Ecografia abdominala pentru diagnosticul incarcarii grase a ficatului (steatoza hepatica, ficatul gras)
Ficatul gras (steatoza hepatica), o afectiune din ce in ce mai frecvent intilnita la persoane sedentare care se alimenteaza necorespunzator, poate evolua catre ciroza hepatica, afectiune foarte grava si ireversibila a ficatului. Metoda de diagnostic cea mai simpla a acestei afectiuni este ecografia abdominala. Depistata la timp si tratata corespunzator, aceasta afectiune este vindecabila sau cel putin evolutia ei poate fi oprita intr-un stadiu incipient.
Ficatul fabrica grasimi proprii organismului uman din resturile de grasime absorbite din intestin, din dulciuri si fainoase si din alcoolul consumat sub forma de bauturi alcoolice. Grasimile fabricate in ficat stau un timp in celulele hepatice (ale ficatului) si, apoi, sunt eliberate in singe pentru a fi depozitate in tesutul grasos de sub piele. De acolo, grasimile se pot mobiliza, cind persoana nu a mincat de mai mult timp sau in timpul efortului fizic, pentru a fi folosite in producerea de energie. Transformarea lor in substante rapid producatoare de energie are loc tot in ficat. Dupa cum se vede, ficatul are un rol important in metabolizarea (transformarea) grasimilor. In acest proces, daca substantele producatoare de grasimi sunt in exces, ficatul va fi incarcat cu o cantitate crescuta de grasimi, lucru care duce la umflarea celulelor hepatice si chiar la ruperea si moartea lor. In aceste conditii se poate vorbi de o afectiune a ficatului, numita steatoza.
In cele mai multe cazuri, steatoza se datoreaza consumului mare de bauturi alcoolice, adica mai mult de 2 doze de bautura zilnic (o doza este o bere sau un pahar cu vin sau 50 g bautura distilata). Alcoolul se transforma in grasime in ficat si impiedica ficatul sa elibereze grasimea, mai ales daca consumul de bauturi alcoolice este zilnic.
Daca steatoza hepatica apare la persoane care nu consuma aceasta cantitate de alcool, se vorbeste de steatoza hepatica nonalcoolica, intilnita la persoanele obeze, la diabetici sau la unele persoane care au un deficit in metabolizarea normala a grasimilor, probabil genetic. De obicei se asociaza cu cresterea grasimilor in singe (colesterol si trigliceride).
Indiferent de cauza, steatoza hepatica, daca este severa, poate duce la ciroza hepatica, prin inlocuirea celulelor care sunt distruse cu tesut fibros, cicatricial. Evolutia la ciroza este mai frecventa in steatoza alcoolica, fata de cea nonalcoolica unde 15% din persoane pot ajunge la ciroza daca nu se iau masuri.
De obicei, steatoza hepatica nu provoaca simptome. Cel mult o senzatie de greutate in dreptul ficatului (in partea dreapta superioara a abdomenului). Persoanele cu steatoza “isi simt ficatul”.
Daca steatoza este usoara, analizele pentru ficat sunt normale. Diagnosticul se face prin palparea ficatului, care este marit si examenul ecografic, care arata marirea si incarcarea grasa a ficatului. Ficatul gras apare mai stralucitor (hiperecogen) la ecografie si absoarbe o proportie mai mare din fascicolul de ultrasunete (atenuare posterioara). Ecografia este si procedura prin care se si urmareste evolutia bolii. Repetarea ecografiei dupa citeva luni de dieta va arata reducerea sau disparitia surplusului de grasime din ficat.
Daca procesul de steatoza este mai sever, apare crestere a transaminazelor AST si ALT (TGO si TGP), semnificind citoliza hepatica, adica distructie a unor celule hepatice. Cu cit aceste valori sunt mai mari, cu atit distructia celulara este mai mare. Vorbim atunci de steatohepatita, adica o boala caracterizata prin distructie celulara si inflamatie a ficatului. In aceste cazuri, pot aparea simptome (ca oboseala, greata, dureri mai mari in dreptul ficatului) si semne ca icterul (coloratia galbena a ochilor si urina intens colorata). Steatohepatita este o boala care anunta ciroza si trebuie luate masuri pentru a evita evolutia spre ciroza.
Dr. Ioan Mihai Greceanu - medic primar in gastroenterologie, medic primar in medicina interna - Medicover Victoriei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu