Sănătatea rinichilor se reflectă benefic asupra sănătăţii întregului organism, aceştia având foarte multe legături directe şi indirecte, fiziologice şi energetice, corespondenţe în diverse forme cu celelalte organe şi funcţii din organism. De aceea, este bine ca orice afecţiune la nivelul rinichilor sau căilor urinare să fie tratată dar şi prevenită la timp. În acest scop, reţetele fitoterapiei sunt foarte eficiente, ele având o acţiune blândă, lentă dar mai sigură, fără efecte secundare nedorite, ele acţionând, în special, asupra cauzelor acestor afecţiuni.
Infuzia din muguri de mesteacăn
În cazul afecţiunilor renale, în general, fitoterapia recomandă infuzia din frunze sau muguri de mesteacăn, folosită ca mijloc diuretic: două linguri de frunze tăiate mărunt sau o lingură de muguri se pun în 1/2 l de apă fierbinte, se adaugă puţin bicarbonat de sodiu, se lasă la infuzat o oră, apoi se strecoară. Se bea 1/2 de pahar, de 4 ori/zi, înainte de masă.
Frunzele şi mugurii de mesteacăn intră şi în diferite amestecuri: frunze de mesteacăn şi frunze de coada-calului, în părţi egale - o lingură din acest amestec la un pahar de apă fierbinte, se lasă la infuzat 15 minute, apoi se ia câte o lingură de infuzie de 3-4 ori/zi. Are proprietăţi diuretice deosebite. Atenţie însă, căci acest amestec este contraindicat în cazul inflamării acute a rinichilor şi a căilor urinare, precum şi femeilor însărcinate.
Un amestec deosebit de eficient în cazul pietrelor la rinichi este din: o parte frunze de mesteacăn, o parte fructe de ienupăr, o parte fructe de măceş şi două părţi rădăcini de roibă. O linguriţă din acest amestec se pune într-un pahar de apă rece, se lasă la infuzat 10 ore, apoi se fierbe 5 minute şi se strecoară. Se bea 1/4 de pahar de 3-4 ori/zi. În caz de cistită, se amestecă frunze de mesteacăn, frunze de strugurii-ursului, mătase de porumb, rădăcină de iarba-dulce şi rădăcină de pir, în părţi egale. O lingură din acest amestec se pune într-un pahar de apă rece, se lasă la infuzat 6 ore, apoi se mai fierbe 15 minute şi se strecoară. Se bea 1/4 pahar de infuzie, de 3-4 ori/zi. Şi aceste amestecuri sunt contraindicate în cazul inflamării acute a rinichilor şi căilor urinare dar şi femeilor însărcinate.
Preparate din frunze şi fructe de merişor
Merişorul are efecte diuretice şi nu dăunează în nici un fel rinichilor, chiar şi atunci când este utilizat în cantităţi mari. Fructele de merişor proaspete sau fierte, chiar şi fără zahăr, nu se alterează mult timp. În unele gospodării, aceste fructe sunt fierte fără zahăr, cu pere şi mere dulci, iar gemul se păstrează foarte mult; de aici proprietăţile de antibiotic ale merişorului.
Decoctul din frunze de merişor este recomandat, mai ales, în cazul pietrelor la rinichi, la vezica biliară şi vezica urinară, al inflamărilor renale şi ale vezicii urinare. Pentru aceasta, se iau 3 mâini de frunze de merişor, se pun în 3 pahare cu apă şi se fierb 10 minute. Se bea toată această cantitate de decoct pe parcursul unei zile, în 3 doze. Acest decoct este eficient nu numai în bolile de rinichi, ci şi în cele de ficat.
În cazul afecţiunilor rinichilor şi ale vezicii urinare, se pregăteşte amestec din frunze de merişor (două părţi), frunze de levănţică (1 p), coacăze negre (1 p), frunze de mesteacăn alb (1 p), fructe de ienupăr (1 p), muguri de hamei (1 p), petale de trandafir (1 p), frunze de strugurii ursului (2 p), frunze de brânca porcului (2 p), frunze de pătlagină (2 p), frunze de urzică (3 p), măceşe (4 p), frăguţe de pădure (6 p) şi muguri de coada calului (6 p). Două linguriţe de amestec se pun în 2-3 pahare de apă fierbinte, se lasă la infuzat 30 de minute, apoi se strecoară. Infuzia se bea fierbinte, câte 150 ml de 3 ori/zi, cu 30 de minute înainte de masă. Are efecte deosebite în cistită.
Incontinenţă urinară se tratează cu decoct din amestec de fructe şi frunze de merişor, în care se adaugă sunătoare. Se beau 3 pahare pe zi, începând cu ora 16 şi terminând înainte de culcare.
Amestecuri de plante cu miere
Cu ajutorul mierii şi al câtorva plante, se poate creşte imunitatea organismului faţă de influenţe patologice. Şi în cazul afecţiunilor renale şi urinare, este bine să adăugaţi miere în ceai. În patologia organelor de secreţie, o influenţă favorabilă are mierea cu infuzie de măceş, de coada-şoricelului şi de mătase de porumb. În cazul afecţiunilor renale, este indicată mierea amestecată cu castane. În cazul nisipului la rinichi este recomandat un amestec de ulei de măsline cu miere şi suc de lămâie: 50 g miere, 50 ml ulei de măsline şi sucul de la o lămâie. Se ia câte o lingură din acest amestec, de 3 ori/zi.
Pentru stimularea eliminării din rinichi a nisipului şi pietrelor, se amestecă 20 g fructe de ienupăr, 20 g frunze tinere de mesteacăn, 20 g rostopască şi 20 g frunze de talpa gâştei. Patru linguri de amestec se pun într-un litru de apă fierbinte, se lasă la infuzat, se adaugă 2 linguri de miere şi se bea.
În cazul pietrelor în căile urinare dar şi pentru profilaxia formării lor, se dă pe răzătoare o ridiche neagră, se stoarce sucul şi se amestecă în miere (părţi egale); se bea 1/2 pahar pe zi, crescând treptat doza până la un pahar, zilnic.
Mugurii de tuia şi pietrele la rinichi
Pentru eliminarea pietrelor de la rinichi şi ficat, pentru tratarea afecţiunilor ficatului în general, ale rinichilor şi vezicii urinare în special, în medicina populară este foarte cunoscută infuzia din muguri de tuia: 20 g muguri la un litru de apă; se bea câte un pahar, de 3 ori/zi. Pentru afecţiunile vezicii urinare este recomandat un amestec din muguri de tuia, frunze de strugurii ursului şi muguri de mesteacăn. Se iau 5 g din fiecare plantă şi se fierb 5-7 minute într-un litru de apă. Se bea decoctul pe parcursul zilei, încălzit uşor.
În afecţiunile ficatului şi în cazul pietrelor la fiere se face decoct din muguri de tuia (5 g), flori de chimen (10 g), frunze de troscot (10 g), sunătoare (5 g), frunze de cicoare sălbatică (5 g) şi scoarţă de cruşin (10 g). Se bea pe parcursul zilei astfel: un pahar dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul în timpul zilei, în 4 doze, de fiecare dată la o oră după masă. Femeilor însărcinate le este interzis consumul mugurilor de tuia.
http://www.evenimentul.ro/articol/remedii-pent...
Infuzia din muguri de mesteacăn
În cazul afecţiunilor renale, în general, fitoterapia recomandă infuzia din frunze sau muguri de mesteacăn, folosită ca mijloc diuretic: două linguri de frunze tăiate mărunt sau o lingură de muguri se pun în 1/2 l de apă fierbinte, se adaugă puţin bicarbonat de sodiu, se lasă la infuzat o oră, apoi se strecoară. Se bea 1/2 de pahar, de 4 ori/zi, înainte de masă.
Frunzele şi mugurii de mesteacăn intră şi în diferite amestecuri: frunze de mesteacăn şi frunze de coada-calului, în părţi egale - o lingură din acest amestec la un pahar de apă fierbinte, se lasă la infuzat 15 minute, apoi se ia câte o lingură de infuzie de 3-4 ori/zi. Are proprietăţi diuretice deosebite. Atenţie însă, căci acest amestec este contraindicat în cazul inflamării acute a rinichilor şi a căilor urinare, precum şi femeilor însărcinate.
Un amestec deosebit de eficient în cazul pietrelor la rinichi este din: o parte frunze de mesteacăn, o parte fructe de ienupăr, o parte fructe de măceş şi două părţi rădăcini de roibă. O linguriţă din acest amestec se pune într-un pahar de apă rece, se lasă la infuzat 10 ore, apoi se fierbe 5 minute şi se strecoară. Se bea 1/4 de pahar de 3-4 ori/zi. În caz de cistită, se amestecă frunze de mesteacăn, frunze de strugurii-ursului, mătase de porumb, rădăcină de iarba-dulce şi rădăcină de pir, în părţi egale. O lingură din acest amestec se pune într-un pahar de apă rece, se lasă la infuzat 6 ore, apoi se mai fierbe 15 minute şi se strecoară. Se bea 1/4 pahar de infuzie, de 3-4 ori/zi. Şi aceste amestecuri sunt contraindicate în cazul inflamării acute a rinichilor şi căilor urinare dar şi femeilor însărcinate.
Preparate din frunze şi fructe de merişor
Merişorul are efecte diuretice şi nu dăunează în nici un fel rinichilor, chiar şi atunci când este utilizat în cantităţi mari. Fructele de merişor proaspete sau fierte, chiar şi fără zahăr, nu se alterează mult timp. În unele gospodării, aceste fructe sunt fierte fără zahăr, cu pere şi mere dulci, iar gemul se păstrează foarte mult; de aici proprietăţile de antibiotic ale merişorului.
Decoctul din frunze de merişor este recomandat, mai ales, în cazul pietrelor la rinichi, la vezica biliară şi vezica urinară, al inflamărilor renale şi ale vezicii urinare. Pentru aceasta, se iau 3 mâini de frunze de merişor, se pun în 3 pahare cu apă şi se fierb 10 minute. Se bea toată această cantitate de decoct pe parcursul unei zile, în 3 doze. Acest decoct este eficient nu numai în bolile de rinichi, ci şi în cele de ficat.
În cazul afecţiunilor rinichilor şi ale vezicii urinare, se pregăteşte amestec din frunze de merişor (două părţi), frunze de levănţică (1 p), coacăze negre (1 p), frunze de mesteacăn alb (1 p), fructe de ienupăr (1 p), muguri de hamei (1 p), petale de trandafir (1 p), frunze de strugurii ursului (2 p), frunze de brânca porcului (2 p), frunze de pătlagină (2 p), frunze de urzică (3 p), măceşe (4 p), frăguţe de pădure (6 p) şi muguri de coada calului (6 p). Două linguriţe de amestec se pun în 2-3 pahare de apă fierbinte, se lasă la infuzat 30 de minute, apoi se strecoară. Infuzia se bea fierbinte, câte 150 ml de 3 ori/zi, cu 30 de minute înainte de masă. Are efecte deosebite în cistită.
Incontinenţă urinară se tratează cu decoct din amestec de fructe şi frunze de merişor, în care se adaugă sunătoare. Se beau 3 pahare pe zi, începând cu ora 16 şi terminând înainte de culcare.
Amestecuri de plante cu miere
Cu ajutorul mierii şi al câtorva plante, se poate creşte imunitatea organismului faţă de influenţe patologice. Şi în cazul afecţiunilor renale şi urinare, este bine să adăugaţi miere în ceai. În patologia organelor de secreţie, o influenţă favorabilă are mierea cu infuzie de măceş, de coada-şoricelului şi de mătase de porumb. În cazul afecţiunilor renale, este indicată mierea amestecată cu castane. În cazul nisipului la rinichi este recomandat un amestec de ulei de măsline cu miere şi suc de lămâie: 50 g miere, 50 ml ulei de măsline şi sucul de la o lămâie. Se ia câte o lingură din acest amestec, de 3 ori/zi.
Pentru stimularea eliminării din rinichi a nisipului şi pietrelor, se amestecă 20 g fructe de ienupăr, 20 g frunze tinere de mesteacăn, 20 g rostopască şi 20 g frunze de talpa gâştei. Patru linguri de amestec se pun într-un litru de apă fierbinte, se lasă la infuzat, se adaugă 2 linguri de miere şi se bea.
În cazul pietrelor în căile urinare dar şi pentru profilaxia formării lor, se dă pe răzătoare o ridiche neagră, se stoarce sucul şi se amestecă în miere (părţi egale); se bea 1/2 pahar pe zi, crescând treptat doza până la un pahar, zilnic.
Mugurii de tuia şi pietrele la rinichi
Pentru eliminarea pietrelor de la rinichi şi ficat, pentru tratarea afecţiunilor ficatului în general, ale rinichilor şi vezicii urinare în special, în medicina populară este foarte cunoscută infuzia din muguri de tuia: 20 g muguri la un litru de apă; se bea câte un pahar, de 3 ori/zi. Pentru afecţiunile vezicii urinare este recomandat un amestec din muguri de tuia, frunze de strugurii ursului şi muguri de mesteacăn. Se iau 5 g din fiecare plantă şi se fierb 5-7 minute într-un litru de apă. Se bea decoctul pe parcursul zilei, încălzit uşor.
În afecţiunile ficatului şi în cazul pietrelor la fiere se face decoct din muguri de tuia (5 g), flori de chimen (10 g), frunze de troscot (10 g), sunătoare (5 g), frunze de cicoare sălbatică (5 g) şi scoarţă de cruşin (10 g). Se bea pe parcursul zilei astfel: un pahar dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul în timpul zilei, în 4 doze, de fiecare dată la o oră după masă. Femeilor însărcinate le este interzis consumul mugurilor de tuia.
http://www.evenimentul.ro/articol/remedii-pent...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu