu o constituţie robustă sau chiar obeze, care au foarte mult umed-uleios în structură. Secundar ea mai poate fi indicată şi celor atletici care au foarte mult foc, care se irită uşor, care au un spirit critic exagerat.
Sublingual se indică pulberea din fructe (care au un gust plăcut asemănător cu cel de seminţe de floarea soarelui) câte 1,5g de 4 ori pe zi.
Se va ţine puberea sub limbă cîte 15-20 min. după care se înghite cu puţină apă.

2. Maceratul la rece se indică în special persoanelor hiperexcitabile care sunt mai mereu furioase şi care găsesc ceva în neregulă în orice.
Călduţ el mai este indicat a fi băut lent (gură cu gură) şi celor convalescenţi, care nu mai au vlagă, care nu pot primi şi digera hrană solidă.
Maceratul se realizează adăugând la 500 ml. apă de izvor sau apă distilată 3 lg. cu vîrf de pulbere din fructe. Se acoperă şi se lasă să se macereze o noapte. Dimineaţa se strecoară şi se consumă rece pentru cei cu o constituţie ferbinte.
Pentru convalescenţi mai întîi se încălzeşte apoi se stecoară într-un termos pentru a se păstra călduţ pe tot timpul zilei.
Maceratul nu se ţine de pe o zi pe alta.
Pulberea de fructe indiferent de folosire nu se prepară pentru mai mult de o săptămînă de zile.

Folosirea populară a armurariului împreună cu alte plante sau substanţe terapeutice:
1) Pentru purificarea ficatului şi eliminarea grăsimilor.
Această cură se face înaintea orcărui alt procedeu terapeutic ce acţionează asupra ficatului. Se ştie că primul lucru pe care vrem să îl facem atunci cînd ceva este în neregulă este să facem mai întâi ordine şi să curăţăm zona în care vrem să acţionăm. Acestă cură purifică ficatul şi îl pregăteşte astfel pentru terapia de refacere şi apoi pentru cea de tonifiere.
La 400 g pastă de argilă (argila se înmoaie cu apă de izvor) se adaugă 50g pulbere din fructe de armurariu, 50g. pulbere din rădăcină de brusture 50g. pulbere din frunze de anghinare, 5g. pulbere din frunze de mărul lupului (atenţie această plantă nu se supradozează) şi 30ml. tinctură de propolis concentraţie de 30%. Se lasă o zi descoperit şi se mestecă cît mai des în sens invers acelor de ceasornic, pentru volatilizarea alcoolului. Se acoperă şi se ţine la frigider.
Această cura cu pastă de argilă se realizează timp de 21 de zile. Primele 7 zile se va consuma apa de argilă şi următoarele 14 zile se va consuma laptele de argilă.

Apa de argilă:
- Se prepară punînd cîte o linguriţă plină cu pastă de argilă într-un pahar cu 150 ml apă de izvor, se amestecă şi se lasă o noapte.
Se va consuma dimineaţa cu o jumătate de oră înainte de masă, fără ca lichidul să se agite.

Laptele de argilă:
- Se prepară identic cu apa de argilă dar dimineaţa se va agita conţinutul cu 30-40 de secunde înainte de a fi consumat.

2) Pentru boli hepatice
Se indică următorul amestec de plante: sulfină, armurariu, cătină albă, anghinare, cimişir (1/4), rostopască, (1/2).
Plantele combinate în părţi egale cu excepţia precizărilor, se fac pulbere şi se vor lua sublingual cîte 4g. de 4 ori pe zi pe stomacul gol. După 15 min. se înghit cu puţină apă.
Plantele se iau pînă la vindecare.

3) Pentru regenerarea şi tonifierea ficatului şi a întregului organism.
Doctorul Max Gerson susţine în excepţionala sa lucrare “50 de cazuri de cancer avansat (cu metastaze) vindecate”că în majoritatea formelor de cancer ficatul este grav afectat. Acesta se justifică prin faptul că ficatul fiind considerat uzina chimică a organismului uman este direct responsabil de eliminarea deşeurilor şi a altor substanţe toxice din organism. Cînd acesta nu-şi mai poate face datoria, toxinele se acumulează în sînge sau în organe şi dau diferite forme de cancer.

Celula canceroasă fiind o celulă străină întregului, îşi ia propria sa autonomie şi se hrăneşte astfel cu ceea ce îi este străin organismului, adică cu toxine. Eliminarea toxinelor prin postul negru, ingerarea de plante, masaj etc. privează celula caceroasă de hrană şi putere şi ajută astfel soldaţii organsimului, mai exact celulele sistemului imunitar în lupta pentru redobîndirea stării de sănătate fizică sau spirituală.

Astfel medicina neconvenţională consideră că buna funcţionare a ficatului este esenţială pentru menţinerea unui corp sănătos sau pentru redobîndirea stării de sănătate în caz de boală.

Regenerator hepatic:
- 1kg miere de albine zaharisită (după zaharisire mierea se alcalinizează putînd astfel fi consumată şi de către cei ce au afecţiuni stomacale)
- 150g. pulbere din fructe de armurariu
- 200g. pulbere din fructe de cătină
- 300g. pulbere din polen apicol
- 100g. propolis apicol răzuit

Se pun într-un vas şi se amestecă pînă la completa omogenizare. Opţional se poate ţine la frigider.

Administrare.
Dimineaţa şi la prînz câte o lingură cu 30 min. înainte de masă.

Efecte remarcabile.
- normalizarea metabolismului pe multipele planuri,
- creşterea focului digestiv şi mental,
- detoxifieera puternică a ficatului cu armonizarea globală a funcţiei lui,
- asimilarea armonioasă a principilor nutritive şi vitale din alimente,
- o mai bună absorbţie a oxigenului din aer,
- întărirea sistemului imunitar.
- la nivel mental apare o mai bună stare de focalizare şi pătrundere mentală, discernămînt între ceea ce trebuie să facem şi ceea ce nu trebuie să facem (discernamîntul spiritual)

Toate aceste efecte se manifestă pe fondul unei stări mentale de calm şi seninătate, de împăcare cu Sine şi în Sine.

Indicaţii:
- hepatită, ciroză hepatică, toxinfecţie alimentară, coxartroză, reumatism, astenie, constipaţie rebelă, spasmofilie, leucemie, covalescenţă după boli grave, boli degenerative, emanciere (slăbire exagerată), sindrom de malabsorţie, surmenaj intelectual (indicată mai ales studenţilor în perioada examenelor), astenie, migrenă, lipsă de vitalitate, oboseală marcată, depresie (plus un gram pulbere de sunătoare de 4 ori pe zi), boli ale splinei (plus siminoc şi brustur cîte 2g. de 4 ori pe zi)

4) Pentru negi
În veruci (negi), papiloame şi alte excrescenţe virusale tinctura din fructe zdrobite de armurariu (30% în alcool de 70° macerat 10 zile) se administrează intern câte 10 pic. x 3 pe zi.

Extern se pun alternativ, toată noaptea comprese cu tinctură care se asociază cu aplicarea de comprese înmuiate în suc proaspăt de rostopască (Chelidonium majus) şi laptele câinelui (Euphorbia cyparissias) în cantităţi egale.

Bibliografie selectivă:
1. Cancer Leucemie, Breuss Rudolf, ed.AnandaKali, 1999
2. Cum am învins cancerul, Culda Cezar, Eleonora, ed.Elit, 1992
3. Din ierburi s-au născut medicamentele, Emanoil Grigorescu, ed. Albatros, 1987
4. Ghid complet de prim ajutor prin mijloace naturiste, Mayell Mark, ed. Coloseum, 1996
5. Index fitoterapeutic, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1986
6. Indreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă, Laza Doru, ed. Păzitorii Adevărului
7. Lumea medicamentelor, Arcadie Percek, ed. Teora, 1996
8. Medicamentul, acest necunoscut, Percek Arcadie , ed.Ceres, 1985
9. Medicina naturistă - ed.I - 700 pag, Pavel Chirilă, ed. Medicală, 1987
10. Minienciclopedie de medicină naturistă românească, Bivolaru Gregorian, Shambala, 1994
11. Mintea celulelor, Satprem, ed. Herald, 1996
12. Miracolele terapeutice ale plantelor, Bojor Ovidiu, Popescu Octavian, Edimpex Speranţa, 1993
13. Miracolul sănătăţii prin medicina tibetană - GSO - BA RIG-PA, Kunsang Amchi, ed.Antet
14. Nutriţia omului act sacru, Radu Ilie Mînecuţă, ed. Miracol, 1996
15. O terapie de bază împotriva … cancerului şi a bolilor degenerative, Dr. Max Bircher-Benner, Kristine Nolfi, Are Waerland , ed. Angeli
16. Plantele medicinale - fitochimie şi fitoterapie, vol. I, II, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1993
17. Plantele în medicină, vol. I, II, Micuţ C. Ion, ed.Medicală
18. Reţetar selectiv de etnofitoterapie, Chirilă Pavel, ed. Christiana
19. Ritmurile lunii, Johanna Paungger, Thomas Poppe, ed.Axel Springer , 1999
20. Secretele plantelor, Messegue Maurice, Bontemps Michel, ed.Venus, 1996
21. Universul plantelor, Pârvu Constantin, ed.Enciclopedică, 2000
22. Viaţa secretă a plantelor, Peter Tompkins, Christopher Bird, ed.Elit Comentator
23. Un nou model de vindecare naturală, George Vithoulkas, ed.Polirom, 1999
Sursa: fundatia-sundari.ro

SUNATOAREA

Plantă erbacee, perenă, spontană şi cultivată, întâlnită în toată ţara, pe locuri destul de uscate, calcaroase sau silicioase, prin fâneţe, la marginea drumurilor şi pădurilor, tăieturilor de pădure, locurilor necultivate, de la câmpie până în zona subalpină, mai abundentă în zona deluroasă; se mai numeşte asunătoare, buruiană de foc ghiu, buruiană de năduf, buruiana de pe răzor, crucea voinicului, drobifor, floare de foc viu, floare de năduf, floare de sunătoare, floare galbină, floarea lui Ion, harnică, hamei de pământ, iarba lui Sf. Ion, iarba-crucii, iarba- spaimei, iarba-sângelui, iarba sunătoare, iarba-spurcăţii, jale de munte, lemnie, închegătoare, osul-iepurelui, pojar, pojarniţă, sanitoare, sburătoare, sunaică, şovârf galben, şerlai, şovârvariţă. Se găseşte în Europa, Asia, Africa de Nord, America, Australia.

Este cunoscută încă din antichitate. Dacii îi spuneau prodiarna, proziarn (I. Pachia Tatomirescu, 1997), din care a derivat numele pojaru, pojarn, pojar, pojarniţă. Folosită contra tusei, în boli psihice patologice, boli de fiere, contra gălbinării (icter), contra căderii părului (chebe), la tratarea bubelor dulci (eczema infecţioasă la copii), răcelii, reumatismului, leucoreei etc. De exemplu, planta uscată şi sfărâmată se amesteca cu smântână şi se ungeau bubele dulci. Hypericum, numele plantei la Plinius cel Bătrân şi la Hipocrate, este probabil numele speciei Hypericum crispum răspândit în Grecia. Astăzi este utilizată şi în terapeutica modernă.
Specie mezotermă ce posedă o mare plasticitate ecologică. Are cerinţe reduse faţă de climă. Are cerinţe mijlocii faţă de căldură. Preferă staţiunile unde media izotermelor anuale este cuprinsă între 4,5 si 7,5°C. Nu este pretenţioasă la sol, vegetând pe cele uscat-revene, revene, dar şi pe cele reavăn-jilave, cu troficitate scăzută. Îi merge foarte bine pe solurile fertile, drenate, cu regim hidric favorabil. Nu îi convin solurile grele, slab drenate. Manifestă o largă amplitudine ecologică la reacţia ionică a solului.

DESCRIEREA SPECIEI
Rizom scurt, din care se desprind numeroase rădăcini adventive. Tulpina erectă, lemnoasă în partea inferioară, cu 4 muchii longitudinale, înaltă de 20-100 cm, cu numeroase ramuri sterile formate la axilele frunzelor. Frunze sesile, ovate până la eliptice, glabre, opuse, pe margine cu un rând de puncte negre, în rest punctiforme străvezii (pungi secretoare). Flori galbene, grupate în inflorescenţe cimoase; caliciu din 5 sepale lanceolate, glabre, cu puncte negre (glande); corola din 5 petale, de 2 ori mai lungi decât sepalele galbene şi negru-punctate; androceu cu numeroase stamine; gineceu cu 3 loji.Înflorire, VI-IX. Fructe, capsule ovale. Seminţe cilindrice brun-negricioase. Părţile aeriene înflorite (Hyperici herba) se recoltează în timpul înfloririi, până în momentul formării fructelor, pe timp frumos, după ce s-a ridicat roua. Fructificaţiile se înlătură. Se usucă la umbră, în strat subţire. Se întoarce din când în când. O bună uscare se face în poduri acoperite cu tablă. Uscarea artificială, la 35°C. Se păstrează în saci textili sau de hârtie.

COMPOZIŢIE CHIMICĂ
Planta conţine ulei volatil (0,05-0,10% în părţile verzi aeriene, 0,4-0,5% în flori), hiperină, hipericină, flavone (hiperozida), cvercetol, galactoză, cvercitrina, rutina, tanin catechic
(12%), colină, caroten, acid valerianic, vitamina C, vitamina PP, saponine, săruri minerale. Uleiul volatil este format din pinen, carburi sescviterpenice, săruri minerale.

FITOTERAPIE
Părţile superioare înflorite ale plantei au utilizări în medicina umană şi veterinară, cultă şi tradiţională.
Proprietăţi: acţiune antispastică, astringentă, cicatrizantă, vasodilatatoare, hipotensivă, antiinflamatoare şi colagogă, antiseptică, antibiotică, antidiareică.
Însuşirile terapeutice sunt asigurate de complexul de principii active pe care le conţine planta, unde componentul principal îl constituie hipericina, alături de o serie de izomeri, rezine, tanin, flavonozide (hiperozidă, cvercitozidă, rutozid), acizii cafeic şi clorogenic, carotinoide provenite din petale, în special luteină, violaxantină, luteoxantină, cis-trollixantină, trollicrom.
Principiile active au proprietăţi antispastice, astringente, cicatrizante, vasodilatatoare şi hipotensive, antiinflamatoare, colagoge, antibiotice, antidiareice, antidepresive. Ele diminuează sau înlătură spasmele sau contracturile involuntare ale muşchilor aflaţi în structura viscerală; taninurile asigură precipitarea proteinelor din lumenul intestinal, producând o acţiune hemostatică locală; favorizează procesul de epitelizare, grăbind vindecarea rănilor; determină o mărire a lumenului vascular prin relaxarea musculaturii netede a vaselor, realizând o creştere a afluxului sanguin în teritoriul respectiv; provoacă scăderea tensiunii arteriale; favorizează diminuarea şi înlăturarea inflamaţiilor; favorizează secreţia de bilă; diminuează
procesele inflamatorii hepatice cronice şi pe cele intestinale; au proprietatea de a distruge microorganismele ce se găsesc pe mucoasa gastrointestinală sau pe tegument; intern, acţionează eficient împotriva putrefacţiilor din intestinul gros; acţionează bacteriostatic, bactericid, antivirotic, antifungic; ameliorează sau înlătură stările depresive, fiind indicată în tratarea depresiilor simptomatice şi reactive, depresiilor nevrotice, distoniei vegetative, sindromului psihovegetativ, în enuresis, pavor nocturn la copii.
Planta este folosită în hepatite acute, hepatite cronice evolutive, colite cronice, ulcer gastric, diaree.

Pe lângă acestea, medicina populară îi acordă credit ca balsamic antiinflamator al căilor bronşice şi genito-urinare, ca antihemoragic, antihemoroidal, antinevralgic, cicatrizant în tratamentul gingivitelor, arsurilor.

Uz intern
1. Pentru tratarea dischineziei biliare şi stimularea funcţiei hepatice:
a) infuzie, dintr-o linguriţă cu plantă uscată, bine mărunţită, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se bea conţinutul a 2-3 căni pe zi;
b) infuzie, din 2 linguri plantă uscată, mărunţită, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă în clocot. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se bea câte o lingură după fiecare masă;
c) ulei, pregătit din 20 g plantă uscată, pusă la umectat 12 ore, în 20 ml alcool. Se adaugă 200 ml ulei de floarea-soarelui. Se încălzeşte 3 ore pe baie de apă. Se amestecă din când în când. Se lasă la macerat 2-3 zile. Se strecoară. Se lasă să sedimenteze 24 ore şi se filtrează în sticle închise la culoare. Se ţin închise cu dop. Se ia câte o linguriţă după mese.
2. Pentru tratarea enterocolitei (în special colitei cronice):
a) infuzie, dintr-o linguriţă cu plantă uscată, mărunţită, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se pregăteşte ca mai sus. Se bea conţinutul a 2-3 căni pe zi, după mese;
b) infuzie, din 2 linguri cu plantă mărunţită la o cană (200 ml) cu apă, pregătită ca mai sus. Se ia câte o lingură după fiecare masă.
3. Pentru tratarea gastritei hiperacide, ulcerului gastric:
- infuzie, din 1-2 linguri cu plantă uscată, mărunţită, la o cană (200 ml) cu apă, pregătită ca mai sus. Se bea conţinutul a 2 căni pe zi. Se poate administra câte 1 linguriţă de ulei, între mese, pregătit după reţeta prezentată anterior.
4. Pentru tratarea hepatitei, hepatitei cronice, hepatitei cronice evolutive, în ulcer gastric, colite cronice, colecistită şi alte boli menţionate la fitoterapie:
- infuzie, dintr-o lingură cu plantă uscată, mărunţită, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se bea conţinutul a 3 căni pe zi.
5. Pentru tratarea incontinenţei urinare:
a) infuzie, dintr-o linguriţă cu amestec, în părţi egale, de sunătoare şi coada-şoricelului, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă în clocot. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se dă copiilor care urinează noaptea în pat;
b) extract hidroalcoolic, din 5 g sunătoare, uscată şi mărunţită, la 150 ml alcool 40°. Se lasă la macerat timp de 1-15 zile, într-o sticlă închisă la culoare. Zilnic, sticla se agită, prin răsturnare, pentru uniformizarea concentraţiei. Se iau 15-20 picături de 3 ori pe zi, timp de 3 săptămâni; pauză 10 zile.
6. Pentru tratarea depresiilor simptomatice şi reactive, depresiilor nevrotice, în distonie vegetativă, sindrom psihovegetativ, enuresis, pavor nocturn (spaimă, groază):
a) infuzie, din 1-2 linguriţe plantă uscată şi mărunţită (pulbere) peste care se toarnă 200 ml apă clocotită. Se lasă acoperită 15-20 minute. Se strecoară. Se bea zilnic, dimineaţa şi seara (tratamentul durează minimum 2-3 luni);
b) Extractum Hyperici fluidum, zilnic câte 5 picături, în 3 reprize, timp de o săptămână, apoi se trece la doza de 10 picături de 3 ori pe zi, timp de 3 săptămâni;
c) Oleum Hyperici, câte 1 linguriţă, de 2-3 ori pe zi.
7. Pentru tratarea ulcerului gastric, catarului gastric:
Oleum Hyperici, câte 3 linguriţe pe zi, cu 30 minute înainte de a mânca. Se administrează 3-4 săptămâni. Asigură o cicatrizare bună. Oleum Hyperici coclum, numit şi unt de sunătoare, se prepară din florile şi frunzele proaspete ale plantei, zdrobite bine, macerate cu ulei, într-un vas bine închis, la temperatura camerei. După 3 săptămâni, vasul se scoate şi se expune la soare timp de 2 săptămâni. Se filtrează. Se pastrează în sticle închise la culoare. Se foloseşte la nevoie.
8. Homeopatic, tinctura-mamă se prepară din plantă proaspătă întreagă, înflorită. Diluţiile centezimale de la a 5-a la a 9-a se administrează în traumatismele ţesutului nervos cu dureri agravate la atingere şi mişcare, în convulsii sau cefalee după traumatism craniocerebral, în nevrite reumatice foarte dureroase, în hemoroizii dureroşi şi sângerânzi, în astmul ameliorat de expectoraţie. Diluţia a 9-a centezimală se administrează săptămânal (Mihai Neagu Basarab, 1985).
Uz extern.
1. Pentru tratarea gingivitei, abceselor dentare, rănilor: infuzie, din 2 linguri plantă uscată, mărunţită, peste care se toarnă o cană (200 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită
15-20 minute. Se strecoară. Se fac mai multe gargare pe zi, dintre care una seara, înainte de culcare. Apoi, tot cu infuzie se clăteşte bine gura. Pentru tratarea rănilor se aplică în cataplasme, folosind pansamente sterile înmuiate în infuzie, sau se fac băi locale, folosind un tampon de vată.
2. Pentru tratarea arsurilor şi nevralgiilor: infuzie, din 30 g plantă uscată, mărunţită, peste care se toarnă 1 l de apă clocotită. Se lasă acoperită 20 minute. Se strecoară. Se
aplică în cataplasme sau băi locale.
3. Pentru tratarea rănilor, eczemelor, arsurilor, durerilor reumatice: ulei de sunătoare, pregătit din plămădirea la soare sau pe cuptor a florilor în ulei. Se lasă 5-6 zile. Cu acest produs se unge locul afectat. Planta este folosită, împreună cu alte specii, la tratarea balonărilor abdominale, colicilor abdominale, hemoroizilor, colicilor hepatobiliare,
în dismenoree, tulburări de menopauză, bronşite, gută.
4. Pentru tratarea inflamaţilor intestinului gros, hemoroizilor interni: clisma cu 10 ml ulei de sunătoare (Oleum Hyperici), încălzit la 37°C. Se introduce în rect, seara, folosind o pară de cauciuc.

COSMETICĂ
Pentru întreţinerea tenului uscat, a tenurilor sensibile, contra ridurilor:
a) decoct, din 2 linguriţe flori uscate la o cană (200 ml) cu apă. Se fierbe 5 minute la un foc moderat. Se spală bine faţă cu un tampon de vată;
b) infuzie, din 2-3 linguri plantă uscată mărunţită, peste care se toarnă o cană (250 ml) cu apă clocotită. Se lasă acoperită 20 minute. Se strecoară. Se aplică pe faţă comprese cu infuzia obţinută.
În Norvegia este folosită la aromatizarea berii. I se spune regele berii.

Industria farmaceutică.
Produse Hofigalde tip supliment alimentar:
Reglacid
O capsulă/comprimat conţine pulberi din fructe de cătină (Hippophaë rhamnoides), cuticulă din pipotă de pasăre, floare de muşeţel (Matricaria chamomilla), sunătoare (Hypericum perforatum.), amarant (Amaranthus caudatus), uleiuri volatile de cimbru (Thymi aetheroleum) şi levănţică (Lavandulae aetheroleum).
Are o acţiune antiseptică, antiinflamatorie la nivelul tractului gastro-intestinal; ameliorează unele afecţiuni gastro-intestinale uşoare şi previne apariţia unor complicaţii şi evoluţia către forme severe. Reglează aciditatea gastrică, îmbunătăţeşte digestia, protejează mucoasa gastro-intestinală şi stimulează regenerarea ei. Se recomandă ca adjuvant în tratamentul bolilor de stomac şi intestinale, al refluxului esofagian, al unor stări toxice şi alergice, a dismicrobismului intestinal şi al indigestiilor acute. Combate hiperaciditatea gastrică, tulburările funcţionale şi metabolice (consecinţe ale suferinţei cronice a tractului digestiv).

Tinctură de sunătoare
Prin numeroase cercetări şi teste la nivel de laborator, de staţie pilot şi industrial, în cadrul Hofigal SA s-a demonstrat faptul că la fabricarea tincturilor, modul de extracţie (implicit concentraţia alcoolică) este esenţial, fiind definitoriu asupra calităţii. Având în compoziţie naftodiantrone, flavonozide, ulei esenţial şi taninuri catehice, tinctura de sunătoare acţionează ca antidepresiv, antiinflamator, coleretic-colagog, hepatoprotector, antispastic, diuretic, antiseptic, antiviral, astringent, cicatrizantreepitelizant, antibiotic, antidiareic.
Din aceste acţiuni derivă recomandările produsului, anume pentru uz:
Intern: în stări depresiv-anxioase, distonie neuro-vegetativă, iritabilitate, dischinezie biliară, hepatită cronică, colecistite, enterocolite, gastro-duodenite, gastrită hiperacidă, ulcer gastric.
Extern: în amigdalite, gingivite, abcese dentare, plăgi, arsuri, eczeme, zona zoster, nevralgii, dureri reumatice, hemoroizi. Modul de administrare este pentru calea internă, de 30 de picături de 3 ori pe zi, diluate în 50 ml apă, iar pentru aplicaţiile externe, 1 linguriţă de tinctură se diluează în 50 ml de apă fiartă şi răcită, pentru comprese.

Extract hidroalcoolic de sunătoare
Acţionând ca antidepresiv, colereticcolagog, antiinflamator, antiseptic şi cicatrizant- reepitelizant, extractul este recomandat intern: în stări depresiv-anxioase, iritabilitate; dischinezie biliară, adjuvant în hepatita cronică; colecistite, enterocolite, gastro-duodenite, gastrită hiperacidă. Extern în afecţiuni buco-faringiene (gingivite, afte bucale, abcese dentare); afecţiuni ale pielii (plăgi infectate şi greu vindecabile, arsuri termice, ulceraţii), precum şi în cosmetică. Se recomandă administrarea internă a 5 picături de extract diluat în 50 ml apă, de 3 ori / zi, după mesele principale; doza administrată se poate creşte treptat până la 10 picături de extract diluat în 50 ml apă, de 3 ori/zi, după mesele principale; cure de minimum 21 zile / lună; se evită supradozarea. Extern, comprese, cataplasme, badijonări locale sau gargarisme cu extractul nediluat sau diluat 1:1 cu apă fiartă şi răcită.

Ceai de sunătoare
Condiţionat la doze ( pliculeţe x 1,0 g), este utilizat în alimentaţie şi ca adjuvant în hepatite cronice, colite, dispepsii, având acţiune antiseptică, astringentă, cicatrizantă, antispastică. Infuzia se consumă caldă, de 2-3 ori pe zi.

Florile sunt vizitate de albine pentru culegerea de nectar şi polen. Producţia, 200-250kg/ha. Pondere economico-apicolă
mijlocie-mare. Poate fi plantată în parcuri şi grădini publice. Se poate folosi ca borduri în faţă boschetelor, pe stâncării şi alpinării, în grupuri. Decorativă prin florile sale galbene,
grupate în partea terminală a tulpinii. Înmulţire prin seminţe şi divizarea tufei.
Bibliografie “Enciclopedia plantelor”,
Ctin. Pârvu, vol. IV
Farm. GABRIELA VLĂSCEANU
Biolog GEORGETA NEGRU
Asistent FLORENTINA BURCEA

sursa: hofigal.eu

CURATENIA IN BAIE

Pune două-trei tablete pentru curăţarea protezelor în vasul de toaletă şi lasă-le până a doua zi. Dimineaţa, este suficient să ştergi cu peria şi să tragi apa;
Ţine la îndemână, în baie, un pachet sau o cutie de şerveţele antibacteriene, ca să poţi şterge repede chiuveta, marginea toaletei sau cada, atunci când nu vrei să laşi lucrurile murdare sau prăfuite;
Te-ai săturat de urmele enervante de pe chiuvetă? O poţi acoperi cu un strat subţire de ceară de maşină, pentru a preveni depunerile de săpun sau de pastă de dinţi.
Sufragerie
Seara, pune peste covor bicarbonat de sodiu, iar dimineaţa aspiră-l, pentru a împrospăta aerul;
Dacă ai o veioză cu abajur, cu pliuri, o mobilă cu elemente decorative sculptate sau plante din material textil, curăţă-le cu ajutorul unui uscător de păr setat la viteza minimă;
Şterge ecranul televizorului cu un şerveţel antistatic, pentru a nu fi nevoit să îndepărtezi praful în fiecare zi.
Camera copiilor
Pune o cutie în partea de jos a dulapului. În cazul în care copiii au haine care nu le mai vin sau jucării pe care nu le mai folosesc, aşază-le în cutie şi apoi donează-le unui centru;
Ca să-i faci să te ajute la curăţenie, propune- le jocul “Cine strânge mai repede jucăriile”. Primul care a adunat cinci obiecte primeşte un premiu.
Bucătărie
Testează câteva dintre “secretele” moştenite de la bunici, în cazul în care nu vrei să cumperi produse speciale de curăţenie (unele foarte scumpe):
Cuptorul de la aragaz. Umezeşte suprafaţa din interior şi de pe geamul uşii cu apă, apoi presară bicarbonat de sodiu. Aşteaptă apoi trei ore, după care stropeşte cu oţet. Lasă totul aşa peste noapte. Dimineaţa, şterge cu un burete şi... gata!
Rafturile frigiderului. Foloseşte tot bicarbonat de sodiu când vrei să ştergi urmele de mâncare. De altfel, obişnuieş- te-te să-ţi aşezi în fiecare zi alimentele în frigider, astfel încât rafturile să nu fie încărcate cu prea multe produse;
Cuptorul cu microunde. Încălzeşte un vas cu apă în cuptor până când se vor forma aburi. Astfel, murdăria va fi mult mai uşor de îndepărtat.
Mobila din bucătărie îşi recapată luciul dacă o lustruieşti cu o soluţie pe bază de ceară.
Sfaturi oferite de revista Avantaje

CEREALE IN POST...