Transformarile fibrochistice ale sanilor

In fiecare luna, inainte de menstruatie cu o saptamana, poate chiar cu zece zile, te dor sanii. El ramane surprins cand nu-l mai lasi sa-i atinga; nici un sutien nu te multumeste, orice haina pare prea aspra pentru pielea ta. Uneori mai mult, alteori mai putin, dar la fel de neplacut de fiecare data. In plus, cand ti-ai palpat sanii, parca ai simtit si un mic nodul la unul din ei, pe care nu l-ai mai gasit insa la o a doua palpare, dupa menstruatie. Daca te regasesti in cele de mai sus, citeste articolul despre una din cele mai frecvente afectiuni feminine, mastita fibrochistica.

Aceasta entitate clinica este cunoscuta sub mai multe denumiri: displazia sau distrofia fibrochistica, boala fibrochistica, mastopatia fibrochistica, mastoza, boala chistica Reclus. Este cea mai frecventa leziune a sanilor, fiind intalnita la 1/5 pana la 1/3 din femei intre 35 si 50 de ani, chiar mai tinere, incidenta sa maxima fiind insa in preclimacteriu - inainte de instalarea menopauzei, cand o regasim la 2/3 din femei.

Boala consta in modificari ale structurii sanilor, manifestate clinic in principal prin durere - mastodinie, modificari ale consistentei sanilor, uneori secretii mamelonare transparente, verzui sau brune. Cauza nu este bine cunoscuta, dar se pare ca se datoreaza unor disfunctii hormonale, printr-un exces de hormoni estrogeni ce biciuiesc glanda mamara, actiune necontrabalansata prin actiunea progesteronului, celalalt hormon feminin. Din punct de vedere al cauzei, transformarea fibrochistica se aseamana cu cancerul mamar, aparand la nulipare (femei care nu au avut copii) sau au avut o prima sarcina la varste inaintate. Aceasta nu reprezinta insa o regula.

Modificarile care apar la nivelul sanilor explica simptomatologia. Estrogenii determina o crestere a canalelor galactofore - canale pe unde in lactatie se scurge laptele catre mamelon, care se dilata, ducand la aparitia de mici chisturi - formatiuni pline cu lichid. Chisturile sunt de dimensiuni mici, rareori diametrul lor depasind cativa centimetri si prezinta un continut clar sau verzui. Sunt de obicei multiple, tasate unul in celalalt. Are loc o crestere a tesutului glandular si sanii devin mai densi, cu multipli noduli.

Simptomele pe care le acuza femeia sunt durerea - mastodinia - ce poate fi permanenta, cu accentuare premenstruala, sau discontinua, instalandu-se in zilele dinaintea menstruatiei. Durerea poate iradia de-a lungul marginilor externe ale sanilor, de-a lungul bratelor. Uneori durerea este inlocuita de simpla senzatie de jena sau greutate a sanilor. Scurgerile mamelonare sunt bilaterale, provenind din mai multe orificii, clare sau cu tenta verzuie sau bruna. Palparea sanilor evidentiaza unul sau mai multe chiste - se simt ca mici noduli - neaderente de tesuturile din jurul lor sau chiar aparitia unui placard nodular, dureroase la palpare si care sufera modificari ciclice ale consistentei - premenstrual cresc usor, sunt mai dure si mai dureroase.

Desi afectiunea in sine nu este o afectiune maligna, intre acesti noduli se pot "ascunde" si formatiuni maligne, care in felul acesta sunt mult mai greu de depistat. De aceea, diagnosticul clinic nu este intotdeauna suficient pentru a exclude un eventual cancer. De multe ori, pacienta este cea care insista asupra excluderii, fara echivoc, a cancerului mamar. Mamografia - examenul radiologic al sanului - devine din aceste motive necesara. Daca formatiunile chistice sunt de dimensiuni mai mari medicul poate recomanda ecografia mamara - care are avantajul ca este o metoda neinvaziva - sau punctionarea chistului cu evacuarea unei cantitati de lichid si studiul acestuia la microscop pentru a depista posibile celule tumorale. Acest examen la microscop se poate face si din secretiile mamelonare.

Ca ultima solutie de diagnostic si totodata de tratament se face operarea sanului cu inlaturarea leziunii suspecte, portiune care se studiaza pe loc la microscop si se pune diagnosticul definitiv. Transformarile fibrochistice recidiveaza dupa interventia chirurgicala, iar cicatricile ce se formeaza dupa indepartarea unei portiuni din glanda fac si mai dificila supravegherea sanului respectiv.

Transformarile fibrochistice pot ramane stabile pe parcursul intregii existente a femeii sau se pot accentua in premenopauza. Ele nu se transforma intr-o leziune maligna, dar pot coexista cu cancerul de san, ingreunand si intarziind depistarea acestuia.

Conduita in transformarile fibrochistice ale sanilor consta in supravegherea prin examene clinice periodice si mamografie si combaterea durerii, in cazul in care aceasta este suparatoare. Tratamentul chirurgical nu este recomandat intr-o afectiune simpla, deoarece boala recidiveaza.

Concluzii:
- mastita fibrochistica este cea mai frecventa leziune a sanilor;
- se manifesta prin durere si senzatie de greutate in sani;
- este o leziune benigna, de cele mai multe ori stationara;
- poate coexista cu un cancer de san, caruia ii ingreuneaza diagnosticul;
- atitudinea este de supraveghere prin examene clinice periodice si mamografie.
http://www.121.ro/articole/art1148-transformar...